Grigori Iakhimovich | ||
---|---|---|
ucrainean Grigori Iakhimovich | ||
|
||
1860 - 1863 | ||
Biserică | Biserica greco-catolică ucraineană | |
Predecesor | Mihailo Levitsky | |
Succesor | Spiridon Litvinovici | |
Numele la naștere | Grigori Ivanovici Iakhimovich | |
Naștere |
5 februarie (16), 1792 p. Podbortsy , Imperiul Austriac acum raionul Lviv |
|
Moarte |
17 aprilie (29), 1863 (71 de ani) Lvov , Imperiul Austriac |
|
îngropat | ||
Consacrarea episcopală | 22 iunie 1868 | |
Premii | ||
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Grigory Ivanovich Yakhimovich ( ucrainean Grigory Yakhimovich ; 16 februarie 1792 , Podbortsy , Imperiul Austriac - 29 aprilie 1863 , Lviv , Imperiul Austriac ) - Episcop al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene și persoană publică, Mitropolit al Galiției, Arhiepiscop de Lvov, Episcopul Kamenets . Șeful șefului Russkaya Rada (1848-1851).
Grigory Iakhimovich s-a născut în satul Podbortsy, lângă Lvov, la 16 februarie 1792, în familia lui Ivan și Maria (n. Garasevich). La 26 septembrie 1816, mitropolitul Mihail Levițki l-a hirotonit presbiter. În 1818, după absolvirea Institutului Sf. Augustin la Viena , a primit titlul de Doctor în Teologie . La întoarcerea sa la Lviv, a devenit profesor de religie la Facultatea de Filosofie a Universității din Lviv , unde a predat și pedagogie. În plus, a fost rector al Seminarului Greco-Catolic din Lvov , canonic al capitolului mitropolitan și „rector magnificus” al Universității din Lvov.
În iulie 1841, Papa Grigore al XVI-lea l-a numit Episcop-Suffragan (Episcop auxiliar) al Mitropolitului Mihailo Levitsky cu titlul de Episcop de Pompeolitan. În 1848, împăratul Ferdinand I l-a numit Episcop ordinar al Episcopiei de Przemysl , iar în același an Papa Pius al IX-lea l-a numit Episcop de Przemysl.
În 1848, Iakhimovich a luat parte activ la mișcarea galico-rusă , a condus prima organizație social-politică a rușilor din Galiția - Rada principală rusă . A fost destul de liberal și loial monarhiei habsburgice , ceea ce i-a permis să se angajeze în activități de susținere a drepturilor poporului său fără a fi persecutat de guvernul austriac. Deci, a participat la „ Războiul ABC ” împotriva înlocuirii alfabetului chirilic cu alfabetul latin , a fost membru al Consiliului Oamenilor de Știință Ruși și s-a ocupat de puritatea ritului catolic oriental. Iakhimovich a avut o mare contribuție la dezvoltarea educației școlare, împreună cu Mihail Kuzemsky , a deschis multe școli publice.
La 23 martie 1860, Grigori Iakhimovich a fost aprobat pe tronul mitropolitan din Galich . Cu ocazia acestui eveniment, Bohdan Deditsky a publicat un album de 560 de pagini „ Zorya Galitskaya Album for 1860” în tipografia Institutului Stavropegian , care conținea articole, versuri, poezii etc., de cincizeci și doi de autori galicieni și transcarpatini, printre care au fost Nikolai Ustianovici , Luka Dankevich , Alexander Duhnovich și alții [2]
Pe lângă activitățile bisericești și social-politice, Grigory Yakhimovich era pasionat de astronomie și tehnologie. El a scris mai multe studii, a proiectat o mașină de tăiat iarba și a dezvoltat un plan pentru un serviciu de ambarcațiune cu aburi pe râul San . Jakhimovich a fost respectat la curtea imperială, i s-a acordat Crucea Leopold și titlul de baron .
A murit la Lvov la 17 (29) aprilie 1863. Aproximativ 20.000 de oameni au participat la înmormântarea lui.
Universității din Lviv | Rectorii|
---|---|
Universitatea din Lviv numită după Iosif al II-lea A. V. Betansky (1784/85) B. Borzaga (1785/86) B. Shiverek (1786/87) V. Vreha (1787/88) J. Wimmer (1788/89) J. Ambrozie (1789/90) A. Capuano (1790/91) W. Gann (1791/92) J. A. de Potochki (1792/93) D. Z. Kefil (1793/94) W. Pressen (1794/95) J. Holfeld (1795/96) Anthony (Angelovich) (1796/97) S. Grzhembsky (1797/98) B. Shiverek (1798/99) Y. Sporck (1799 / 1800) K. Kitsky (1800/01) B. Borzaga (1801/02) F. Masoch (1802/03) J. Zemancek (1803/04) N. Skorodinsky (1804/05) F. Kodesh (1805) Liceul din Lviv J. Ambrose (1805/06) W. Pressen (1806/07) E. Echsner (1807/08) J. N. Hoffman (1808/09) Y. Arbter (1809/10) F. d. P. Neuhauser (1810/11) J. Golfeld (1811/12) A. Zeisl (1812/13) M. A. Füger (1813/14) F. Babel von Fronsberg (1814/15) F. Kodesh (1815/16 și 1816/17) Universitatea Francisc al II-lea din Lviv A. A. Ankvich (1817/18) J. Winivarter (1818/19) F. Stecher (1819/20) J. Gütter (1820/21) M. Grinevetsky (1821/22) M. A. Füger (1822/23) P. Krausnecker (1823/24) J. Mauss (1824/25) F. K. Zakharyasevich (1825/26) F. Polberg (1826/27) F. Masoch (1827/28) N. Napadievici (1828/29) Venedikt Levitsky (1829/30) K. Krauss (1830/31) V. Zherdinsky (1831/32) A. Kunzek (1832/33) O. Krinitsky (1833/34) J. Dobzhansky (1834/35) F. d. P. Neuhauser (1835/36) J. Stieber (1836/37) M. Barvinsky (1837/38) A. Geimberger (1838/39) F. Babel von Fronsberg (1839/40) E. Golzgetan (1840/41) Y. Gerovsky (1841/42) J. Reiner (1842/43) K. Stransky (1843/44) A. Pfeiffer (1844/45) A. Manastirsky (1845/46) F. Ton (1846/47) B. Wagner (1847/48) C. Tangle (1848/49) S. Tichinsky (1849/50) F. Kotter (1850/51) J. Mauss (1851/52) K. Jmigrodsky (1852/53) E. Gerbst (1853/54) I. Lemokh (1854/55) O. Krinitsky (1855/56) J. Pazdera (1856/57) A. Wacholz (1857/58) O. Krinitsky (1858/59) A. Fangor (1859/60) Grigori (Iakhimovich) (1860/61) L. Malinovsky (1861/62) F. Rulf (1862/63) J. Holovatsky (1863/64) L. Soletsky (1864/65) E. More (1865/66) W. Kergel (1866/67) I. Delkevici (1867/68) F. Rulf (1868/69) G. Schmidt (1869/70) F. Kostek (1870/71) F. Kotter (1871/72) A. Maletsky (1872/73) A. Filyarsky (1873/74) M. Kabat (1874/75) E. Cherkavsky (1875/78 și 1876/77) Z. Venclevsky (1877/78) L. f. Bilinsky (1878/79) K. Liske (1879/80) K. Sarnicki (1880/81) L. Pentak (1881/82) B. L. Radzishevsky (1882/83) E. Rittner (1883/84) L. Kloss (1884/85) L. Zhmurko (1885/86) T. Z. Pilat (1886/87) E. Cherkavsky (1887/88) L. Pentak (1888/89) K. Sarnicki (1889/90) T. Stanețki (1890/91) R. Pilat (1891) A. Balasits (1891/92) M. Palivoda (1892/93) L. Tsviklinsky (1893/94) T. Wojciechowski (1894/95) O. M. Balzer (1895/96) I. Komarnitsky (1896/97) A. Reman (1897/98) G. Kady (1898/99) W. Abraham (1899/1900) B. Kruchkevich (1900/01) L. Ridiger (1901/02) V. Ohenkovsky (1902/03) J. Fialek (1903/04) A. Kalina (1904) Y. Puzina (1904/05) V. Gluzinsky (1905/06) B. Dembinsky (1907/08) A. Marte (1908/09) S. Glombinsky (1909/10) B. Yashovsky (1910/11) L. Finkel (1911/12) A. Beck (1912/13) S. Stazhinsky (1913/14) K. Tvardovsky (1914/17) C. Weiss (1917/18) Universitatea Jan Casimir Lviv A. S. Yurash (1918/19) A. Galban (1919/20) E. Mahek (1920/21) J. Kasprowicz (1921/22) S. Narayevsky (1922/23) Y. Makarevici (1923/24) V. Seradsky (1924/25) E. Porembovici (1925/26) I. Semiradsky (1926/27) A. Gertsman (1927/28) L. Pininsky (1928/29) S. Witkowski (1930/31) S. Krzemenevsky (1931/32) A. Gertsman (1932/33) G. Galban (1933/34) Ya. Cekanovski (1935/36) S. Kulchinsky (1936-38) E. Bulanda (1938/39) R. Longchamp de Berrier (1939) Universitatea de Stat Ivan Franko Lviv M. I. Marchenko (1939/40) G. S. Bycenko (1940/41) V. I. Simovich (1941) N. N. Pashe-Ozersky (1944) I. I. Belyakevici (1944/48) G. N. Savin (1948/51) E. K. Lazarenko (1951/63) N. G. Maksimovici (1963/81) V. P. Chugaev (1981/90) I. A. Vakarchuk (1990 / 2007) V. S. Vysochansky (2007/10) I. A. Vakarchuk (2010 / 13) V. P. Melnik (din 2014) |