Zograf, Irina Tigranovna

Irina Tigranovna Zograf (născută la 17 decembrie 1931, Mozdok , Teritoriul Caucazului de Nord ) este lingvist sovietic și rus , orientalist - sinolog , doctor în științe filologice, consilier al Institutului de Manuscrise Orientale al Academiei Ruse de Științe .

Biografie

Irina Tigranovna Zograf (Babieva) s-a născut pe 17 decembrie 1931 în Mozdok, teritoriul Caucazului de Nord (acum Osetia de Nord ). În 1949 a intrat la Facultatea Orientală a Universității de Stat din Leningrad (specializare în filologie chineză). În 1955-1958 a studiat la școala postuniversitară a filialei Leningrad a Institutului de Studii Orientale al Academiei de Științe a URSS .

În 1962, ea și-a susținut doctoratul. (conform monumentului „Jing ben tongsu xiaosho”)”.

În 1958-2014 a lucrat la filiala din Sankt Petersburg a Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe, din 1977 este cercetător principal, cercetător principal [1] .

În 1981 și-a susținut teza de doctorat pe monografia „ Limba chineză medie (tendințe de formare și dezvoltare)”.

A fost trimisă în mod repetat în călătorii de afaceri în străinătate în scopuri științifice: în 1990 în China ( Beijing  - Shanghai ), în 1991 în Franța ( Paris ), în 1994 și 1995 în Germania ( Berlin ) [2] .

Familie

Soțul - Georgy Alexandrovich Zograf (1928-1993), lingvist și traducător sovietic și rus, Ph.D. n., autor a numeroase lucrări de lingvistică indo-ariană, unul dintre autorii Marelui Dicționar hindi-rus.

• Fiul - Pyotr Georgievich , matematician și fizician teoretician, doctor în fizică și matematică. n. Cercetător principal, Laboratorul de Probleme Matematice de Fizică , Filiala din Sankt Petersburg a Institutului de Matematică Steklov al Academiei Ruse de Științe , Director al Institutului Internațional de Matematică L. Euler .

Activitate științifică

În cartea „Eseu despre gramatica limbii chineze de mijloc (bazat pe Jing Ben Tongsu Xiaosho)” (1962), se încearcă caracterizarea cuprinzătoare a structurii gramaticale a limbii chineze din secolele XII-XIV. Autorul se bazează în principal pe o sursă literară a epocii Song  - „Poveștile poporului publicate în capitală” (secolele X-XIII), un monument al literaturii medievale chineze , care reflectă limba vorbită , cu toate acestea, materialul gramatical analizat în lucrare este caracteristică a limbii chineze a acestei perioade în ansamblu. Limbajul „Poveștilor populare” este comparat cu limbajul prozei artistice din secolele XIV-XVIII. Sunt studiate trăsăturile sale gramaticale - cuvinte de substituție, negații, prepoziții , construcții pasive etc.

În monografia „Limba chineză de mijloc (tendințe de formare și dezvoltare)” (1979), obiectul de studiu este limba chineză vorbită din secolele X-XV. Autorul descrie trăsăturile gramaticale caracteristice ale limbii literare emergente din Baihua și arată cursul dezvoltării sale consistente.

Lucrarea „Interferența mongol-chineză (limba biroului mongol în China)” (1984) este dedicată studiului unei varietăți de chineză, definită ca limba biroului mongol din China în secolele XIII-XIV. Studiul se bazează pe documentele oficiale chineze din epoca Yuan  - scrisori preferențiale și originalele lor mongole. Se caracterizează trăsăturile gramaticale ale textelor luate în considerare, se oferă mostre de documente-inscripții cu traducere, comentariu și dicționar.

Cercetările autorului privind gramatica istorică a limbii chineze sunt continuate în lucrarea „Official Wenyan ” (1990), care examinează limba literară chineză Wenyan de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, caracteristicile sale în comparație cu limba chineză antică clasică . . Wenyan, limba literară scrisă, a devenit pentru prima dată subiectul unei considerații științifice speciale. Lucrarea anterioară a lui Zograf a studiat dezvoltarea limbii literare Baihua , care s-a format pe o bază colocvială. Prima parte a monografiei este dedicată sintaxei lui wenyan, a doua - cuvintelor auxiliare și semi-funcționale.

Monografia „Metode de studiu a istoriei unei limbi izolatoare cu scriere hieroglifică” (2008) rezumă lucrările anilor anteriori privind studiul baihua și wenyan [3] .

Lucrări principale

• Eseu despre gramatica limbii chineze medii (după monumentul „Jing ben tongsu xiaosho”) / Ed. ed. S. E. Yahontov . — M.: IVL, 1962.
• Descrierea manuscriselor chinezești ale Fondului Dunhuang al Institutului Popoarelor Asiei. În numărul 2 Problema. 2 / Rev. ed. L. N. Menşikov . - M.: Nauka, GRVL, 1967. - 687 p. (coautor Vorobieva-Desyatovskaya M. I. , Martynov A. S., Menshikov L. N., Smirnov B. L.)
• Limba chineză mijlocie (pe problema periodizării istoriei limbii chineze) // Monumente scrise și probleme ale istoriei culturii popoarelor din Orient. A XI-a sesiune științifică anuală a filialei Leningrad a Academiei de Științe a URSS. Partea 2. - M.: GRVL, 1975. - S. 52-55.
• Limba chineză medie (tendințe de formare și dezvoltare). - M .: Nauka, GRVL, 1979.
• Cititor despre istoria limbii chineze / Ed. ed. B. L. Riftin . — M.: GRVL, 1982. — 147 p. (coautor Gurevich I. S.)
• Interferență mongol-chineză (limba biroului mongol din China). - M .: Nauka, GRVL, 1984.
• wenyan oficial / Resp. ed. S. E. Yahontov. — M.: Nauka, GRVL, 1990. — 342 p.
• „Yuan-chao bi-shih” și dialectul Beijing al erei Yuan // Mongolica: La 750 de ani de la „Povestea secretă”. — M.: Nauka. Editura „Literatura Răsăriteană”, 1993. - S. 256-293.
• Ezang Dunhuang hanwen xiejuan xulu (Descrierea manuscriselor chinezești a Fondului Dunhuang al Institutului Popoarelor Asiatice). În numărul 2 Problema. 2 / Rev. ed. L. N. Menşikov. - Shanghai, 1999. (coautor Vorobyova-Desyatovskaya M.I., Martynov A.S., Menshikov L.N., Smirnov B.L.)
• Limba chineză medie (experiență de descriere structurală și tipologică). - Sankt Petersburg: Nauka, 2005. - 260 p.
• Cititor în chineză (bai-hua timpuriu și wenyan târziu). - Sankt Petersburg: Petersburg Oriental Studies, 2005. - 160 p.
• Metode de studiu a istoriei unei limbi izolatoare cu scriere hieroglifică. - Sankt Petersburg: Nauka, 2008. - 223 p.

Traduceri

• Cincisprezece mii de monede // Povești medievale chinezești. — M.: IVL, 1962. — 152 p.
• Povești populare publicate în capitală. - Sankt Petersburg: Centrul „Petersburg Oriental Studies”, 1995. - 296 p.
• Confucianismul clasic. Volumul II. Mencius, Xunzi / Tradus, articole, comentarii. I. T. Zograf. - Sankt Petersburg: Neva; Moscova: Olma-press, 2000.
• Despre conștiință (Xin): Din moștenirea filozofică a lui Zhu Xi / Per. cu balena. A. S. Martynova și I. T. Zograf; Introducere. Artă. și comentează, la trad. A. S. Martynova; Gram. eseu de I. T. Zograf.- M .: Literatura răsăriteană, 2002. - 318 p.

Note

1. ↑ Zograf Irina Tigranovna // Miliband S. D. Orientalists of Russia. secolele XX-XXI Dictionar biobibliografic in 2 carti. Carte. 1. M.: Ed. firma „Literatura Răsăriteană” RAS, 2008. S. 532.
2. ↑ IVR RAS (Sankt Petersburg) - Personalia . www.orientalstudies.ru Preluat la 27 aprilie 2020. Arhivat din original la 2 iunie 2020. (nedefinit)
3. ↑ IVR RAS (Sankt Petersburg) - Publicații . www.orientalstudies.ru Preluat la 27 aprilie 2020. Arhivat din original la 21 septembrie 2020. (nedefinit)

Literatură

• Zograf I. T. // Muzeul Asiatic - Institutul de Studii Orientale Leningrad al Academiei de Științe a URSS. Moscova, 1972, p. 123-125, 131, 137, 138.
• Zograf Irina Tigranovna // Miliband S. D.  Orientalisti ai Rusiei. secolele XX-XXI Dictionar biobibliografic in 2 carti. Carte. 1. M.: Ed. firma „Literatura Răsăriteană” RAS, 2008. S. 532-533.

Link -uri

• Zograf I.T. pe site-ul Institutului de Manuscrise Orientale al Academiei Ruse de Științe
• Zograf I. T. Lista publicaţiilor . Filiala din Sankt Petersburg a Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe. 21 noiembrie 2005