Yesenskaya, Milena

Milena Yesenskaya
ceh Milena Jesenska
Data nașterii 10 august 1896( 10.08.1896 ) [1] [2]
Locul nașterii
Data mortii 17 mai 1944( 17.05.1944 ) [3] [1] [4] […] (47 de ani)
Un loc al morții
Țară
Ocupaţie scriitor , jurnalist , traducător
Tată Jan Yesensky [d]
Soție Jaromir Kreuzar [d] și Ernst Polak [d]
Copii Jana Černá [d]
Premii și premii Drepți printre Națiuni ( 14 decembrie 1994 )
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Milena Jesenskaya ( cehă Milena Jesenská ; 10 august 1896 , Praga , Austro-Ungaria , - 17 mai 1944 , Ravensbrück , Germania ) este o jurnalistă, scriitoare, editoră și traducătoare cehă .

Primii ani

S-a născut la Praga ( Austro-Ungaria , acum Cehia). Se crede că familia ei se întoarce la Jan Yesenius , primul profesor de medicină la Universitatea Carol , care a fost executat la 21 iunie 1621 în Piața Orașului Vechi , printre cei 27 de participanți la rezistența împotriva lui Ferdinand al II-lea de Habsburg . Cu toate acestea, acest punct de vedere este pus sub semnul întrebării [5] [6] . Jan , tatăl Milenei, a fost chirurg stomatologic și profesor la Universitatea Charles; mama ei Milena Neitslarova a murit când Esenskaya avea 16 ani. Nepoata scriitoarei Ruzhena Yesenskaya .

Milena a studiat la Minerva, primul gimnaziu academic pentru fete din Austro-Ungaria [7] . După absolvire, a studiat pentru scurt timp la Conservatorul din Praga și la Facultatea de Medicină, dar a abandonat studiile după două semestre. În 1918 s-a căsătorit cu Ernst Pollack, un intelectual și critic literar evreu pe care l-a cunoscut în cercurile literare din Praga. Ea și soțul ei s-au mutat la Viena . Căsătoria, care se presupune că a forțat-o să rupă relațiile cu tatăl ei timp de câțiva ani, s-a dovedit a fi nefericită [8] [9] (ceea ce, însă, este contestat de unii cercetători [10] ).

Cariera

Deoarece veniturile lui Pollak nu erau suficiente pentru a trăi în orașul sfâșiat de război, Yesenskaya a început să câștige bani lucrând ca interpret . În 1919, ea dă peste povestea „The Stoker” a scriitorului praghez Franz Kafka și îi scrie o scrisoare prin care îi cere să-i permită să o traducă din germană în cehă . Această scrisoare a fost începutul unei corespondențe intense și pasionale. Yesenskaya și Kafka s-au întâlnit de două ori: prima dată au petrecut patru zile la Viena și apoi o zi la Gmünd . În cele din urmă, Kafka s-a despărțit de ea, parțial pentru că Milena nu și-a putut părăsi soțul. Comunicarea lor aproape zilnică sa încheiat brusc în noiembrie 1920 . Au însemnat mult unul pentru celălalt; în 1922 și 1923 au mai schimbat câteva scrisori, iar la sfârșitul vieții sale (a murit în 1924 ) Kafka i-a trimis lui Esenskaya jurnalele [8] [11] . Traducerea lui The Stoker a fost prima traducere a lui Kafka în cehă, mai târziu Esenskaya a mai tradus două dintre poveștile sale, precum și lucrările lui Herman Broch , Franz Werfel , Upton Sinclair și mulți alții [12] [9] [10] .

La Viena, Jesenskaya a început să scrie și ea însăși, publicând editoriale în rubricile pentru femei ale celor mai faimoase reviste și ziare din Praga. De exemplu, ea a publicat în „Tribune”, iar între 1923 și 1926 a scris pentru publicații precum „ Národní listy ”, „Pestrý týden” și „ Lidové noviny ”.

În 1925, Jesenskaya a divorțat de Pollack și s-a întors la Praga, unde l-a cunoscut curând pe arhitectul ceh de avangardă Jaromir Krejcar, cu care s-a căsătorit mai târziu. La Praga, ea a continuat să lucreze ca jurnalist, scriind pentru ziare și reviste și acționând ca editor și traducător de cărți pentru copii. Unele dintre articolele ei din acea perioadă au fost publicate în două colecții diferite ale editurii din Praga „Topič” [10] .

În 1930, Milena a fost dusă de comunism (ca mulți reprezentanți ai intelectualității cehe din acea epocă), dar până în 1936 a devenit deziluzionată de acesta sub influența exceselor stalinismului [12] . În octombrie 1934, a doua ei căsătorie s-a despărțit - ea a divorțat de Kreitsar pentru ca acesta să se poată căsători cu un traducător leton pe care Jaromir l-a cunoscut în timpul unei vizite în Uniunea Sovietică [13] .

Între 1938 și 1939 a editat renumita revistă politică și culturală cehă „ Přítomnost ”, fondată de respectatul comentator politic și democrat Ferdinand Perutka . Acolo scrie despre ascensiunea NSDAP în Germania , Anschluss -ul Austriei și posibilele consecințe ale acestui lucru pentru Cehoslovacia [12] [8] .

Moartea

După ocuparea Cehoslovaciei de către trupele germane, Jesenskaya s-a alăturat mișcării de rezistență subterană și a ajutat mulți evrei și refugiați politici să emigreze. Ea însăși a decis să rămână, indiferent de posibilele consecințe. În noiembrie 1939, a fost arestată de Gestapo și închisă mai întâi în închisoarea Pankrác din Praga și apoi trimisă la Dresda . În octombrie 1940, a fost deportată în lagărul de concentrare Ravensbrück din Germania. Aici a oferit sprijin moral altor prizonieri și s-a împrietenit cu Margarete Buber-Neumann , care a fost prima care a scris biografia ei după război. Milena a murit de insuficiență renală la 17 mai 1944 [8] .

Jana „Honza” Kreitzarova (1928–1981), fiica Milenei Jesenskaya și Jaromir Kreitzar, a scris pentru publicația underground Půlnoc în anii 1950 și pentru Divoké víno în anii 1960 [14] .

Memorie

Yesenskaya a interpretat ca personaj în cantata pentru soprană și orchestră „Milena” a compozitorului argentinian Alberto Ginastera . Această lucrare se bazează pe scrisorile lui Kafka [15] .

Lungmetrajul francez „ Milena ” din 1991 a fost realizat despre Esenskaya.

Memorialul Holocaustului și Eroismului din Israel, Yad Vashem din Ierusalim, a recunoscut-o pe Milena ca sfântă.

Bibliografie

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 Baza de date a Autorității Naționale Cehe
  2. ↑ Arhiva Arte Plastice - 2003.
  3. ↑ Miléna Jesenská // FemBio : Banca de date a femeilor proeminente
  4. ↑ Milena Jesenská // Catalogul Vegetti al literaturii fantastice  (italiană)
  5. ↑ Hockaday, 1997 , p. 2.
  6. ↑ Marková-Kotyková, 1993 , p. 17.
  7. ↑ Wagnerova, 1996 , p. 33.
  8. ↑ 1 2 3 4 Hockaday, 1997 .
  9. ↑ 1 2 Wagnerova, 1996 .
  10. ↑ 1 2 3 Marková-Kotyková, 1993 .
  11. ↑ Franz Kafka: Jurnalele 1910-1923  . Preluat la 22 ianuarie 2016. Arhivat din original la 2 aprilie 2015.
  12. ↑ 1 2 3 Dressler, 1982 .
  13. ↑ Hockaday, 1997 , p. 155.
  14. ↑ Ludvik Hess. Jana Černá neboli Honza Krejcarová, dcera Mileny Jesenské, milenka Egona Bondyho, černá lyra nebo bílá labuť s poraněnou perutí Bohumila Hrabala  (cehă)  // Divoké vino. - 2005. - Č. 14 .
  15. ↑ Alberto Evaristo Ginastera  Fat . Enciclopedia Biografiei Mondiale (2010). Data accesului: 22 ianuarie 2016. Arhivat din original la 31 ianuarie 2016.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
Genealogie și necropole