„Bublichki” este un cântec sovietic popular din anii 1920, ale cărui versuri au fost scrise de Yakov Yadov . Devenind un simbol al erei NEP din Odessa , „Bublicki”, precum cântece precum „Fed Chicken ” sau „ Murka ”, au devenit o parte integrantă a folclorului urban [1] .
Cântecul a fost scris de Yakov Yadov în 1926 pentru cupletistul Grigory Krasavin . Un artist strălucit al așa-numitului „gen criminal”, a fost deosebit de popular în timpul NEP . Elev și adept al celebrului excentric Mihail Savoyarov , Grigory Krasavin a cântat pe scenă la fel ca profesorul său, cu o vioară , în același timp a cântat, a cântat în pauze, s-a acompaniat, a dansat și a completat cântatul cu improvizații mimice .
Într-un articol lung din revista Neva (2001, nr. 2) [2] , dedicat istoriei cântecului, Vladimir Bakhtin citează următoarele memorii ale lui Grigory Krasavin:
Aveam obiceiul să adun melodii de cântece pentru orice eventualitate. Auzeam undeva într-o cafenea sau într-un restaurant ceva caracteristic pop, îl rog pe pianistă să-mi dea notele. Una dintre aceste melodii mi-a fost de folos în 1926. (...) În cursul convorbirii, când am încercat să aflu care este „subiectul zilei” din Odesa, mi-au spus că în Odesa se vând covrigi fierbinți la toate colțurile de dimineața până seara și de seara până la dimineaţă. Tot ce auzi este: „Cumpără covrigi, covrigi fierbinți...” Acest lucru, au spus ei, ar trebui să se reflecte în cântec. Cine o poate face bine și repede? O singură persoană - Yakov Petrovici Yadov! Câteva ore mai târziu ne aflam pe strada Sumskaya, în apartamentul lui Yadov. Iakov Petrovici i-a plăcut foarte mult muzica. Imediat a luat foc: „Este o idee grozavă! Este necesar să arătăm în acest cântec o șomeră nefericită, înghețată pe stradă de dragul unei bucăți de pâine, murind de foame pentru a îmbogăți NEP-ul, ca să spunem așa, una dintre „grimasele NEP-ului”. S-a gândit, apoi a adăugat: „Du-te în sufragerie să bei ceai, iar eu voi coace covrigi”. (...) „O săptămână mai târziu”, își continuă povestea Grigory Krasavin, „la Odesa, după primele mele patru numere, am cântat „Babliki”. A doua zi, toată Odesa le-a cântat, iar după un timp, când am ajuns la Leningrad, Utyosov, întâlnindu-mă, mi-a spus: „Grisha, îți cânt Covrigi. Nimic?" - „Mănâncă pentru sănătate!” i-am răspuns.
În povestea cupletistului, vorbită pe un magnetofon în 1956, istoria creării lui „Bublichkov” arăta astfel:
„Ajuns în turneu la Odesa, am fost uimit că în timp ce conduceam de la gară la Yadov pe strada Sumskaya, tot drumul am fost însoțit de exclamații „cumpără covrigi !” Îmi doream să am o melodie cu un asemenea refren. I-am povestit lui Yadov despre dorința mea și am cântat la vioară, cu care cântam de obicei, melodia care mi-a rămas în memorie. Iakov Petrovici a izbucnit în râsul său obișnuit și furtunoasă și i-a spus soției sale, Olga Petrovna, cu vocea răgușită: „Pune samovarul artistului. Și voi coace covrigi... O mașinărie bătea în camera alăturată timp de o jumătate de oră. În aceeași seară, am cântat „Bablis” din foaia din „Gambrinus”. A doua zi, Odesa a cântat Bagels...” [3] .
Alexander Galyas notează însă că „în povestea lui G. Krasavin, o nuanță este jenantă: din aceasta rezultă că Yakov Yadov a locuit pe strada Sumskaya. Cu toate acestea, nu a existat niciodată o astfel de stradă în centrul Odessei , în timp ce strada Sumskaya este bine cunoscută ca artera centrală a orașului Harkov. <...> Acum totul cade la locul lor. G. Krasavin a luat cu adevărat muzica altcuiva, fără să știe cine este adevăratul ei autor, iar cântecul s-a născut cu adevărat la Harkov , capitala de atunci a Ucrainei, pe strada Sumskaya ” [4] .
Melodia melodiei a fost împrumutată de Krasavin de la popularul foxtrot care îi plăcea . În diverse surse, autorul melodiei este indicat ca „G. Bogomazov” sau „S. Bogomazov” [5] . Există, de asemenea, presupunerea că autorul melodiei a fost Yakov Samoylovich Faintukh.
Cântecul „Bublichki” a fost un triumf în toată noua țară sovietică și a plecat în străinătate. Imigranții au adus-o la New York , în cartierul evreiesc , unde, încercând să rămână uniți, s-au stabilit cei veniți din Rusia . Cântecul a fost tradus în idiș . Curând a intrat în repertoriul cântăreților pop. Cu cântecul „Bublichki” în idiș , surorile Berry și-au început marea lor ascensiune pe Olimpul scenei când erau încă copii. Ei, fetițele, au fredonat pur și simplu un cântec despre covrigi (bagele) auzit undeva lângă vecini, dar un muzician profesionist a auzit cântecul și, uimit de abilitățile vocale, a sunat să înregistreze spectacolul la radio.
Articolul lui V. Bakhtin oferă textul integral al lui „Bablikov” conform manuscrisului păstrat în arhiva lui G. Krasavin:
Noaptea se apropie,
Lanterna se leagănă,
Și lumina izbucnește
În întunericul nopții...
Și eu, nespălat,
Îmbrăcat în zdrențe,
Stau, uitat,
Aici, pe colț.
Covrigi fierbinți
Pentru publicul nostru,
Conduceți rubla,
Oameni, grăbiți-vă!
Și într-o noapte ploioasă
, eu, un nenorocit,
negustor privat,
îmi este milă de mine.
Aici, la periferie,
Un an sub proprietar,
Cain blestemat,
sunt.
Ascult toate înjurăturile,
scutur peste tot parul,
mănânc slop ,
dorm sub bancă.
Covrigi fierbinți
Pentru publicul nostru,
Dă-mi ruble,
Oameni, nu degeaba.
Lucrez noaptea, sunt
considerată fiică
Și singuratică
La meșter.
Tatăl meu este un bețiv,
bâzâit și tâmpit.
Mama se întinde spre sicriu
Deja de mult timp.
Complet pierdut,
Adevărat gunoi -
Soră mergând,
Și frate - un hoț!
Covrigi fierbinți
Pentru publicul nostru,
Urmărind ruble
Îmi spui momentan...
Mă urmăresc
Și toată lumea înjură,
Ce ar trebui să
fie, iau brevet.
Aici îmi petrec energia
În zile de ură,
Dar eu, dragii mei, am
șaisprezece ani...
Ochi obosiți,
Și buze stacojii,
Și obraji scufundați,
Ce culoare de maci.
Covrigi fierbinți
Pentru publicul nostru,
Conduce ruble
Cineva mă va întâlni... Logodnicii
se vor întâlni,
Și eu voi fi marcat cu
Razele lunii
Calea mea cinstită.
Senechka îmi tot spune:
„Nu te văita, Zhenechka...
Așteaptă puțin –
Mergem la registratură”.
Și aștept cu făină,
Cu plictiseală nemăsurată...
Deocamdată, croșc
aici în ploaie.
Dă-mi ruble,
Pentru publicul nostru
<Cumpără covrigi>,
Te implor curând,
Iar într-o noapte ploioasă
Eu, nefericit,
Negustor particular,
Ți-ai milă!
Treptat, după ce a câștigat popularitate în rândul oamenilor, cântecul a devenit mult mai scurt: subiectele sociale au dispărut, iar zvonurile populare au „editat” unele fraze în felul său.
Dintr-un interviu cu Leonid Utyosov Zinovy Paperny [6] :
- Cântecul tău preferat?
- Cântec de protest.
- Împotriva ce?
- Nu împotriva a ce, ci a ce. Despre aluat. Pe scurt, Covrigi.
Și cântă:
Vine noaptea,
Lanterna se leagănă,
Milton jură
În întunericul nopții. (...)
— Și cine este autorul?
— Iakov Iadov.