Altarul Bardi

Retabloul Bardi  este opera artistului italian Sandro Botticelli, pictat în jurul anului 1485 .

Istorie

În 1485, la comanda lui Giovanni Agnolo di Bardi, Botticelli a pictat un altar pentru capela familiei Bardi din biserica Santo Spirito: cei doi sfinți reprezentați în pictură amintesc de client (Ioan în italiană sună ca Giovanni). În secolul al XV-lea , pictura a fost înrămată de Giuliano da Sangalo , capela avea o „cortina de altar”, un vitraliu și un „paliotto” din lemn (fața altarului). În prezent, acolo rămâne doar un palio cu o sculptură a lui Ioan Botezătorul , pictura în sine, acum la Berlin , a fost înlocuită în 1629 cu opera artistului din secolul al XVII-lea Jacopo Vignali , care a fost păstrată în capelă până în zilele noastre. . Rama, perdeaua și vitraliul dispăruseră.

Plot

„ Interviul sacru ” ( sacra conversazione ) al lui Botticelli este înconjurat de o atmosferă de un fel de hortus conclusus (grădină închisă), iar vegetația luxuriantă formează ceva ca nișe arhitecturale, fiecare dintre ele găzduind unul dintre personaje; astfel imaginea în ansamblu se dovedește a fi ceva ca un triptic.

Simbolizare

Alegerea plantelor și florilor nu este întâmplătoare: măslinii, chiparosul și cedrul (identificați cu lămâia) sunt arborii din care a fost făcută crucea Mântuitorului, în timp ce trandafirii, crinii, platanii, palmierii, mirtul, căpșunile sălbatice, violetele. simbolizează virtuțile Sfintei Fecioare - smerenie, milă, inocență, puritate. Unele dintre inscripțiile (luate din versiunea latină a lui „ Eclesiastul ” și „ Cântarea Cântărilor ”) vizibile pe panglicile introduse în imagine (pe toiagul lui Ioan Botezătorul) enumera virtuțile Fecioarei Maria:

Ca un trandafir al Ierihonului, ca un măslin frumos, ca un crin printre spini, am crescut
ca un cedru libanez, am crescut ca un palmier Kadesh...

În atmosfera tabloului se subliniază tensiunea așteptării vizionare, tema principală a compoziției este încoronarea Mariei, rolul ei de mediator imaculat în mântuirea omenirii; Ostensiunea mare de la picioarele tronului și crucifixul sprijinit de el simbolizează jertfa ispășitoare.

Literatură

• „Orașul alb”, „Botticelli”, 1998. - p. 56.