Stefan Voda

Oraș
Stefan Voda
Matrite. Stefan Voda
Steag Stema
46°30′55″ N SH. 29°39′47″ E e.
Țară  Moldova
Zonă districtul Stefan-Vodsky
Primar Vladislav Kochu
Istorie și geografie
Prima mențiune 1909 [2]
Nume anterioare până în 1949 - Kizil
până în 1964 - Biruintsa
până în 1990 - Suvorovo
Pătrat
  • 22,77 km²
Înălţime 162 m
Fus orar UTC+2:00 , vara UTC+3:00
Populația
Populația 7984 [1]  persoane ( 2014 )
ID-uri digitale
Cod de telefon +373 242
Cod poștal MD-4201
cod auto MD
stefan-voda.com
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Ştefan Vodă [3] ( Mold. Ştefan Vodă , Ştefan Vodă ) este un oraş în Moldova , centrul regiunii Ştefan Vodă .

Istorie

În 1909, pe locul viitorului oraș a fost fondată colonia germană Kizil . Coloniștii au arat pământurile virgine și au introdus pământul în circulație agricolă, s-au ridicat case și anexe.

În 1930, satul a devenit parte a pieței Volintir din județul Chetatya Alba . La acea vreme, în Kizil locuiau 227 de persoane, dintre care 191 erau germani. Până în 1940, în Kizil existau 54 de case, construite de-a lungul unei străzi.

Odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, coloniștii germani au fost forțați să emigreze, drept urmare, satul era gol. După război, aici a luat ființă ferma colectivă Pobeda , specializată în cultivarea ierburilor medicinale.

La 23 decembrie 1964 s- a format Districtul Suvorovski în RSS Moldovenească ; satul Biruintsa a fost transformat în satul Suvorovo , care a devenit centrul său regional.

La 24 mai 1990, la cererea locuitorilor, orașul și-a schimbat numele în Ștefan Vodă [4] . În anul 1995, aici a fost ridicat un monument în numele domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare [5] .

Economie

Baza economiei orașului este agricultura și sectorul serviciilor. În Ștefan Vodă activează 950 de agenți economici, dintre care 230 funcționează pe bază de brevet de întreprinzător, 237 sunt întreprinderi individuale, 287 sunt ferme țărănești.

Unele dintre companiile de top din oraș: cooperativa agricolă „Pojarnița Med”, firmele de construcții SA „Zidarul” și SA „Turnul”, companiile de transport SA „BTA-7” și SA „Agrotrans”, precum și firma de servicii tehnice SA „ Irigatorul" . În Ștefan Vodă există 66 de unități de retail, 2 piețe, 2 unități de servicii pentru consumatori, o întreprindere de alimentație publică, sucursale a 5 bănci și o companie de asigurări [5] .

Populație

Conform recensământului din 2004 [6] :

Naţionalitate populatie % acțiune
moldoveni / români 6.454 83,08%
rușii 599 7,71%
ucrainenii 554 7,13%
bulgarii 64 0,82%
Gagauz 21 0,27%
Alte 76
Total 7.768 100%

Educație

Orașul are o școală de arte „ Maria Bieșu ”, unde copiii studiază coregrafie, muzică, teatru și pictură. Orașul mai găzduiește Școala Profesională, liceul teoretic „Ștefan Vodă”, gimnaziul „Dimitri Cantemir” (cu predare în limba rusă), școala primară „Grigore Vieru”, și două grădinițe: nr. 2 „Likuric” și nr. 3 „Alyonushka”.

Nativi și rezidenți de seamă

Orașe gemene

Note

  1. ↑ Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din Republica Moldova în anul 2014 . Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova (2017). Preluat: 1 mai 2017.
  2. ↑ Nicu V. Localități Moldovei în documente și cărți vechi: Îndreptar bibliografic. Volumul 2: MZ  (Rom.) - Chișinău : Universitas , 1991. - S. 307. - 434 p. — ISBN 5-362-00842-0
  3. ↑ Ucraina, Moldova // Atlasul lumii  / comp. și pregătiți. la ed. PKO „Cartografie” în 2009; cap. ed. G. V. Pozdnyak . - M .  : PKO „Cartografie” : Onix, 2010. - S. 76-77. - ISBN 978-5-85120-295-7 (Cartografie). - ISBN 978-5-488-02609-4 (Onyx).
  4. ↑ Istoria orasului Ştefan Vodă  (Mold.) . Preluat: 4 martie 2019.
  5. ↑ 1 2 Stefan Voda, raionul Stefan Voda . Site-ul www.moldovenii.md. Data accesului: 16 aprilie 2014.
  6. ↑ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md