Dialectul Arberesh

Dialectul Arberesh (Arberesh)
nume de sine Arbërisht, Arbërishtja, T'arbrisht
Țări Italia
Regiuni Apulia , Campania , Sicilia , Calabria , Basilicata , Molise
Numărul total de difuzoare 100 de mii (2007)
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

familie indo-europeană

Ramura paleo-balcanica albanez Dialectul Tosk
Scris latin
Codurile de limbă
ISO 639-1 —
ISO 639-2 —
ISO 639-3 aat
Atlasul limbilor lumii în pericol 1347
Etnolog aae
ELCat 962
IETF aae
Glottolog arbe1236

Arbërisht / Arbërishtja / T'arbrisht este un dialect al limbii albaneze  originar din Arbërish , albanezii din Italia.

Caracteristici generale

Dialectul Arberesh face parte din dialectul Tosk al limbii albaneze (în general, seamănă cu dialectul caracteristic părții centrale a sudului Albaniei) și are aceleași abateri de la norma literară ca și dialectul Arnaut . Este originar din albanezii din sudul Italiei, împrumutat destul de mult din limba albaneză medievală din vremurile preotomane și din limba greacă (vocabular și pronunție), și a păstrat, de asemenea, ceea ce s-a pierdut în dialectul toscan modern. Așadar, a păstrat anumite grupuri de consoane inițiale silabice, care au fost simplificate în albaneză standard (în „limba” Arberesh - gluhë , în albaneză standard - gjuhë ).

Până în 1990, dialectul Arberesh din Albania a fost numit limba albaneză, iar vorbitorii săi au înțeles vag legătura dintre dialectul lor cu albaneza. Până în anii 1980, a fost exclusiv colocvial, forma sa scrisă a fost folosită doar în Biserica Greco-Catolică italo-albaneză, iar standardul albanez Arbereshi aproape că nu vorbea. În anii 1990, un număr mare de vorbitori de albaneză s-au mutat în Italia, iar Arbëresh avea sentimente ambivalente față de acești „noi albanezi” [1] . În prezent, se fac eforturi pentru salvarea dialectului Arberesh, a moștenirii sale culturale și lingvistice: este predat în școlile italiene, poetul Zef Skiro Di Maggio scrie cărți și manuale în el.. Unii savanți evidențiază un alt dialect - dialectul Vaccarizzo, care este vorbit în satul Vaccarizzo Albanese .

Caracteristici

Fonologie

Vocale
  • Litera Ë dă fie sunetul [ə], fie [ʊ̜]. Cuvântul Arbëresh se pronunță ca [ɑɾbəˈɾɛʃ] sau ca [ɑɾbʊ̜ˈɾɛʃ], în funcție de dialect
  • În dialectul Arberesh, nu există vocală [y], dar există [i]. Astfel, cuvântul ty („tu”) devine ti , iar hyni („intra”) devine hini .
Consoane
  • Literele GJ și Q dau sunetele palatalizate [ɡʲ] și [kʲ] în Arbëresh (în albaneza standard, acestea sunt [ɟ] și, respectiv, [c]). Deci, cuvântul gjith („totul”) este pronunțat ca [ɡʲiθ] în Arberesh (în standard - [ɟiθ]), qiell („cer”) - ca [kʲiɛx] (în standard - [ciɛɫ]), shqip ('Albaneză' ) - ca [ʃkʲɪp].
  • Combinațiile de consoane gl și kl au supraviețuit în unele cuvinte din dialectul Arbëresh (în albaneza standard au devenit gj și q ). Astfel, în Arberesh , glet este scris în loc de gjet („el arată ca...”), klumësht în loc de qumësht („lapte”) și klisha în loc de kisha („biserică”).
  • Litera H dă sunetul [x] ca în greacă χαρά ([xaˈra], „bucurie”). Cuvântul ha („a mânca”) este pronunțat ca [xɑ], nu ca [hɑ]. Există, de asemenea, o palatalizare a [xʲ], care duce la pronunția cuvântului hjedh ('aruncă') ca [xʲɛθ]. Combinația de litere HJ este rară.
  • Literele LL și G fac sunetul [ɣ] ca în greacă γάλα ([ˈɣala], „lapte”). Majoritatea cuvintelor cu această ortografie au rădăcini italiene, siciliene, deși există și cuvinte native albaneze. Litera G este adesea înlocuită cu GH în scris.
Cuvinte originale albaneze
Scris Pronunție Traducere
gëzim (gioia) ghezim bucurie
gajdhur (asino) ghajdhur un măgar
grish (invitare) ghrish a invita
llah ghah mănâncă până în oase
pagëzim (battesimo) paghozim botez
rrugë (strada) rrughe exteriorul
Împrumutat din dialectul sicilian
Scris Pronunție
garaj gharazh
gurg ghurgh
rafală ghust
Guant guant
viitor fughure
fugatjar fughatjar
magare maghari
Consoane uluitoare

Spre deosebire de albaneza standard, dialectul Arberesh are un vechi sistem de stun. Consoanele sunt uluite la sfârșitul unui cuvânt sau înaintea altei consoane b, d, g, gj, x, xh, dh, ll, v, z, zh .

Vocat b [b] d [d] g [g]/[ɣ] gj [gʲ] x [dz] xh [dʒ] dh [ð] ll [ɣ] v [v] z [z] zh [ʒ]
Surd p [p] t [t] k [k] q [kʲ] c [ts] ch [tʃ] a [θ] h [x] f [f] s [s] sh [ʃ]

Exemple:

  • b > p : thelb ('garoafa') - thelp
  • d > t : vend ('loc') - aerisire
  • dh > th : zgledh ('citește') - zgleth
  • g > k : lig ('rău') - lik
  • gj > q : zogj ('fete') - zoq
  • j > hj : vaj ('ulei') - vahj
  • ll > h : uthull ('oțet') - uthuh
  • x > c : ndanx ('despre') - ndanc
  • z > s : loz ('dans') - los
  • zh > sh : gozhda ('pin') - goshda
Accent

Accentul în dialectul Arberesh cade pe penultima silabă, ca în italiană.

Morfologie

Persoana I singular a indicativului pentru un verb este caracterizată de terminația nj (în albaneză standard j ). „Eu trăiesc” ar fi rró nj în Arberesh , rro j în albaneză standard .

Împrumuturi

greacă

Vocabularul dialectului Arbëresh a fost completat cu cuvinte grecești care fie s-au pierdut în albaneza standard, fie au fost fixate datorită influenței bizantine. Exemple:

siciliană

În dialectul Arberesh există multe împrumuturi din dialectele sudice ale italianului, care au intrat în vorbirea de zi cu zi a Arbereshului și și-au păstrat sensul. Exemple:

  • rritrenjët („toalete”), a intrat în dialectul sicilian din franceză, dar nu a supraviețuit acolo.
  • rritëratë („fotografie”), din italiană ritratto („imagine”).
  • ghranët ('bani'), din sicilian granni ; folosit ocazional de sicilieni. A venit să înlocuiască cuvântul Arberesh haromë de origine necunoscută.
  • qaca ('pătrat'), din siciliană chiazza ; nu trebuie confundat cu standardul sheshi , care este cuvântul Arberesh pentru „podis”.

Gramatică

Verbe

Origine non-albaneza

Exemple:

  • pincar ('gândește'), original mendonj - mbanj mend sau mëndinj ; din „pinzari” sicilian. Unele reguli de conjugare au trecut în dialectul Arberesh.
Conjugarea prezentului
  • U pincar = cred
  • Ti pincar = Crezi
  • Ai/Ajo pincar = He/she thinks
  • Na pincarjëm = Noi gândim
  • Ata/Ato pincarjën = They think
  • Ju pincarni = crezi (plural)
Conjugarea timpului trecut
  • U pincarta = am crezut
  • Ti pincarte = Ai crezut
  • Ai/Ajo pincarti = He think/she thought
  • Na picartëm = Ne-am gândit
  • Ata/Ato pincartën = S-au gândit
  • Ju pincartët = ai crezut (plural)

Pronume personale

Declinări
M'e tha mua Mi-a spus asta (adăugare - feminin)
Ngë m'i tha më Nu mi-a spus asta (adăugare - masculin)
tu thom Ți-am spus asta (adăugarea feminină)
T'i thom Ți-am spus asta (adăugare - masculin)

Diferențele de vorbire față de albaneza standard

Dialectul Arberesh Albaneză standard Traducere
Vjen më rarë sau vjen më thënë fă të thotë sau fă-mă thënë Inseamna
Bëjëm të shkonj sau mënd e më shkosh më le të kaloj Lasa-ma inauntru
Shkòmë musturen eu jep piperin Da-mi ardeiul
Zotërote/Strote ë një „zot”? Zotëri, jeni prift? Domnule, sunteți preot?
E ghrish zotërisë satë për një pasijatë ju ftoj për një shëtitje Te invit la o plimbare
Zglith mië lexo mië Citește bine
Qëroi isht burinë i lig moti është shumë keq vremea este foarte rea
U rri Sëndastinë jetoj nы Sëndastiny Locuiesc in Santa Cristina
Ka bëjëm të ngrënit do ta gatuajmë ushqimin Vom găti mâncare
U ka' jecur njera qacës unë kam ecur deri sheshit M-am dus în piață
Ghajdhuri isht ghrishur ndë horën gomari është ftuar në katund Un măgar a fost invitat în satul nostru
Jam e vete/m'e vete ngulem/flë unë do të fle ma duc la culcare
Lyp (buza) ndjesë se zgarrarta shumë me fal se gabova shumë Îmi pare rău că am făcut multe greșeli
Ajo isht time shoqe ajo është gruaja ime Ea este sotia mea
Flit t'arbrisht fol shqip Vorbește albaneză!
Jim shoq isht e ngulet shoku im është duke fjetur sotul meu doarme
Më përqen rritëratën tënë më pëlqen fotografia jone Îmi place fotografia noastră
Mortatë sau motrëmëmë hallë sau tezë unchiule
Lalë sau vovi xhaxha sau Lala Unchiul sau fratele mai mare
Lalebukri unchi prin căsătorie
Vova motra e madhe Sora mai mare
Tata babai sau Tata Tată
Eu eu nëna sau mamaja Mamă
Midhe' / Mëdhema edhe De asemenea
Lluai vellai Frate
Ndrëngova sau Kapirta Kuptova Înțeles
Sprasmja fundi Sfârşit
Fundi / Bythi Bythi Fesele
Jotëm përherë të thëshjë të mos hash nga tajuri çë ngë ka' klënë pastruam! Jot ëmë përherë/gjithmonë të thoshte të mos hash nga pjata që nuk është pastruar Mama ta iti spunea mereu: nu manca din farfurii murdare!
Kemi besy se ai ngы i ftes besojme se ai nuk ka faj Noi credem că este nevinovat

Note

  1. ↑ Noii imigranți albanezi în vechea diasporă albaneză: Piana Degli Albanesi. Eda Derhemi

Literatură

  • Babiniotis, Georgios (1985) : [„O istorie concisă a limbii grecești, cu o introducere în lingvistica istorico-comparată ] Atena: Ellinika Grammata.
  • Babiniotis, Georgios (1998), Λεξικό της Νέας Ελληνικής Γλώσσας [„Dicționar de greacă modernă”]. Atena: Kentro Lexikologias.
  • Breu, Walter (1990): „Sprachliche Minderheiten in Italien und Griechenland”. [„Minoritățile lingvistice în Italia și Grecia”]. În: B. Spillner (ed.), Interkulturelle Communication. Frankfurt: Lang. 169-170.
  • GHM (=Greek Helsinki Monitor) (1995): „Report: The Arvanites”. raport online
  • Hammarström, Harald (2005): Review of Ethnologue: Languages ​​of the World, ediția a 15-a . LINGVIST Lista 16.2637 (5 sept. 2005). Articol online Arhivat 16 mai 2008 la Wayback Machine Vol. II. Livadia: Exandas, 1999 PDF .
  • Η Καινή Διαθήκη στα Αρβανίτικα: Διάτα ε Ρε [„Noul Testament în Arvanitika”]. Atena: Ekdoseis Gerou. Fără dată.
  • Kloss, Heinz (1967): „Limbi-abstand și limbile Ausbau”. Lingvistică antropologică 9.
  • Salminen, Tapani (1993-1999): Cartea roșie a Unesco despre limbile pe cale de dispariție: Europa. [1] .
  • Strauss, Dietrich (1978): „Scoțianul nu este singur: alte considerații comparative”. Actes du 2 e Colloque de Language et de Litterature Ecossaises, Strasbourg 1978. 80-97.
  • Thomason, Sarah G. (2001): Contact lingvistic: o introducere. Washington: Georgetown University Press. capitol online
  • Trudgill, Peter (2004): „Glocalizarea [sic] și sociolingvistica Ausbau a Europei moderne”. În: A. Duszak, U. Okulska (eds.), Speaking from the margin: Global English from a European perspective . Frankfurt: Peter Lang. articol online