| Chorti | |
|---|---|
| nume de sine | Ch'orti' |
| Țări | Guatemala , Honduras |
| Numărul total de difuzoare |
30 010 (2000) [1] 55 260 (2012) [2] [3] |
| stare | în curs de dezvoltare [4] |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbi din America Centrală |
| subfamilie nuclearo-mayasa ramura de vest Filiala Cholan-Tseltalan Grupul Chola Subgrupul East Chola Chorti | |
| Scris | latin |
| Codurile de limbă | |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-3 | caa |
| WALS | coi |
| Atlasul limbilor lumii în pericol | 1864 și 1784 |
| Etnolog | caa |
| ELCat | 3466 |
| IETF | caa |
| Glottolog | chor1273 |
Chorti este o limbă mayașă a poporului Chorti . Chorti este un descendent direct al limbii maya clasice , care avea multe inscripții precolumbiene în hieroglife mayașe . Chorti este o versiune modernă a limbii Maya moarte Cholan (250-850 d.Hr.) [5] . Majoritatea vorbitorilor sunt în Guatemala .
Chorti este unul dintre cei trei descendenți moderni ai limbii Cholan, un subgrup al limbilor Maya. Ceilalți doi descendenți moderni sunt Chontalși Cholilimbi [6] . Aceste trei limbi au în prezent vorbitori, spre deosebire de limba Cholti , care este strâns legată de Chorti.
Chorti este cel mai important factor în descifrarea hieroglifelor mayașe din perioada clasică, dintre care unele nu sunt încă pe deplin înțelese. Prin studiul lui Chorti s-a constatat că limba mayașă clasică avea o structură gramaticală deosebită, scrierea fiind mai fonetică decât se credea anterior [7] .
Numele „chorti” (cu [ch] neglotalizat) înseamnă „limba cultivatorilor de porumb” și se referă la activitățile agricole tradiționale ale poporului Chorti. Ch' glotalizat a fost introdus mai târziu în încercarea de a elimina asocierea poporului Chorti cu ocupațiile agricole.
Chorti folosit predominant în Hokotanși Kamotane, Chiquimula , Guatemala și teritoriile din apropiere. Limba este folosită și în vestul Hondurasului , lângă ruinele din Copán [8] , dar este considerată pe moarte acolo. În plus, chorti a fost folosit anterior în El Salvador .
Acest teritoriu este singurul din lume în care trăiesc purtătorii diavolilor.
Reprezentanții poporului Chorti sunt descendenți direcți ai locuitorilor din Copan și din împrejurimile sale, una dintre capitalele culturale ale civilizației Maya . Acest teritoriu ocupă părți din Guatemala și Honduras moderne.
Guvernul din Honduras a încercat să introducă spaniola ca limbă unică, ceea ce a avut un impact negativ asupra utilizării și predării limbilor minore, inclusiv chorti. Asimilarea forțată a vorbitorilor, precum și problemele de teren și moartea unor lideri Chorti, au dus la reducerea numărului de vorbitori ai acestei limbi în Honduras la 10 [3] .
Guvernul din Guatemala a susținut mai mult vorbitorii Chorti și a înaintat programe menite să crească interesul pentru învățarea și predarea Chorti. Reprezentanții poporului Chorti care trăiesc în Guatemala poartă costume populare, spre deosebire de cei care trăiesc în Honduras [3] . În 2012, aproximativ 55.250 de vorbitori Chorti trăiesc în Guatemala [2] , în timp ce limba oficială a țării este spaniola.
Chorti este un limbaj sintetic .
Ajk'-un-en da.it-IMP-1SA 'Dă-mi-l' [Dugan 2013:47] Inkw-ik ta n-yotot hai.sa mergem-SUBJ PREP 1SE-casa 'Vino la mine acasa' [Dugan 2013:45] Xek'-ee brujo hit-IMP ART vrăjitoare „Lovește vrăjitoarea” [Dugan 2013:47] U-wajp-y-e'n-ix 3E-grab-SF-1SA-deja „Ea m-a prins deja” [Dugan 2013:84]Marcarea pronunțată a numărului de substantive este adesea opțională. Odată ce a fost stabilit un context plural pentru un substantiv, marcarea acestuia poate să nu fie exprimată (la discreția vorbitorului) [9] .
Chorti este un limbaj aglutinant .
jajp-in apuca-imp 'Apuca' [Dugan 2013:71] Ch'ar-en tara stai sus-imp aici 'Intinde-te aici' [Dugan 2013:47] Ma'chi a-pas-k'a NEG 3N-deschis-mv „Nu s-a deschis” [Dugan 2013:52] Ka-yor-i-Ø e ch'en tya' a-nam-tz'a 1PE-dig-SF-3A ART groapă unde 3N-dispar-MV „Am săpat o groapă unde a dispărut” [Dugan 2013:53]De asemenea, marcarea vârfurilor.
Sut-pa-Ø ix-Ø-ob' ta ch'en turn-MV-3A go-3A-PL PREP gaura „Au căzut într-o gaură” [Dugan 2013: 130] Tar-i-Ø ayi e Maria vino-SF-3A acolo ART Maria "Maria a venit acolo" [Dugan 2013: 117] Ojron-Ø e padre taka e pak'ab'-ob' vorbire-3A ART tată/preot PREP ART oameni-PL „Preotul a vorbit oamenilor” [Dugan 2013: 132]Codarea rolului activ.
a-xan-a taka e aj-k'in 3N-go-SF PREP ART NOM-sun „A mers în timpul zilei” [Dugan 2013: 133] Ka-k'ajt-i-Ø ub'an twa' a-tz'ak-on 1PE-pray-SF-3A, de asemenea, PREP 2SE-heal-1PA „De asemenea, vă rugăm să ne vindecați” [Dugan 2013: 133]Nu există o ordine de bază a cuvintelor ca atare. Totuși, în diverse surse există și alte opinii pe această temă: VOS [4] , SVO [10] (unde V este un verb, O este un obiect, S este un subiect).
foneme consoane.
| Local
educaţie |
Pe cale de educație | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Bilabiale | Alveolar | Alveo-palatinale | Velar | Glotal | ||||
| exploziv | neglotalizat | p | t | k | ʔ | |||
| Glotalizat | ɓ | t' | k' | |||||
| africane | neglotalizat | ts | c | |||||
| Glotalizat | ts' | c' | ||||||
| fricative | s | s | h | |||||
| Sonorant | nazal | m | n | |||||
| Lateral | l | |||||||
| Tremurând | r | |||||||
| Alunecă | w/g | j | ||||||
Reprezentarea ortografică a fonemelor consoane.
| Local
educaţie |
Pe cale de educație | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Bilabiale | Alveolar | Alveo-palatinale | Velar | Glotal | ||||
| exploziv | neglotalizat | p | t | k | ' | |||
| Glotalizat | b' | t' | k' | |||||
| africane | neglotalizat | tz | cap | |||||
| Glotalizat | tz' | ch' | ||||||
| fricative | s | X | j | |||||
| Sonorant | nazal | m | n | |||||
| Lateral | l | |||||||
| Tremurând | r | |||||||
| Alunecă | w/g | y | ||||||
foneme vocalice.
| A urca | Rând | ||
|---|---|---|---|
| Față | In medie | Spate | |
| Superior | i | u | |
| mijlocul superior | e | o | |
| In medie | |||
| Inferior | A | ||
[13] .
Reprezentarea alfabetului este după cum urmează: a, a', b, b', ch, ch', d, e, e', g, i, i', j, k, k', l, m, n, o , o' , p, r, s, t, t', tz, tz', u, u', w, x, y.
Oamenii chorti au propriul lor mod standard de a scrie, care în ultima vreme, din cauza reprezentării inexacte a fonemelor, a dus la variații în publicații [14] .
Sistemul aspectual al limbii este un sistem pronominal pe trei niveluri în care afixele pronominale sunt atașate substantivelor și verbelor pentru a marca persoana și numărul. Ca multe alte limbi mayașe, Chorti este ergativ și are un set de pronume care marchează obiectul unei construcții verbale și subiectul alteia. Spre deosebire de majoritatea limbilor mayașe, Chorti are nu două, ci trei astfel de seturi [14] [15] .
| 1PA | Absolut, persoana I, plural |
| 1PE | Ergativ, persoana I, plural |
| 1SA | Absolut, persoana I, singular |
| 1SE | Ergativ, persoana întâi singular |
| 2SE | Ergativ persoana a II-a singular |
| 3A | Absolut, persoana a treia |
| 3E | Ergativ, persoana a treia |
| 3N | Nominativ, persoana a treia |
| artă | Articol |
| IMP | Imperativ |
| MV | Vocea mijlocie |
| NEG | Negare |
| NOM | Nominator |
| PL | Plural |
| PREP | Pretext |
| POSS.1SG | Posesie, persoana I, singular |
| POSS.2SG | Posesiune, persoana a doua, singular |
| SF | Pachet |
| SUBJ | Mod conjunctiv |