Mirsky, Neely

Nili Mirsky ( ebr. נילי מירסקי ‏‎, născut Boleslavsky ; 1943 , Rehovot , Palestina obligatorie  - 29 ianuarie 2018 , Tel Aviv ) este un traducător, editor și critic literar israelian. Cunoscut pentru traducerile literaturii clasice ruse (inclusiv Cehov, Dostoievski, Gogol, Lev Tolstoi, Maxim Gorki) și germană (inclusiv frații Grimm, Hoffmann, Thomas Mann). Câștigător al Premiului Cernichovsky (1989) și al Premiului de Stat Israelian pentru Literatură (2008).

Biografie

Nili Boleslavsky s-a născut în 1943 la Rehovot (conform altor surse, la Tel Aviv [2] ) într-o familie de repatriați . Părinții ei vorbeau doar ebraică acasă , dar fata a învățat rusă devreme în casa bunicului ei, un vânzător de cărți din Ucraina, care și-a deschis o librărie pe stradă după ce s-a mutat în Palestina. Allenby din Tel Aviv [3] . La patru ani, Nili a învățat să citească ebraică și rusă [4] , iar la șapte sau opt ani a întâlnit pentru prima dată întrebări de traducere literară. Potrivit propriilor ei amintiri, au existat mai multe traduceri diferite ale basmelor lui Oscar Wilde în casă și ea a observat că același basm, în funcție de traducere, ar putea părea gri și plictisitor sau luminos și interesant [5] .

După absolvirea liceului, Nili și-a dorit să-și continue studiile în domeniul istoriei artei, dar la acel moment nu exista o astfel de specialitate în Israel și a intrat la Universitatea Ebraică din Ierusalim pentru a studia filozofia și literatura engleză. Fără a-și termina studiile, a plecat împreună cu soțul ei, Semyon Mirsky, în Germania (Semyon, un nou imigrant din URSS, și-a găsit de lucru la un post de radio american care transmite în țările din spatele Cortinei de Fier [6] ). După ce a terminat un curs accelerat de limba germană, Nili Mirsky a intrat la Universitatea din München cu o diplomă în istoria artei și istoria Europei de Est. Nici ea nu a avut timp să termine aceste cursuri, întorcându-se în Israel. În 1971, Mirsky a primit în sfârșit o diplomă de licență în literatură engleză și mondială de la Universitatea din Tel Aviv , după care a plecat din nou la München, unde în 1975 a primit o a doua diplomă academică în literatura rusă, germană și engleză, scriind o teză despre analiza eroilor pieselor lui Cehov [5] (Publicațiile mass-media după moartea ei raportează că și-a luat doctoratul de la Universitatea din München în limba rusă și germană [4] sau literatură franceză, rusă și germană [7] ). Până la vârsta de 30 de ani, Nili și Semyon au divorțat [2] .

La întoarcerea ei în Israel, Mirsky a devenit profesor de literatură rusă și germană la Universitatea din Tel Aviv, ocupand această funcție din 1976 până în 1979. În acești ani, ea s-a confruntat cu faptul că traducerile care au fost oferite studenților săi erau scrise într-un limbaj învechit sau insuficient de bun care îi dezgusta și, primind oferta de a ocupa funcția de redactor și traducător personal al Am Îndrăgostită de editură, și-a părăsit cariera academică. În 1980, această editură a publicat prima carte din traducerea și editarea ei - Gogol 's Ukrainian Tales [5] (înainte de aceasta, traducerile ei au fost publicate în revista Siman Kria, unde Mirsky a lucrat și ca asistent editor [4] ) .

Mirsky a petrecut mulți ani ca traducător și redactor cu normă întreagă a prestigioasei serii „Biblioteca Poporului” („Sifria la-am”) a editurii „Am oved”, unde a editat aproximativ o sută de cărți [5] . După aceea, a fost traducătoare a seriei „Noua bibliotecă” a editurii „Ha-kibbutz ha-meuhad” [4] , și a tradus și cărți pentru editura „Akhuzat Bait” ​​[7] .

Din 2011, Mirsky și-a părăsit slujba de redactor pentru a se concentra pe traduceri [3] . După divorțul ei de Semyon Mirsky, ea a menținut relații calde cu el, inclusiv după cea de-a doua căsătorie, dar ea însăși nu și-a întemeiat o nouă familie și a rămas fără copii [6] . Mirsky a murit în ianuarie 2018, la vârsta de 74 de ani , la Spitalul Ichilov din Tel Aviv [4], după o luptă de un an cu cancerul . A fost înmormântată la cimitirul Yarkon din Petah Tikva [7] .

Moștenire creativă

În argumentul său în favoarea acordării lui Nili Mirsky a Premiului de Stat Israelian, completul de judecători a remarcat că ea „a ridicat traducerea la nivelul celei mai înalte arte”. Judecătorii au scris că Mirsky ascultă vocea individuală a autorilor și refuză să creeze un singur stil de traducere, alegând pentru fiecare scriitor stilul de vorbire ebraică cel mai apropiat de original [7] . Cu propriile ei cuvinte, ebraica este o limbă care se schimbă și se reînnoiește rapid și din acest motiv sunt necesare în mod regulat noi traduceri ale operelor clasice [4] . Când poezia „ Moscova - Petushki ” a fost publicată în traducerea ei, Mirsky a glumit că erau necesare două abilități pentru a lucra la ea: traducerea și bea [3] .

În gama de literatură tradusă de Mirsky în rusă și germană, clasicii din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost intercalate cu lucrări ale unor autori mai moderni. Printre scriitorii ruși ale căror lucrări le-a tradus:

• N.V. Gogol („ Serile la o fermă lângă Dikanka ” și „ Mirgorod ”, 1980; „ Petersburg Tales ”, 1992) [5]
• A.P. Cehov („ Flori întârziate ”, 1981; „ Livada de cireși ”, 1988, „Povestea unui provincial”, 1990) [5]
• I. S. Turgheniev („ Cuibul nobililor ”, 1983; „ Părinți și fii ”, 1994) [5]
• F. M. Dostoievski (" Netochka Nezvanova " și " Nopți albe ", 1986; " Idiot ", 1993; " Jucător ", 2002 [5] ; " Frații Karamazov ", 2011 [6] )
• I. E. Babel (" Cavalerie " și " Povestiri de la Odessa ", 1987) [5]
• O. E. Mandelstam („Zgomotul timpului”, 1988) [5]
• M. A. Bulgakov (" Garda albă ", 1989) [5]
• V. V. Nabokov („Dzină rusă”, 1994) [5]
• V.V. Erofeev („ Moscova-Petushki ”, 1994) [5]
• A. M. Gorki („ Copilăria ”, 1995) [5]
• L. N. Tolstoi (" Anna Karenina ", 2000) [5]
• A.P. Platonov („Într-o lume frumoasă și furioasă”, 2007) [5]
• M. Yu. Lermontov ("Un erou al timpului nostru ") [7]

În colaborare cu Ilana Reichverger, Mirsky a publicat și o colecție de basme populare rusești traduse în ebraică, Vasilisa cea Frumoasă [5] . Printre autorii germani pe care i-a tradus se numără:

• K. F. Meyer („Yurg Enach”, 1977) [5]
• T. Fontane („Effie Brist”, 1981) [5]
• S. Game („Agasfer”, 1983) [5]
• Frații Grimm (colecție de basme, 1986)
• T. Mann (" Buddenbrooks ", 1986; " Death in Venice ", 1988 [5] ; " Confessions of an aventurer Felix Krul ", 2016 [6] )
• E. T. A. Hoffman („Tales”, 1990) [5]
• C. Ransmire (Ultima lume, 1991) [5]
• T. Bernhard („Nepotul lui Wittgenstein”, 1996) [5]

Ultima lucrare a lui Mirsky urma să fie o nouă traducere a Castelului lui Kafka , dar ea nu a avut timp să o completeze [3] (prima parte a romanului din traducerea ei a fost publicată cu puțin timp înainte de moartea ei [2] ).

Recunoașterea meritului

Realizările lui Neeli Mirsky în traducerea literară au fost recunoscute în 2008 cu Premiul Israel pentru literatură. Juriul care a acordat premiul, după ce a enumerat cele mai faimoase lucrări ale lui Mirsky, a remarcat că aceasta a stabilit un „stachetă foarte mare” pentru calitatea traducerii literare în ebraică [8] .

Mirsky a primit, de asemenea , Premiul Cernichovsky al primarului din Tel Aviv pentru traduceri în 1989 și a primit de două ori Premiul de traducere al Ministerului Educației din Israel (în 1997 și 2007) [5] .

Note

1. ↑ 1 2 Bibliothèque nationale de France Nilly Mirsky // BNF identifier  (fr.) : Open Data Platform - 2011.
2. ↑ 1 2 3 Gili Izikovic. Nili Mirsky, câștigătorul Premiului Israel pentru Traducere, a murit la 74 de ani  (ebraică) . Haaretz (30 ianuarie 2018). Consultat la 4 februarie 2019. Arhivat din original pe 7 februarie 2019.
3. ↑ 1 2 3 4 Rafael Ramm. Moartea unui interpret . Detalii (31 ianuarie 2018). Consultat la 3 februarie 2019. Arhivat din original pe 7 februarie 2019. (nedefinit)
4. ↑ 1 2 3 4 5 6 A murit Nili Mirsky, câștigătorul Premiului Israel pentru literatură  (ebraică) . Maariv (30 ianuarie 2018). Consultat la 3 februarie 2019. Arhivat din original pe 7 februarie 2019.
5. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Biografie Arhivată 7 februarie 2019 pe site- ul Wayback Machine  (ebraică) pe site-ul Israel Prize
6. ↑ 1 2 3 4 Gili Izikovic. Traducătorul Nili Mirsky preferă să se întoarcă la clasicii exemplari decât să trăiască în prezent  (ebraică) . Haaretz (22 decembrie 2016). Consultat la 4 februarie 2019. Arhivat din original pe 7 februarie 2019.
7. ↑ 1 2 3 4 5 Ran Boker. Laureatul Premiului Israel pentru literatură Nili Mirsky  (ebraică) a încetat din viață . Ynet (30 ianuarie 2018). Preluat la 3 februarie 2019. Arhivat din original la 7 septembrie 2018.
8. ↑ Argumentele Comisiei Judecătorilor Arhivate 25 ianuarie 2019 la Wayback Machine  (ebraică) pe site-ul Israel Prize

Link -uri

• Nili Mirsky pe site-ul web al Premiului Israel  (ebraică) : biografie , argumente ale juriului

	În cataloagele bibliografice BNF : 13343520n GND : 1114402494 ISNI : 0000 0000 0033 3324 J9U : 987007302219505171 LCCN : nr91007858 SUDOC : 057605483 VIAF : 51838403 WorldCat VIAF : 51838403