Alegeri pentru Landtag al Prusiei (1924)

← 1921 1928 →
Alegeri pentru Landtag al Statului Liber Prusiei
7 decembrie 1924
A se dovedi 78,6% 1,18
Transportul SPD NNNP Centrum
Locuri primite 114 ( ) 109 ( 34) 81 ( )
voturi 4.295.305
(24,9)
4.355.674
(23,7%)
3.229.740
(17,6%)
Schimbare 1.4 p.p. 5,6 p.p. 0,4 p.p.
Alegerile trecute 114 (26,3%)75 (18,1%)81 (17,2%)
Transportul NNP KKE NDP
Locuri primite 45 ( 13) 44 ( 13) 27 ( 1)
voturi 1.797.589
(9,8%)
1.767.932
(9,6%)
1.083.523
(5,9%)
Schimbare 4.4 p.p. 2,2 p.p. 0,3 p.p.
Alegerile trecute 58 (14,2%)31 (7,4%)26 (6,0%)
Alte partide NSPS (11), EP (11), NGP (6), PP (2)

Rezultatele alegerilor din 1924 pentru Statul Liber din Prusia Landtag . Sus: Distribuția locurilor pe județ (inclusiv județele fuzionate) și a locurilor la nivel provincial. Jos: partidele cu cele mai multe voturi din fiecare circumscripție.


Repartizarea locurilor în Landtag al Statului Liber Prusiei în funcție de rezultatele alegerilor:
     SPD : 114      NNNP : 109      Centru : 81      NNP : 45      GNC : 44      NDP : 27      EP : 11      NSPS : 11      NGP : 6      Partidul polonez: 2
Rezultatul alegerilor Partidele coaliţiei de guvernământ ( SPD , Centrum şi NPD ) au primit din nou majoritatea voturilor .

Alegerile pentru Landtag pentru Statul Liber din Prusia din 1924 au avut loc la 7 decembrie [1] . Coaliția de guvernământ ( Social Democrați , Centriști și Democrați ) a reușit să mențină o majoritate, deși relativă, câștigând 222 din 450 de ,locuri (PNP) a suferit pierderi grele, iar Partidul Social Democrat Independent din Germania (USPD) ) a suferit o prăbușire completă din care nu și-a revenit niciodată. Partidul Comunist din Germania și-a consolidat poziția. Partidul Național Socialist pentru Libertate, o filială a Partidului Nazist format după lovitura de bere , a reușit să aducă 11 deputați în Landtag din prima încercare.

Rezultatele alegerilor

Rezultatele alegerilor pentru Landtag al Statului Liber Prusiei din 1924
Transportul Vot % Δ ( p.p. ) Locuri Δ
Partidul Social Democrat din Germania 4 575 645 24.89 1.37 114
Partidul Naţional Popular German 4 355 674 23.70 5,62 109 34
Partidul de centru (Germania) 3 229 740 17.57 0,33 81
Partidul Popular German 1 797 589 9,78 4.40 45 13
Lista comuniștilor 1 767 932 9,62 2.21 44 13
Partidul Democrat German 1 083 523 5,90 0,07 27 1
Partidul Național Socialist pentru Libertate 454 886 2.47 nou unsprezece nou
Partidul Economic 440 212 2.40 1.22 unsprezece 7
Partidul German Hanovrian 258 198 1.40 1.11 6 5
partidul polonez 80 751 0,44 0,37 2
Partidul Social German și Uniunea pentru Reevaluare 111 939 0,61 nou 0 nou
Partidul Social Democrat Independent din Germania 67 871 [2] 0,37 7.05 0 28
Partidul German al Reevaluării și Construcțiilor 41 280 0,22 nou 0 nou
Comunitatea Națională Creștină Socială din Germania 37 679 0,20 nou 0 nou
Partidul Bunăstare Populară 27 582 0,15 nou 0 nou
Țărani și profesii creative 14 674 0,08 nou 0 nou
Partidul Reevaluării și Reconstrucției 13 616 0,07 nou 0 nou
Uniunea economică liberă 13 523 0,07 nou 0 nou
Asociația Schleswig 5404 0,03 0
Liga Mare germano-hesiană 1308 0,01 nou 0 nou
Petrecere vendiană 1255 0,01 nou 0 nou
Asociația Masuriană 481 0,00 nou 0 nou
și altele (fără reprezentare în Landtag) ...
eliminați alții (fără reprezentare în Landtag)
Voturi nevalide 337 562 1,80 0,51
Total 18 380 285 100.00 450 22
Înregistrați/Prezența la vot 23 819 471 78,58 1.18
Sursa: Gonschior.de [3]

Rezultate pe județ

judetul SPD NNNP Centrum NNP KKE NDP NSPS EP Partidul German Hanovrian ANMG [4]
1. Prusia de Est 20.8 39.1 8.0 9,0 8.1 4.0 6.2 1.0 - 0,6
2. Berlin 32.5 21.9 4.1 4.9 19.3 10.1 1.6 3.4 - 0,3
3. Potsdam II 26.7 27.7 3.5 8.5 11.6 12.5 2.9 3.8 - 0,1
4. Potsdam I 30.4 31.3 2.5 7.8 12.2 6.2 2.8 5.1 - 0,1
5. Frankfurt an der Oder 27.9 38.2 6.3 10.9 4.4 4.7 3.2 2.2 - 0,7
6. Pomerania 24.6 49.1 1.0 6.5 5.8 3.8 4.2 3.9 - 0,1
7. Breslau 31.9 28.8 19.2 7.7 3.1 4.6 1.4 1.4 - 0,1
8. Liegnitz 32.8 28.9 9,0 8.3 3.3 8.0 1.4 5.0 - 0,3
9. Oppeln 6.7 21.7 40,9 2.8 12.1 2.3 1.5 3.0 - 7.8
10. Magdeburg 38.6 25.1 2.1 13.4 5.2 7.2 3.1 4.8 - 0,0
11. Merseburg 18.7 29.6 1.4 12.1 22.9 6.9 4.4 3.5 - -
12. Erfurt 21.7 22.1 13.9 12.3 13.4 5.2 5.2 6.3 - -
13. Schleswig-Holstein 30.5 33.6 - 15.1 6.9 9,0 2.7 0,6 - 0,7
14. Weser-Ems 30.5 16.4 28.4 14.5 3.0 6.2 4.7 - 4.4 -
15. Hanovra de Est 28.2 20.9 1.4 11.5 4.5 4.2 4.3 - 24.7 0,1
16. Hanovra de Sud 34.9 15.9 6.6 13.4 4.7 4.7 3.0 - 16.4 0,1
17. Nord-Westfalia 20.3 15.3 41.7 8.8 6.7 3.0 1.1 1.0 - 0,4
18. Vestfalia de Sud 24.6 12.5 27.3 12.1 12.2 6.0 1.1 1.7 - 0,7
19. Hesse-Nassau 31.9 18.6 17.5 12.6 5.6 8.5 2.4 2.3 - -
20. Köln-Aachen 15.4 7.1 51.2 7.9 8.8 3.6 0,6 4.9 - 0,0
21. Koblenz-Trier 10.6 9.9 60,8 7.7 4.2 3.3 0,5 3.0 - -
22. Estul Düsseldorf 15.4 15.3 24.5 11.6 20.9 4.5 1.6 4.3 - 0,2
23. Vestul Düsseldorf 13.9 11.3 43.1 9.5 12.5 3.4 0,9 3.9 - 0,5

După alegeri

La scurt timp după alegeri, profitând de coaliția de guvernământ slăbită, Partidele Populare Naționale, Populare și Comuniste au reușit să decidă împreună voturi de neîncredere față de ministrul președinte Otto Braun , ministrul de Interne Karl Severing și ministrul Comerțului și Industriei Wilhelm Siering. . Un timp mai târziu, Otto Braun a fost reales ministru-președinte; dar după refuzul său, centristul Wilhelm Marx a devenit noul șef al cabinetului . După ce nu a reușit să obțină o majoritate stabilă, democratul Hermann Höpker-Aschoff a fost ales ministru-președinte , dar nici nu a preluat mandatul. Noul guvern al coaliției de la Weimar s-a format abia pe 3 aprilie 1925, era condus de același Otto Braun. Guvernul a supraviețuit unui vot de neîncredere în mai 1925.

Note

  1. Nohlen & Stöver, 2010 , p. 762.
  2. Lista USPD din circumscripția electorală nr. 13 (Schleswig-Holstein) a câștigat 3655 de voturi, dar nu a fost atașată listei de partid integral prusac.
  3. Der Freistaat Preussen. 7. Decembrie 1924, Wahl zum 2. Landtag  (germană) . Wahlen in der Weimarer Republik . Preluat: 23 august 2022.
  4. Asociația Minorităților Naționale din Germania a existat între 1924 și 1939 și a reprezentat minorități. Membrii săi includ Asociația Schleswig ( Danezi ), Uniunea Polonezilor din Germania ( Polonezii ), Partidul Popular Lusatian sau Vendian ( Lusatian Sorbs ), Asociația Frisian-Schleswig ( Frisienii ) și Uniunea Lituanienilor din Germania ( Lituanieni ). Cehii și mazurii nu făceau parte din asociație. Vezi
    Marianne Krüger-Potratz, Dirk Jasper: Fremdsprachige Volksteile und deutsche Schule: Schulpolitik für die Kinder der autochtonen Minderheiten in der Weimarer Republik: ein Quellen- und Arbeitsbuch. (Volumul 2 von Interkulturelle Bildungsforschung), Waxmann Verlag, 1998, ISBN 9783893256259 , S. 310
    Ferdinande Knabe: Sprachliche Minderheiten und nationale Schule in Preussen zwischen 1871 und 1933. (Volum 325 von Internationale Hochschulschriften), Waxmann Verlag, 2000, ISBN 9783893258383 pp. 64–65 n.71

Literatură