Școlile cu catacombe ( germană: Katakombenschulen ) sunt școli subterane de limbă germană care au apărut în Tirolul de Sud în anii 1920 ca reacție la campania de italianizare .
În 1918 , după înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial , Tirolul de Sud a fost anexat Italiei . La începutul anilor 1920, guvernul fascist a început italianizarea regiunii. Inclusiv instituțiile de învățământ cu predare în limba germană au fost închise. Interdicția a afectat aproximativ 30.000 de elevi vorbitori de germană din peste 300 de școli. Toate grădinițele și universitățile germane cu predare în limba germană au fost și ele închise [1] [2] . Profesorii austrieci au fost înlocuiți cu italieni. În noiembrie 1925, lecțiile particulare de germană au fost interzise, după care predarea a intrat în clandestinitate. Manualele școlare au fost introduse ilegal ; orele erau predate de profesori germani concediați și de femei voluntare. Accentul principal în școlile subterane a fost pe predarea scrisului și lecturii în limba germană. Dacă erau descoperiți, profesorii erau amenințați cu închisoare. Mulți dintre profesorii capturați au fost deportați în sudul Italiei. Astfel, unul dintre organizatorii pregătirii subterane, avocatul Josef Noldin, a fost deportat la Lipari în 1927 [1] [3] [4] .
După semnarea Tratatului de la Lateran în 1929, școlile duminicale au fost permise în limba germană [1] [2] .