| Jacob Ginzburg | |
|---|---|
| port. Jacob (Jaco) Guinsburg | |
| Data nașterii | 20 septembrie 1921 |
| Locul nașterii | Riscani , Basarabia |
| Data mortii | 21 octombrie 2018 (97 de ani) |
| Un loc al morții | Sao Paulo |
| Cetățenie (cetățenie) | |
| Ocupaţie | filozof , savant în teatru, critic de teatru, editor, editor, eseist, jurnalist , traducător |
| Limba lucrărilor | portugheză |
| Premii | Premiul Jabuti pentru cel mai bun scriitor [d] ( 1991 ) |
Jacob Ginzburg (de asemenea Jaco Ginzburg ; port. Jacob (Jacó) Guinsburg ; 20 septembrie 1921 , Ryscani , Basarabia - 21 octombrie 2018 , Sao Paulo ) - critic de teatru și critic de teatru brazilian , editor, editor, eseist, traducător (din Yiddish , franceză și alte limbi), profesor onorific de estetică și studii teatrale la Universitatea din São Paulo . Considerat unul dintre cei mai mari teoreticieni ai teatrului brazilian.
Jacob Ginzburg s-a născut în orașul din nordul Basarabiei Ryshkany (acum centrul regional al regiunii Ryshkansky din Moldova ) în 1921 , în 1924 s-a mutat în Brazilia împreună cu părinții săi (mai târziu Jose și Adelia Ginzburg). A locuit la Rio de Janeiro și Sao Paulo , unde de la mijlocul anilor 1940 a început să publice numeroase lucrări despre istoria școlii de teatru rusești, teatrul evreiesc în idiș , metoda Stanislavsky, istoria formării teatrului în Brazilia, Judaica , teoria artelor dramatice, semiotica, Istoria literaturii în idiș și ebraică . A fost redactor de reviste literare, a fondat editurile literare „Rampa” (1948), „Polígono” și „Difusão Européia do Livro - Difel”, împreună cu Moysés Baumstein ( Moysés Baumstein , 1931-1991) - avangarda. editura „Perspectiva”, specializată inițial în Studii evreiești și ulterior pe Literatură intelectuală (1965).
Din 1962-1963 a predat filozofie la Sorbona și École des Hautes Études, din 1964 este profesor la Școala de Arte Dramatice ( Escola de Arte Dramática ), iar din 1967 la Școala de Comunicare și Arte din cadrul Universității. din São Paulo ( Escola de Comunicações e Artes da Universidade de São Paulo ). În 1950, s-a căsătorit cu fizicianul Gita Ginzburg ( Gita K. Guinsburg , născută Kukavka ), mai târziu profesor la Institutul de Fizică de la Universitatea din São Paulo și director al Colegiului Evreiesc I. L. Peretz .
Autor al monumentalului Dicționar al Teatrului Brazilian (Dicionário do Teatro Brasileiro). A tradus în portugheză tratate filozofice, poezie, proză și dramaturgie ale lui Itzhok-Leybush Peretz , August Strindberg , Shloyme An-sky , Luigi Pirandello , Platon , Georg Buchner , Gotthold Lessing , Denis Diderot , Friedrich Nietzsche , Jean-Paul Sartre și mulți alții. . A compilat și tradus o antologie de poezie în idiș, a publicat o colecție postumă de lucrări a criticului de teatru Anatole Rosenfeld (1912-1973).
Monografiile și traducerile lui Jaco Ginzburg includ Antropologia Aplicada ( Antropologia aplicată ), Aventuras de uma Língua Errante: Ensaios de Literatura e Teatro Ídiche ( The Adventures of a Wandering Language: An Essay on Literature and Theatre in Yiddish ), Buchner - Na Pena e Na Cena”, „Cabala, Cabalismo e Cabalistas” ( Kabbalah , Kabbalists and Kabbalists), „Circulo Linguístico De Praga” ( Praga Linguistic Circle), „Classicismo” ( Clasicism ), „Contos De IL Peretz” ( Poezii de I. L. Peretz , traducere ), „O Dibuk de Sch. Ans-ki" ( Sh. An-sky 's Dybbuk , traducere), "O Conto Ídiche" ( poezie evreiască , traducere), "Da Cena em Cena", " Diderot - Obras", "Encenador De Si Mesmo", " Expressionismo” ( Expresionism ), „Filosofia Do Judaismo” ( Filosofia iudaismului ), „Guia Histórico da Literatura Hebraica” ( Istoria literaturii ebraice ), „Ideia do Teatro” ( Ideea teatrului ), „Judeu ea Modernidade”. " ( Evreul și modernitatea ), " Leone de' Sommi : Homem de Teatro do Renascimento " ( Leone de Sommi : Vestitorul teatralității moderne ), " Linguagem e Mito " ( Limbă și mit ), " Nascimento da Tragédia " ( Nașterile tragediei ) ), „Nova e Velha Patria” (Patrie nouă și veche ), „Paz Perpetua”, „Pequena Estética”, „ Pirandello - Do Teatro No Teatro”, „Pós-Dramático”, „Pos-Modernismo” ( Postmodernism ), „ Prazer do Texto”, „Quatro Mil Anos de Poesia” ( Patru secole de poezie ), „Que Aconteceu, Aconteceu”, „Repùblica - Platão ” (traducere), „Romantismo” ( Romantism ), „Semiologia do Teatro” ( Semiologia Teatrul ), „Sobre Anatol R osenfeld " (compilator), "Stanislavski eo Teatro De Arte de Moscou" ( Stanislavski și Teatrul de Artă din Moscova ), "Stanislavski, Meierhold & Cia" ( Stanislavski, Meyerhold și alții ), "Suprarealismo" ( Suprerealism ), "Denis Diderot: o Espírito das Luzes”, „Ce qui est arrivé est arrivé” (povestiri, traducere franceză : Monique Le Moing).