Oglinda de cristal

Oglinda de cristal ( Mong. Bolor tol ?,ᠪᠣᠯᠣᠷ ᠲᠣᠯᠢ? ) este o lucrare istoriografică mongolă din secolul al XIX-lea scrisă de Da Lama Jambadorji. Una dintre cele mai populare lucrări istorice din lumea vorbitoare de mongolă în secolul al XIX-  lea. Acoperă perioada istoriei mongole, începând de la sfârșitul secolului al XII  -lea. și care se încheie în 1820 , conține cunoștințe enciclopedice despre țările Europei și include o serie de inovații pentru istoriografia tradițională mongolă. Reflectă viziunea oficială pro-manciu asupra istoriei mongolilor.

Autoritate

Autoritatea „Oglinzii de cristal” a fost stabilită pentru prima dată în mod autentic de omul de știință mongol H. Perlee în 1958 [1] [2] Autorul lucrării a fost Da-Lama de la Mănăstirea Tuilun-Khamgalagch, Rabjampa Jambadorji. Mănăstirea a fost situată în sudul mijlocului Urat Khoshun, lângă Dalat Khoshun din Ordos . Cronica a fost întocmită în 1835-1838  . la instrucțiunile prințului acestui khoshun, dzasaka Lavranrinchin, care a devenit conducătorul khoshunului în  1831 [ 3]

Caracteristici distinctive

• Există un cuprins ( Mong. garchig ) și un rezumat  - un rezumat al tuturor celor trei volume ale analelor.
• La începutul lucrării, este dată o scurtă descriere a țărilor occidentale - Iran , Rusia , Germania , Suedia etc.
• O caracteristică unică a „Oglinzii de cristal” este exaltarea figurii lui Khasar , fratele lui Genghis Khan , în povestea evenimentelor din sec XII  - n. secolul al XIII-  lea Acest lucru se explică prin faptul că cronica a fost scrisă printre triburile mongole, care își au originea în Khasar . Principalul imperativ politic, care pătrunde în restul narațiunii, este orientarea pro-manciu.
• În „Crystal Mirror”, spre deosebire de multe alte lucrări istoriografice mongole, există o listă de surse folosite în scrierea sa.

Sursele „Oglinzii de cristal”

Jambadorji însuși indică următorul cerc de surse folosite de el atunci când scrie eseul: „Sutra celei mai mari bucurii”, cărțile lui Abhidharma și Vinaya , „Istoria religiei” și „Descrierea generală a lui Jabmudvipa ” de Sumba-gegen , „Cuprinsul lui Danjur ” de Jamyana Shadpa , „Descrierea lui Lhasa ”, „Istoria religiilor din Galdan”, „Istoria școlilor filozofice” de Tugan-gegen , „Legenda de aur” de Mergen-gegen, „Istoria veche a Mongolia”, „Caiete galbene Yelethel [shastra]”, precum și namtars din cel de-al 84-lea mahasiddha , Dalailamas , Jamyana Shadpa , Janja-gegen , Atisha și Tsonghava

Publicații

• 1979  - ediție pregătită de Institutul Pedagogic al Mongoliei Interioare.
• 1984  - Ediția Beijing, publicată în seria „Monumente ale scrierii mongole”, pregătită de Liu Jinsuo. [patru]
• 2005  - prima traducere completă în limba rusă a tuturor celor trei volume ale cărții, realizată de A. D. Tsendina pe baza traducerii celui de-al treilea volum al lui B. I. Korol. [5]

Note

1. ↑ Perlee Kh. Ulanbaatar, 1959
2. ↑ Perlee H. Colophon of the South Gobi list "Bolor toli" // Mong. sat. Ekon., ist., arheol. (Uch. zap. Institutul de Studii Orientale. T. 24, 1958)
3. ↑ Heissig W. Bolur Toli. „Spiegel aus Bergkristall” von Jimbadorji (1834-1837) Buch 3. Geschichte der Mongolen. Copenhaga, 1962: XVII
4. ↑ Liu Jinso. Bolor toli. Jibmadirji jokiyaba // Mongyol bicig-un cubural. Begejing. 1984
5. ↑ Jambadorji. Oglindă de cristal // Istoria în lucrările lamailor învățați. M.: Asociația publicațiilor științifice KMK, 2005