Elogiu (Kurilas)

Mitropolitul Evlogii
greacă Ευλόγιος Κουρίλας
Mitropolitul Korchinsky, Pogradetsky, Koloniysky, Devolsky și Voskopoysky
11 aprilie 1937 - 1939
Biserică Biserica Ortodoxă Albaneză
Predecesor Christopher (Kisi)
Succesor Philotheus (Duni)
Naștere 1880 [1] [2] [3]
Moarte 21 aprilie 1961( 21.04.1961 )
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Митрополи́т Евло́гий ( греч. Μητροπολίτης Ευλόγιος , алб .  Mitropolit Evllogji , в миру Или́ас Курила́с , греч. Ηλίας Κουριλάς [4] или по албански Курила , алб . Kurilla  [5] , по афонскому обычаю по месту пострига принял фамилию Лаврио́тис , греч. Λαυριώτης [6] ; 1880, Zichishta , Imperiul Otoman  - 21 aprilie 1961 , satul Stratoniki , domnul Chalkidiki ) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Albaneze , Mitropolit de Korcinsky, Pogradetsky, Koloniysky, Devolsky și Voskopoysky și între 11937. Profesor de filozofie și istorie, precum și scriitor de lucrări religioase, istorice și filozofice.

Biografie

Născut în satul Ziçisht [7] [8] [9] din dieceza Devol Kazy Korca a Imperiului Otoman în 1880. Satul se află acum pe teritoriul Albaniei, la 10 km de granița cu Grecia. Era de origine vlahă din Moschopolis (azi Voskopoi ). [10] [11] [12] [13] . Potrivit lui Eulogy însuși, rădăcinile familiei sale se întorc într-un sat din Munții Gorila, pe care strămoșii săi l-au părăsit la începutul secolului al XIX-lea și s-au stabilit în regiunea Korchi, unde au fondat satul Kurila [14] .

Încă de mic, Eulogie și-a exprimat dorința de a deveni călugăr în comunitatea monahală din Sfântul Munte . La o vârstă fragedă a fost tuns călugăr la Mănăstirea Filotheus și mai târziu s-a călugărit la Mănăstirea Lavra Mare .

Evlogey a absolvit Academia Athos în 1901 și și-a continuat studiile la Marea Școală a Națiunii din Constantinopol, după care a primit diploma de teologie la Universitatea din Atena [8] [15] .

Apoi și-a continuat studiile la Facultatea de Filosofie a Universității din Atena , unde a primit titlul de Maestru în Filosofie și Doctor în Științe Umaniste [16] . Și-a continuat studiile în Germania [8]

Eulogius Kurilas a luat parte la Lupta pentru Macedonia [17]

În 1908, în timp ce călătorea prin Macedonia, el a extins activitățile revoluționare grecești în dieceza de Korça. În 1910 a fost trimis de Comitetul macedonean grec în Egipt pentru a colecta fonduri [18] .

În timpul războaielor balcanice , a condus un detașament de 100 de luptători, printre care se aflau mulți preoți, care au luptat alături de armata greacă în regiunea Halkidiki [8]

Din 1915 până în 1923 a lucrat ca profesor la un gimnaziu din Atena.

Din 1930 până în 1931, cu titlul de protoepistatis, a slujit din nou pe Muntele Athos, unde a luat parte la reluarea activităților Academiei Athos.

Din 1935 până în 1937 a predat la Facultatea de Filosofie a Universității Aristotelice din capitala Macedoniei, Salonic .

În Biserica Ortodoxă Albaneză

După o înțelegere cu autoritățile albaneze, Sinodul Patriarhiei Constantinopolului a ales mai mulți preoți educați și capabili pentru a-i trimite la Biserica Ortodoxă Albaneză , care a primit autocefalia canonică. Panteleimon Kotokos a fost ales în scaunul neînlocuit Argyrokastra , iar  Evlogii Kurilas a fost ales în scaunul Korcha [19] [20] .

La 2 aprilie 1937, mitropolitul Meletius (Lukakis) de Christopols a fost hirotonit diacon , iar pe 3 aprilie, preot . La 11 aprilie 1937, în Biserica Patriarhală Sf. Gheorghe din Phanar , a fost hirotonit Episcop de Korchin. Sfințirea a fost săvârșită de: Mitropolitul Meletios de Christopolis (Lukakis) , Mitropolitul Dorotheos al Laodiceei (Georgiadis) și Mitropolitul Herman de Ensky (Garofalidis) [21] .

Odată cu începutul ocupației italiene a Albaniei în 1939, a fost îndepărtat de pe scaun. A urmat invazia italiană a Greciei din 1940, victoria armatei grecești asupra italienilor, care au transferat ostilitățile pe teritoriul Albaniei. Korca a fost eliberată de armata greacă la 22 noiembrie 1940 [22] .

Nu avem informații dacă Evlogii a reușit să se întoarcă pe scaunul său. Victoriile grecești în curs au forțat Germania lui Hitler să intervină și să vină în ajutorul aliaților lor italieni în aprilie 1941.

În repaus

În timpul declanșării triplei ocupații germano-italiano-bulgare a Greciei, Evlogii se afla la Atena. Din 1942 până în 1949 a predat la Facultatea de Filosofie a Universității din Atena [23] .

Atena a fost eliberată în octombrie 1944 de către unitățile orașului ale Armatei de Eliberare a Poporului Grec (ELAS).

În decembrie, au urmat luptele dintre unitățile ELAS împotriva trupelor britanice și aliaților lor greci. Ca răspuns la arestările făcute de britanici, ELAS a făcut și arestări de persoane simpatice pentru orientarea politică britanică sau de dreapta, iar părăsirea orașului le-a luat ca ostatici. Mitropolitul Evlogii a fost unul dintre ostaticii luați de la Atena la Teba de partizanii ELAS . El a descris aceste evenimente în cartea sa December Hostage Tragedy . [24]

Între timp, regimul comunist al lui Enver Hoxha a fost instalat în Albania în 1945 . Mitropolitul Evlogy a fost declarat dușman al statului și a fost privat de cetățenia albaneză [11] .

Din acel moment, a locuit permanent în Grecia și, în paralel cu îndatoririle sale academice, împreună cu Mitropolitul de Argyrokastrsinsk Panteleimon, a devenit unul dintre liderii Comitetului Central al Luptei pentru Nordul Epirului , care și-a stabilit ca scop: reunificarea Epirului de Nord cu Grecia [25] .

A murit la 21 aprilie 1961 în satul Stratoniki , Halkidiki [26]

Memorie

Episcopul a donat 10.000 de volume din biblioteca sa Universității din Giannina [8] . Municipalitatea Yangning a numit o stradă a orașului după el [27] .

Lucrări [28]

Eulogius Kurilas a scris un număr semnificativ de cărți cu conținut istoric, filozofic și ecleziastic. Printre ei:

Lucrări personale

Ediții multiple
  • The biographical catalog of the Metropolitans of Hercules ( βιογραφικός κατάλογογος μητροπολιτών ηράκλειας, σειρά θρακά τόμος 28ος (αθήνα], εραα8, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958, 1958 .
  • Podgoriile din Athos ( οι αμπελώνες του άθω: απόσπασμα από το το ance έως, φως σκότει, αθήναι, 1935 ” , εκδ, πό Μσυλο το ance έως, φως σκότει, αθήναι, 1935 ” , εκδ, πό Μσυλο.
  • Декабрьская трагедия заложников ( Δεκεμβριανή τραγωδία των ομήρων: Η έκτη των «επιλέκτων φάλαγξ» και η των Κρορών πορεία του θανάτου , έκδ. Α', εκδ. Ελεύθερη Σκέψις, Αθήνα 2003, σσ. 447, ISBN 960-8352-21-5 [ 33] )

Lucrări colective și academice

  • Ευλόγιος Κορίλας, Σωφρόνιος Ευστρατιάδης, Κατάλογος των Κωδικών της Ιεράς Σκήτης Καυσοκαλυβιών και των καλυβών αυτής , Σειρά Αγιορείτικη Βιβλιοθήκη, Τόμος Ε', εκδ. Librairie ancienne Honoré Champion, 1930, σσ. 149 [31]
  • Ιστορική βιβλιογραφία: τα φυτικά και αι συνάψεις εν Ελλάδι επιστήμαι επ' αρχής μέχρι του παρόντος ήτοι, φαρμακολογία, ιατρική, διαιτητική, αλχημεία, ερμετική, μαγεία, αστρολογία, λιθολογία, μεταλλευτική, χρωματολογία, αρωματική κ.τ.τ , Υπηρεσία Γεωργικών και Οικονομικών Μελετών, [Τόμος Α'], εκδ. εκ του Εθνικού Τυπογραφείου, Αθήναι, 1938 [31]
  • Ιστορική βιβλιογραφία (1900—1941): τα φυτικά και αι συνάψεις εν Ελλάδι επιστήμαι επ' αρχής μέχρι του παρόντος ήτοι, φαρμακολογία, ιατρική, διαιτητική, αλχημεία, ερμετική, μαγεία, αστρολογία, λιθολογία, μεταλλευτική, χρωματολογία, αρωματική κ.τ.τ , Υπηρεσία γεωργικών και οικομικών μελετών, τόμος β ': ιστορική βιβλιοφία των φυσικών φυσικών φυσικών φυσικών επιστα εκ του Εθνικού Τυπογραφείου, Αθήναι, 1941 [31] [34]

Alte publicații

  • Феоклит (Полиидис) и его альбом (1731—1733) в Германии ( Θεόκλητος ο Πολυείδης και το Λεύκωμα αυτού εν Γερμανία, εξ ανεκδότου κώδικος, Ο Φιλελληνισμός των Γερμανών , Περιοδ. Θρακικά, Θρακικό Κέντρο, Αθήνα 1933, σσ. 129—199 [ 35] )
  • Bibliografia Epirului și Albaniei _

Note

  1. Eulogios Kourilas // Aplicarea fațetă a terminologiei subiectului
  2. ↑ Eulogios Kourilas- Lauriōtēs // opac.vatlib.it 
  3. Eulogios Kourilas // AlKindi (catalogul online al Institutului Dominican de Studii Orientale)
  4. κοσμας κωνσταντινος ευλογιος _ _ _ ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΗ 2016, pagina 12
  5. Evllogji Kurilla: Rrëfimi i identitetit culturir . Preluat la 29 august 2016. Arhivat din original la 10 septembrie 2016.
  6. Peyfuss, Max Demeter; Erik. Die Akademia von Moschopolis und ihre Nachwirkungen im Geistesleben Sudeuropas (Γερμανικά) // Wissenschaftspolitik im Mittel- und Osteuropa: Wissenschaftliche Gesellschaften, Akademien und Hochschulen im 18. und beginnenden 19. — εκδ. Hobbing, 1976. - P. 119 . — ISBN 9783921515006 .
  7. Εκδόσεις: Οι Αμπελώνες του Άθω. Arhivat 10 iunie 2016 la Wayback Machine Μυλοπόταμος (greacă)
  8. 1 2 3 4 5 Μαίρη Ζαγκλή-Μπόζιου. Γενικός Κατάλογος Αρχείου Arhivat 21 iulie 2011. . Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων. Τμήμα Ιστορία και Αρχαιολογίας. p. 13 (greacă)
  9. Enciclopedia „Papyrus-Larousse”, Atena 1964, vol. 6, articol „Eylogios Kourilas”, în limba greacă.
  10. Ramet, Sabrina. Nihil obstat: religie, politică și schimbări sociale în Europa Centrală de Est și Rusia  (engleză) . - Duke University Press , 1998. - P. 208. - ISBN 0822320703 .
  11. 1 2 Fahlbusch, Erwin Bromiley, Geoffrey William. Enciclopedia creștinismului  (neopr.) . — Wm. Editura B.Eerdmans. - P. 35. - ISBN 9788889345047 . . — „„Arhiepiscopul Panteleimon de Gjirokastër și episcopul Evlogios de Korçë (amândoi greci născuți în Albania) au fugit din țară, iar ultimele legături cu Patriarhia Constantinopolului au fost rupte”.
  12. Ιστοσ. Arhivat la 2 februarie 08 Machine
  13. Ιστοσ. Πανελλήνιας ομοσπονδίας πολιτιστικών συλλόγων βλάχων , ευλόγιος
  14. Ευλογίου Κουρίλα, Δεκεμβριανή τραγωδία των ομήρων , Αθήναι 1953, σελ. 165.
  15. M. Θεοδοσόπουλου, "Οι αμπελώνες του Άθω" - Οίνος και άμπελος  (link inaccesibil) , Ιστοσ. Εφημ. Η Εποχή, [Κριτική βιβλίου Ευλογίου Κουρίλα Λαυριώτου «Οι αμπελώνες του Άθω» Έκδοση από το Ιερό Κάθισμα Αγίου Ευσταθίου Μετόχιον της Ιεράς Μονής Μεγίστης Λαύρας Μυλοπόταμος — Άγιο Όρος Σεπτέμβριος 2001], Ημ. δημ. 01/07/2005
  16. Europa World of learning online Arhivat la 5 august 2016 la Wayback Machine . Allen & Unwin, 1950, p. 384
  17. Ιστοσ. e-Ιστορία, Ο Λάκης και ο Γιάννης Νταϊλάκης Arhivat 4 noiembrie 2015 la Wayback Machine
  18. ΤΟ ΑΥΤΟΚΕΦΑΛΟΝ ΤΗΣ ΕΝ ΑΛΒΑΝΙΑ ΟΡΘΟΔΟΞΟΥ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ . Preluat la 21 mai 2016. Arhivat din original la 24 iunie 2018.
  19. Kondis, Busuioc. Grecii din Epirul de Nord și relațiile greco-albaneze: recenzie istorică din ediția greacă: v. 3, 1922-1929-v. 4, 1930-1940  (engleză) . - 1990. - P. 41.
  20. Ιστοσ. Νεοελαίας βορειοηρωτών, πολυκύμαντη ιστορική πορεία τής ορθό bigory τκλησίας
  21. Επίσκοπος Κορυτσάς Ευλόγιος Κουρίλας (+ 21-04-1961) . Consultat la 1 septembrie 2018. Arhivat din original pe 2 septembrie 2018.
  22. Απελευθέρωση της Κορυτσάς (22 Νοε 1940) | Θέματα Στρατιωτικής Ιστορίας . Preluat la 21 mai 2016. Arhivat din original la 14 octombrie 2016.
  23. Weitzmann Kurt. Navigarea cu Bizanțul din Europa în America: memoriile unui istoric de artă Arhivat 3 decembrie 2016 la Wayback Machine . Editio Maris. 1994. ISBN 9783925801174 , p. 134.
  24. Ιστοσ. Ιστορικά θέματα, ομηρία και α απαγωγή χιλιάδων πολιτών από τον τον ιανουάριο του 1945 Archival copy of June 2001/1601/1601/2001/1601, 2016/01/2001 , 1601 , 2001/01/2016 /10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10/10 /10/10/10/10/10/AM
  25. Tönes, Bernhard. Belastungsprobe für die albanisch-griechischen Beziehungen  (germană)  // Südosteuropa - Zeitschrift für Gegenwartsforschung. — Sudost-Institut München. Abteilung Gegenwartsforschung, 1983. - S. 442 .
  26. Ιστοσ. Τράπεζα ιδεών , άγιος _ _
  27. Ιστοσ. Εφημ. Arhivat 11 septembrie 2016 la Wayback Machine , 15.02.2009
  28. Σάκης Κουρουζίδης, Το βιβλίο και η βιβλιοθήκη στον χρόνο Arhivat 12 octombrie 2016 la Wayback Machine , Ιστοσ. εκδόσεων Ευώνυμος Οικολογική Βιβλιοθήκη, Αντιγραφή Εισαγωγής έργου „Εξώφυλία βιβία Εγκόλπιο για τη φύση, το περιβάλλον, την οικολογία. Βιβλιογραφική Παρουσίαση 2.800 τίτλων“, εκδόσεις Ευώνυμος Οικολογική ΒιβλΑοθήκη, σα. 768
  29. Ιστοσ. Περιοδ. 24 Γράμματα, Βιβλιογραφία για τους Βλάχους Arhivat 5 martie 2016 la Wayback Machine
  30. Ιστοσ. Πανεπιστημίου Καλιφόρνιας-Thesaurus Linguae Graecae, Nick Nicholas Arhivat 22 octombrie 2015 la Wayback Machine 
  31. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Google Books, Ανακτήθηκε 28.02.2012
  32. Ιστοσ. Πανεπιστημίου ιωαννων -ων-εργαστήριο ερευνών νεοεληνικής φιλολογίας, (βιβλιογραφική παράθελίου)βιβλιογίας (βιβλιογραφική παράθελίου)βιβληνικής  (accesibil)
  33. Ιστοσ. Εθνικού Κέντρου Βιβλίο-Βιβλιονέτ, Ευλόγιος Κουρίλας [Αναζήτηση σε βάση δεδομένωνων]
  34. ιστοσ ψηφιακής βιβλιοθήκης νεοεληνικών σπουδών ανέμη, ιστορική βιβλιογραλιοθήκης νεοεληνικών σπουδών ανέμη, ιστορική βιβλιογραφία των φυμαφία των φυμσικν φυμ116ν φυτησικν φυτη 16 των φυτησώσιν
  35. Ιστοσ. Ινστιτούτο Επεξεργασίας του Λόγου-Παράρτημα Θράκης-Θρακικός Ηλεκτρονικός Θησαυρός, Βιβλιογραφικά δεδεομένα: Ευλόγιος Κουρίλας Λαυριώτης Архивная копия от 11 сентября 2016 на Wayback Machine [Αποτελέσματα αναζήτησης]
  36. Ιστοσ. Ψηφιακής βιβλιοθήκης νεοεληνικών σπουδών ανέμη, βιβλιογραφία ηπείρου αι αλxt / ευλόγικών σπουδών ανέμη , βιβλιογραφία ηπείρου αι αλxt / ευλόγικών σπουδών κουρίλα 1 septembrie 2009

Link -uri

  • Ιστοσ. Ινστιτούτου Νεοελληνικών Ερευνών-Πανδέκτης, Κουρίλας Ευλόγιος [Εικόνα]
  • Vasily [(Krivoshein)], arhiepiscop. În memoria Mitropolitului Evlogy (Kurila) (1880-1961) // Buletinul Exarhiei Patriarhale Ruse Vest-Europene. M., 1961. Nr. 38-39 (VRZEPE). pp. 164-166.