Diviziunile administrative ale Moldovei

Împărțirea administrativ-teritorială a Moldovei în forma actuală este determinată de Constituție [1] și de Legea Republicii Moldova nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 „Cu privire la structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova” , și a fost înființată la 29 ianuarie 2002 . Legea distinge 2 niveluri de împărțire administrativ-teritorială. La primul nivel sunt 32 de raioane , 13 municipii , unitatea teritorială autonomă Găgăuzia și unități administrativ-teritoriale din stânga Nistrului , cărora li se poate acorda un statut special [2] . Municipiul Bender și unitățile administrativ-teritoriale din Stânga Nistrului se află sub controlul de facto al statului nerecunoscut al Republicii Moldova Pridnestrovie . La al doilea nivel al diviziunii administrativ-teritoriale a Moldovei se află orașe, sate și comune, care sunt o amalgamare a mai multor sate.

Tipuri de unități administrativ-teritoriale

Unitățile administrativ-teritoriale de nivel minim sunt satele, comunele și orașele. Satul este o unitate administrativ-teritorială care unește populația rurală pe baza unui teritoriu comun, a condițiilor geografice, a legăturilor economice și socio-culturale, a tradițiilor și obiceiurilor. Mai multe sate, în funcție de condițiile economice, socio-culturale, geografice și demografice, se pot uni și forma o singură unitate administrativ-teritorială de nivelul doi - o comună . Satul în care se află consiliul satului sau comunei se numește sat-reședință. De asemenea, satele pot face parte din oraș și nu pot forma o unitate administrativ-teritorială separată de nivelul doi.

Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere economic și socio-cultural, care reunește populația urbană, dispune de infrastructura corespunzătoare, structuri industriale și comerciale. Cea mai mare parte a populației urbane este angajată în producția industrială, serviciile publice, diverse domenii de activitate intelectuală, viața culturală și politică. Orașul în care se află consiliul raional se numește oraș reședință.

Conform legislației moldovenești, unele orașe pot fi recunoscute ca municipalități . Municipiul este o așezare de tip urban care joacă un rol deosebit în viața economică, socio-culturală, științifică, politică și administrativă a țării și are importante structuri industriale și comerciale, instituții de învățământ, sănătate și cultură. 13 orașe au statut de municipiu în Moldova: Chișinău , Bălți , Bendery , Comrat , Tiraspol , Cahul , Ceadîr-Lunga , Edineț , Hâncești , Orhei , Soroca , Strășeni și Ungheni [3] .

Districtul este o unitate administrativ-teritorială, cuprinzând sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, legături economice și socio-culturale. Orașul în care se află consiliul raional este orașul reședință. Cartierul poartă numele orașului-reședință.

Ca parte a Republicii Moldova, se remarcă unitatea administrativ-teritorială Găgăuzia , al cărei statut este reglementat printr-o lege separată [4] . Găgăuzia cuprinde unități administrativ-teritoriale de primul nivel ale municipiilor , orașelor, satelor și comunelor Comrat . În legea „Cu privire la structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova”, împărțirea administrativ-teritorială a malului stâng al Nistrului este stabilită similar împărțirii administrativ-teritoriale a Găgăuziei. Totodată, se indică faptul că acesta va fi clarificat în cazul unei soluționări a conflictului transnistrean și stabilit printr-o lege organică separată .

Unități administrativ-teritoriale de nivel I

Steag Nume
nume moldovenesc
Hartă Centru Terr. [5] Ne. [6] [7] Densitate Luna. Gor. Stătea
în munți
Com. Sat
in com.
NP
Municipiile de primul nivel
municipiul Chișinău Municipal Chișinau 571,64 804,5 1407,35 unu 6 2 12 paisprezece 35
Municipiul Bălți
(Municipiul Bălți) [8]
Municipiul Bălți 78.01 149,8 1920.27 unu 2 3
Municipiul Bender [aprox. 1]
(Municipiul Bender) [8]
Municipal Bender 97,29 98,8 1015,52 unu unu 2
Municipiul Comrat Municipal Comrat 32.00 26.3 821,88 unu unu
Municipiul Tiraspol Municipiul Tiraspol 55,56 145.332 2615,77 unu unu
Municipiul Cahul Municipal Cahul 33.00 30.018 909,64 unu unu 2
Municipiul Ceadir-Lunga Municipal Ceadîr-Lunga 105.1 16.605 157,99 unu unu
Municipiul Edineţ Municipiul Edineț 5.7 15.52 2722,81 unu 2 3
Municipiul Hîncești Municipal Hîncești 72.17 12.491 173.08 unu unu
Municipiul Orhei Municipal Orhei 16.52 21.065 1275,12 unu unu
Municipiul Soroca Municipal Soroca 11.88 22.196 1868,35 unu unu
Municipiul Strășeni Municipiul Strașeni 60,8 18.376 302,24 unu unu 2
Municipiul Ungheni Municipiul Ungheni 16.4 30.804 1878,29 unu unu
Districte
Regiunea Basarabia
(regiunea Basarabeasca) [8]
Raionul Basarabeasca Bessarabka
(Basarabeaska) [8]
294,54 28.7 97,44 unu 6 3 zece
r. Briceni
(r. Briceni) [8]
Raionul Briceni Briceni
(Bricheni) [8]
814,44 73,9 90,74 2 26 unsprezece 39
Regiunea Glodeni
(Raionul Gloden) [8]
Rayonul Glodeni Glodyany
(Gloden) [8]
754,18 60.4 80.09 unu unu optsprezece cincisprezece 35
Raionul Donduseni
(Raionul Donduseni) [8]
Raionul Dondușeni Donduseni
(Donduseni) [8]
644,12 43.7 69,40 unu 21 opt treizeci
districtul Drokievski Rayonul Drochia Drochia 999,91 88,5 88,50 unu 27 12 40
raionul Dubossary Raionul Dubasari Cocieri 309,22 35.2 113,83 unsprezece patru cincisprezece
raionul Edineț Raionul Edineț Edinet
(Edinets) [8]
932,92 81,6 87,47 2 patru treizeci 13 49
regiunea Cahul Rayonul Cahul Cahul
(Cahul) [8]
1545,28 124,7 80,70 unu unu 36 17 55
regiunea Calarasi Raionul Călărași Calarasi 753,55 78,5 104.17 unu unu 27 12 44
Regiunea Cantemir Raionul Cantemir Cantemir 867,86 62.3 71,79 unu 26 24 51
regiunea Causeni Raionul Caușeni Causeni 644,12 43.7 69,40 2 unu 28 17 48
regiunea Criuleni Rayonul Criuleni Criuleni
(Criuleni)
687,95 73,7 107.13 unu 2 24 16 43
districtul Leovsky Rayonul Leova Leova 764,73 53.2 69,57 2 unu 23 13 39
districtul Nisporensky Raionul Nisporeni Nisporeni 629,02 66.1 105.08 unu 22 16 39
districtul Novoanensky Raionul Anenii Noi Anenii Noi
(New Anens)
887,62 83.4 93,96 unu 5 25 paisprezece 45
districtul Oknitsky Raionul Ocnița Ocnita 597,47 54,9 91,89 3 optsprezece 12 33
raionul Orhei Rayonul Orhei Orhei 1228,31 125,4 102.09 unu 37 37 75
districtul Rezinsky Rayonul Rezina Cauciuc 621,79 51.2 82,34 unu 3 23 paisprezece 41
regiunea Riscani Raionul Rișcan Riscani 936,03 68,7 73,40 2 6 26 21 55
raionul Soroca Rayonul Soroca magpie 1042,99 100.1 95,97 unu 34 33 68
districtul Strashensky Raionul Strașeni infricosator 729,12 92.1 126,32 2 2 25 zece 39
Regiunea Sîngerei Raionul Sîngerei Sîngerei 1033,71 92,6 89,58 2 unu 24 43 70
Regiunea Taraclia Rayonul Taraclia Taraclia 673,69 44,0 65.31 unu paisprezece unsprezece 26
districtul Teleneshtsky Raionul Telenesti Teleneshty 848,62 73.1 86.14 unu 2 treizeci 21 54
raionul Ungheni Rayonul Ungheni Ungheni 1082,62 117,4 108.44 2 unu 31 40 74
regiunea Falesti Raionul Falesti Falesti 1072,60 91,9 85,68 unu 32 43 76
raionul Floresti Raionul Floresti Floreşti 1108.19 88,7 80.04 3 37 34 74
regiunea Hîncești Raionul Honcești Hînceşti 1472,13 121.2 82,33 unu 38 24 63
regiunea Cimislia Rayonul Cimișlia Cimislia 923,70 60,8 65,82 unu 3 22 13 39
regiunea Sholdanesti Raionul Șoldănești Soldanesti 598,37 42.4 70,86 unu 22 zece 33
districtul Stefan-Vodsky Raionul Ștefan-Vodă Stefan Voda 644,12 71,0 110.23 unu 22 3 26
raionul Ialoveni Raionul Ialoveni Ialoveni 783,49 100,7 128,53 unu 24 9 34
Entitate teritorială autonomă
Unitatea
Teritorială Autonomă
Găgăuzia
Unitatea Teritorială
Autonomă Găgăuzia
Comrat 1848,46 161,9 87,59 unu 2 unu 23 5 32
Unități autonome-teritoriale din stânga Nistrului
Unități administrativ
-teritoriale ale malului stâng al Nistrului


[aprox. unu]
Unități
Administrative-Teritoriale
din Stînga Nistrului
Tiraspol 4163,00 505,2 121,35 unu 9 2 69 66 147
Total 33546 4060,4 121.04 5 60 39 917 660 1681

Împărțirea administrativ-teritorială în perioada 1991-1998

1991–1994

După obținerea independenței ca urmare a prăbușirii URSS, Moldova și-a păstrat diviziunea administrativ-teritorială care exista în RSS Moldovenească . Schimbările au fost asociate doar cu redenumirea unei părți a așezărilor din țară, care în cele mai multe cazuri a fost asociată cu scăderea denumirilor de locuri sovietice .

La primul nivel al împărțirii administrativ-teritoriale a Moldovei erau 40 de raioane și 10 orașe de subordonare republicană, iar la al doilea nivel erau 11 orașe de subordonare raională, 49 de așezări de tip urban și 831 de consilii sătești [9] .

Nume Centru Reprezentant. Gor. Paradis. Gor. PGT consiliile satelor Total
Districte
districtul Bessarabsky orașul Bessarabka unu zece unsprezece
raionul Briceni Brichany _ 2 24 26
regiunea Vulcanesti orașul Vulcănești unu paisprezece cincisprezece
regiunea Glodeni satul Glodyany unu 16 17
Districtul Grigoriopolsky [aprox. unu] orașul Grigoriopol 2 12 paisprezece
districtul Dondyushansky Donduseni _ unu 25 26
districtul Drokievski orașul Drochia unu 21 22
raionul Dubossary [aprox. 2] orasul Dubossary [aprox. 3] 17 17
raionul Edineț orașul Edineț unu unu 23 25
regiunea Cahul orașul Cahul [aprox. 3] 19 19
districtul Kainarsky orașul Kainary unu 17 optsprezece
regiunea Calarasi orasul Calarasi unu 24 25
districtul Kamensky [aprox. unu] orașul Kamenka unu 23 24
Regiunea Cantemir Cantemir _ 2 21 23
regiunea Causeni orasul Causeni unu 16 17
Regiunea Comrat orașul Comrat unu unu unsprezece 13
regiunea Criuleni orasul Criuleni 3 26 29
districtul Leovsky orașul Leova unu unu douăzeci 22
districtul Novoanensky Novye Aneny unu 25 26
districtul Nisporensky Nisporeni _ unu douăzeci 21
districtul Oknitsky Ocnita _ 3 douăzeci 23
raionul Orhei orașul Orhei [aprox. 3] unu 32 33
districtul Rezinsky orașul Rezina unu 21 22
Districtul Rîbnița [aprox. unu] orașul Rîbnița [aprox. 3] 22 22
regiunea Riscani Ryshkani _ 2 25 27
Districtul Slobodzeya [aprox. unu] Slobodzeya _ patru paisprezece optsprezece
raionul Soroca orașul Soroca [aprox. 3] 27 27
districtul Strashensky satul Strasheny 2 21 23
Regiunea Sîngerei satul Singerei 2 25 27
Regiunea Taraclia Taraclia _ unu paisprezece cincisprezece
districtul Teleneshtsky satul Teleneshty unu 23 24
raionul Ungheni orasul Ungheni [cca. 3] unu 29 treizeci
regiunea Falesti orasul Falesti unu 24 25
raionul Floresti orașul Florești unu 2 26 29
regiunea Hîncești orasul Hîncești unu 31 32
districtul Chadyr-Lungsky orașul Ceadir-Lunga unu 9 zece
regiunea Cimislia Cimislia _ unu optsprezece 19
regiunea Sholdanesti Sholdanesti _ unu optsprezece 19
districtul Stefan-Vodsky Stefan Voda unu 22 23
raionul Ialoveni Ialoveni _ unu 19 douăzeci
Orașe de subordonare republicană
Balti unu unu
Bender [aprox. unu] unu 2 3
Dubosar [aprox. unu] unu unu
Cahul unu unu
Chișinău unu 5 2 opt
Orhei unu unu
magpie unu unu
Tiraspol [aprox. unu] unu unu 2
Ungheni unu unu
Total zece unsprezece 49 831 901

1995–1998

La 7 decembrie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat o lege privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova [10] . La structura administrativ-teritorială anterioară au fost aduse următoarele modificări:

Diviziunea administrativ-teritorială în perioada 1999-2002

La 12 noiembrie 1998, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă lege nr. 191 „Cu privire la structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova”, care a introdus o nouă structură administrativ-teritorială și a intrat în vigoare la 1 ianuarie. 1999 [11] . Diviziunea regională a fost desființată. La primul nivel al împărțirii administrativ-teritoriale erau 9 județe , municipiul Chișinău , entitatea teritorială autonomă Găgăuzia și unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului , cărora li se putea acorda un statut special. Statutul de municipiu, pe lângă Chișinău, a fost primit de toate centrele județene, centrul administrativ al Găgăuziei și 4 orașe de pe malul stâng al Nistrului. Noua împărțire administrativ-teritorială este similară cu împărțirea administrativ-teritorială care a existat pe teritoriul Moldovei în perioada șederii acesteia ca parte a României în anii 1918-1940 .

După protestele populației bulgare , care a constituit majoritatea în regiunea desființată Taraclia , din 22 octombrie 1999, parlamentul a separat de județul Cahul județul Taraclia , care a repetat granițele regiunii Taraclia [12] [13] . Înainte de a reveni la diviziunea raională în 2002, diviziunea administrativ-teritorială arăta astfel:

Steag Nume
nume moldovenesc
Hartă Centru ATE în compoziție Luna. Gor. S-a așezat în
munți
Com. Sat in
com.
NP
Municipiile de primul nivel
municipiul Chișinău Municipal Chișinau  — municipiul Chișinău unu 6 2 unsprezece 13 33
judete
raionul Belets Județul Bălți Municipiul Balti Municipiul Bălți ,
județul Glodeni , județul
Râșcani , județul
Sângerei , județul
Fălești ,
parțial ținutul Drochia
unu 6 zece 75 159 251
Cartierul Bendery [aprox. 2] Județul Tighina municipiul Causeni municipalitatea Bendery ,
districtul Kaushansky , districtul Stefan -
Vodsky
2 2 3 44 treizeci 81
jud. Edineţ Județul Edineț municipiul Edineț raionul Briceni , raionul
Donduseni , raionul
Edineț , raionul
Oknița
unu 7 6 68 75 157
judetul Cahul Județul Cahul Municipiul Cahul Regiunea Cahul , regiunea
Cantemir ,
parțial regiunea Vulcănești
unu unu unu 42 61 106
raionul Chișinău Județul Chișinau Municipiul Chișinău [aprox. patru] raionul Criuleni ,
raionul Novoanensky , raionul
Strășeni , raionul
Ialoveni , raionul
parțial Dubossary
 — 5 9 86 78 178
județul Lapushnyansky Județul Lapușna Municipiul Hîncești raionul Leovsky ,
raionul Hîncești , raionul
Cimișli ,
parțial raionul Bessarabsky ,
parțial raionul Kainarsky
2 2 3 44 treizeci 81
jud. Orhei Județul Orhei municipiul Orhei raionul Orhei , raionul Rezinsky ,
raionul Telenesht , raionul Sholdanesht ,
raionul parțial Dubossary

unu 3 13 69 104 190
judetul Soroca Județul Soroca Municipiul Soroca raionul Soroca , raionul
Florești ,
parțial raionul Drochia
unu patru 5 57 111 178
Judetul Taraclia Județul Taraclia Municipiul Taraclia parțial regiunea Taraclia unu  —  — 9 16 26
jud. Ungheni Județul Ungheni Municipiul Ungheni Regiunea Călărași , regiunea
Nisporen , regiunea
Ungheni
unu 3 3 52 94 153
Entitate teritorială autonomă
Unitatea
Teritorială Autonomă
Găgăuzia
Unitatea Teritorială
Autonomă Găgăuzia
Municipiul Comrat Regiunea Comrat , regiunea
Ceadir-Lung ,
parțial regiunea Bessarabsky ,
parțial regiunea Vulcanești ,
parțial regiunea Taraclia
unu 2 unu 23 5 32
Unități autonome-teritoriale din stânga Nistrului
Unități administrativ
-teritoriale ale malului stâng al Nistrului


[aprox. unu]
Unități
Administrative-Teritoriale
din Stînga Nistrului
municipiul Tiraspol municipiul Tiraspol ,
regiunea Grigoriopol , regiunea
Kamensky , regiunea
Rybnitsa , regiunea
Slobodzeya
3 7 2 69 66 147
Total cincisprezece 48 58 649 842 1612

După ce comuniștii au câștigat alegerile parlamentare din 2001 , parlamentul a adoptat o lege care a restabilit vechea împărțire administrativ-teritorială [2] , cu excepția Găgăuziei și a Malului Stâng al Nistrului , care și-au păstrat statutul. Au fost făcute unele modificări la vechea divizie. Deci, regiunea Kainarsky nu a fost restaurată , iar regiunea Dubossary a fost restaurată în limitele teritoriului său, situat pe malul drept al Nistrului . Această structură administrativ-teritorială a intrat în vigoare la 29 ianuarie 2002 și este încă în vigoare cu mici modificări la nivel de sate și comune.

Vezi și

Note

  1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Teritoriul este controlat în totalitate de Republica Moldova Transnistreană nerecunoscută .
  2. 1 2 Teritoriul este parțial controlat de nerecunoscuta Republică Moldova Pridnestroviană
  3. 1 2 3 4 5 6 Nu făcea parte din district
  4. Nu face parte din județ.

Surse

  1. Constituția Republicii Moldova . Site-ul oficial al Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Consultat la 27 octombrie 2015. Arhivat din original la 5 iunie 2019.
  2. 1 2 Legea Republicii Moldova din 27 decembrie 2001 Nr. 764-XV „Cu privire la structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova” . Preluat la 7 octombrie 2012. Arhivat din original la 21 iulie 2012.
  3. Legea Republicii Moldova din 3 noiembrie 2016 Nr. 248 „Cu privire la modificările și completările Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 27 decembrie 2001 Nr. 764-XV” . Consultat la 16 aprilie 2017. Arhivat din original la 17 aprilie 2017.
  4. 1 2 Legea Republicii Moldova din 23 decembrie 1994 Nr. 344-XIII „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”  (link inaccesibil)
  5. Populația Republicii Moldova pe vârstă și sex în aspect teritorial pentru anul 2010. . Consultat la 14 ianuarie 2014. Arhivat din original pe 2 mai 2013.
  6. Numărul preliminar al populației permanente în Republica Moldova la 1 ianuarie 2014.  // Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova: Comunicat de presă. - Chișinău, 17.02.2014.
  7. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA PRIDNESTROVANE ÎN 2014. (link indisponibil) . Preluat la 27 octombrie 2015. Arhivat din original la 11 mai 2016. 
  8. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumire oficială în limba rusă conform poziției lui Rosreestr (link inaccesibil) . Consultat la 23 aprilie 2016. Arhivat din original pe 8 mai 2016. 
  9. Împărțirea administrativ-teritorială a RSS Moldovenești la 1 aprilie 1988.  (Mult.)  ? (link indisponibil) . Data accesului: 27 octombrie 2015. Arhivat din original pe 4 martie 2016. 
  10. Legea Republicii Moldova din 7 decembrie 1994 Nr. 306-XIII „Cu privire la structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova” . Data accesului: 27 octombrie 2015. Arhivat din original pe 4 martie 2016.
  11. Legea Republicii Moldova din 12 noiembrie 1998 Nr. 191-XIV „Cu privire la structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova” . Consultat la 27 octombrie 2015. Arhivat din original la 12 noiembrie 2014.
  12. Sophia are grijă de compatrioții ei . Consultat la 25 octombrie 2015. Arhivat din original la 4 martie 2016.
  13. Legea Republicii Moldova din 22 octombrie 1999 Nr. 650-XIV „Cu privire la modificările și completările Legii privind structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova” . Data accesului: 27 octombrie 2015. Arhivat din original pe 4 martie 2016.

Link -uri