Hadzidakis, Georgios

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 12 octombrie 2018; verificările necesită 7 modificări .
Georgios Hadzidakis
Γεώργιος Χατζιδάκις
Data nașterii 12 noiembrie 1848( 1848-11-12 )
Locul nașterii Myrtio, Creta
Data mortii 27 iunie 1941 (92 de ani)( 27.06.1941 )
Un loc al morții Atena
Țară  Grecia
Sfera științifică Lingvistică
Loc de munca
Alma Mater Universitatea din Atena
Cunoscut ca Lingvistii Nestor

Georgios Hadzidakis ( greacă : Γεώργιος Χατζιδάκις Myrtio Creta , Imperiul Otoman 12 noiembrie 1848 [1] - Atena 27 iunie 1941 ) a fost un lingvist grec de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Fondatorul lingvisticii în Grecia, primul profesor de lingvistică și filologie indiană la Universitatea din Atena (1890 - 1923) [2] . În 1927 a devenit preşedinte al Academiei din Atena . În 1928, la Primul Congres al Lingviștilor de la Haga, președintele, Paul Kretschmer , l-a proclamat Nestor al Lingviștilor [3] .

Biografie

Georgios Hadzidakis s-a născut în satul Myrtio de pe insula Creta, care a rămas sub control otoman la acea vreme. Tatăl său este Ioannis „John” Hadzidakis , un matematician grec, iar fratele său Nikolaos este, de asemenea, matematician.

La vârsta de 14 ani, ca „iepure de câmp”, a ieșit în Pireu , regatul grec . A studiat filologia clasică la Universitatea din Atena . În 1877, după ce a câștigat concursul universitar de lingvistică, a primit o bursă de la Universitatea din Atena pentru a-și continua studiile în străinătate. A studiat în Germania ( Universitățile Leipzig , Jena și Berlin ) timp de 3 ani cu lingviști precum Georg Curtius , Karl Brugmann , Eduard Sievers și Berthold Delbrück .

În 1880 s-a întors în Grecia, unde a lucrat inițial la școala Marazliev din Atena. Un an mai târziu, la vârsta de 33 de ani, am primit titlul de doctor pentru teza: „Pe capetele mustaței, OS” („περὶ τῶν εἰς συνηρημένων ῆς κ>ς καὶ τῶν ὶ τῶν ἐὰδν ἐὰν ἄον ἐῶν ἐῶν ἐῶν ἐῶν ἐῶν ὐς εἰς συνηρημένως) . În același an a fost numit lector la Universitatea din Atena , în 1885 a fost promovat profesor asociat , în 1890 a fost ales profesor permanent de lingvistică și filologie indiană și a ocupat catedra universitară cu același nume. În 1906 a fost ales rector al Universității din Atena. A părăsit departamentul în 1923.

Hadzidakis a fost persoana care a propus ideea creării „Centrului de compilare a dicționarului istoric al limbii grecești moderne”, care în cele din urmă a devenit „Centrul de cercetare a dialectelor și idiomurilor grecești moderne” - Ι.Λ. Ν.Ε [4] .

De două ori, cu armele în mână, a luat parte la revoltele cretane - la o vârstă fragedă la răscoala din 1866 și 30 de ani mai târziu, deja profesor la catedra de lingvistică și filologie indiană, la revolta din 1897 .

Hadzidakis a murit la Atena la 27 iunie 1941 , în timpul ocupației naziste a Greciei.

Credințele științifice

Hadzidakis s-a opus teoriei conform căreia greaca modernă vorbită provine direct din dialectele doriane și eoliene ale greaca veche [5] . El și-a format opinia că greaca modernă s-a dezvoltat în mod natural din dialectul atic antic, din koinea alexandrină ulterioară și din greaca medievală din perioada bizantină [6] . În esență, el credea în păstrarea și, dacă este posibil, îmbunătățirea limbii oficiale a lui Kafarevus , în așteptarea dezvoltării unei limbi vorbite [7] . În ceea ce privește așa-numitul. „chestiune lingvistică”, a urmat calea „de mijloc” a lui Adamantius Korais , opunându-se în egală măsură susținătorilor arhaismului și susținătorilor înfocați ai colocviului Dimotika [2] .

Premii

Lucrări

Eseu

  1. Pe tezaurul limbii grecești medievale (“περὶ τοῦ θησαυροῦ τῆς μεσαιωνικῆς ἑλληνικῆς γλώσσης”, ἐπετηρὶς ἐπετηρὶς ἐπετηρὶς ἐπετηρὶς ἐπετηρὶς ἐπετηρὶς ἑπετηρὶς ἑπετηρὶς ἑπετηρὶς ἑπετηρὶς ἑπετηρὶς ἑπετηρὶς ἑπετηρὶς ἑπετηρὶς circuit
  2. Răspuns către Dr. W. Beschewliew („Ἀπάντησις πρὸς τὸν κ. διδάκτορα W. Beschewliew”, Ἀθηνᾶ , 39 (1927), σσ. 171-187)
  3. Epir își cheamă exploratorii ("Ἡ Ἤπειρος καλεῖ τοὺς ἐρευνητάς της", Ἠπειρωτικὰ Χρονικά , 1 (1926), σσ. 5-6)
  4. K. Anastasiadis, Viața și lucrările lui George Gennados („ἀναστασιάδης μ.,“ Γεωργενναδίου βίος κργα ”, α' -β 'παρίσιοι , 1926”, ἠπειοιοι , ἠπεια2), (192), (192), (192), (192), (192), (192), (19) κργα α'-β 'παρίσιοι .
  5. Răspuns lui Manolis Triantafillidis ("Ἀνταπάντησις πρὸς τὸν κ. Μανώλην Τριανταφυλλίδην", Ἀθηνᾶ , 37 (1925), σ9-34σ).
  6. Din ineditul Adamantius Korais ("Ἐκ τῶν ἀνεκδότων τοῦ Ἀδαμαντίου Κοραῆ", Ἀθηνᾶ , 29 (1917), σσ. 161-179)
  7. Речь в память Константина Контоса («Λόγος ἐπιμνημόσυνος εἰς Κωνσταντῖνον Σ. Κόντον . Ἐκφωνηθεὶς ἐν συνεδρίᾳ τῶν ἑταίρων τῆς ἐν Ἀθήναις ἐπιστημονικῆς ἑταιρείας τῇ 21 Μαΐου 1910» , Ἀθηνᾶ , 23 (1911), σσ. 3-20)
  8. Întrebări de ton („Τονικὰ ζητήματα Α΄ καὶ Β΄”, Ἀθηνᾶ , 14 (1902), σσ. 236-240)
  9. Etimologia cuvântului împreună („ἐτυμολογία τοῦ μαζί. Οὔτε μαζῇ οὔτε μαζῆ οὔτε μαζύ ἶναι ἡ ὀ ὀ γραφή, ἀλλὰ μναι ἡ ὀ ὀ γραφ, ἀλλὰ μαζί” , πλάτprezea
  10. Pe cuvântul cretan iarnă (imediat) ("Περὶ τοῦ Κρητικοῦ ζιμιό", Πλάτων , 6, 1-2 (1883), σσ. 43-45
  11. Despre paratimologii și schimbări prin ele („Περὶ παρετυμολογιῶν καὶ τῶν δι' αὐτὰς μεταβολῶν”, Πλάτων , 6, 1-2 (1883), 5-5σ3) , 5-5σ) .
  12. Critica gramaticii tsakoniene de M. Deffner ("Ἐπίκρισις τσακωνικῆς γραμματικῆς τοῦ κ. M. Deffner, Berlin 1881 σελ. 176 ", Πλάτων ., 75 , 2.-2)
  13. „Βιβλιογραφικά. Γ΄", Πλάτων 5, 10-11 (1883), σσ. 420-423
  14. Critica la adresa gramaticii Tsakon M. Deffner („Ἐπίκρισις τσακωνικῆς γραμματικῆς τοῦ κ. M. Deffner, Berlin 1881 σελ. 94-104”, Πλιά1τ ,ων18), Πλα1τ,ων18), Πλά1τ,ω
  15. Critica gramaticii Tsakon M. Deffner („Ἐπίκρισις τσακωνικῆς γραμματικῆς τοῦ κ. M. Deffner, Berlin 1881 σελ. 176”, Πλάτων ] 9, 1 σν ] 9,1 σν .

Note

  1. ↑ .:BiblioNet : Χατζιδάκις, Γεώργιος Ν. . Consultat la 10 februarie 2016. Arhivat din original la 26 ianuarie 2018.
  2. ↑ 1 2 Χατζιδάκις, Γεώργιος Ν. (1848-1941) στο Ε.Κ.Π.Α. Arhivat din original pe 13 martie 2016.
  3. ↑ ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΧΑΤΖΙΔΑΚΙΣ.Ο μεγαλοφυής Ρεθεμνιώτης (link inaccesibil) . Consultat la 7 iulie 2015. Arhivat din original la 4 martie 2016. 
  4. ↑ Χρονοδιάγραμμα της ιστορίας του Κέντρου (link inaccesibil) . Preluat la 7 iulie 2015. Arhivat din original la 5 martie 2016. 
  5. ↑ γεώργιος χατζιδάκις και απόδειη της αδιάσπαστης γλωσικής συνέχειας του του τληνισμού , datată 20 martie 2015 pe drumul mașinii  (Greek Way)
  6. ↑ G. Μπαμπινιώτης: Η μελέτη της ιστορίας της ελληνικής γλώσσας (link inaccesibil) . Data accesului: 7 iulie 2015. Arhivat din original pe 25 iunie 2013. 
  7. ↑ Γεώργιος Χατζιδάκις: Βάσανος έλεγχος ψευδαττικισµού ή µελέτη επί της Νέας Ελλην4, . ανάλυση της Ρένας Σταυρίδη-Πατρικίου στο "ΤΟ ΓΛΩΣΣΙΚΟ ΖΗΤΗΜΑ" Arhivat 5 iulie 2010 la Wayback Machine .
  8. ↑ σε ηλεκτρονική μορφή στο „εργαστήριο ερευνών νεοεληνικής φιλοσοφίας” πανεπιστημίας copie a arhivei Wayback Machine .ιωνωνωνου

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii