Limbi quechuan periferice

Limbi quechuan periferice
taxon ramură
stare in general acceptat
zonă Anzi centrali
Numărul de medii aproximativ 10 milioane
Clasificare

Limbi ale Americii de Sud

familia Quechuan
Compus
3 grupe
Codurile de grup de limbi
ISO 639-2
ISO 639-5

Limbile quechuan periferice (Quechua II, Quechua A, wampui, waipuna; Wamp'uy rimay ) este cea mai extinsă dintre cele două ramuri ale limbilor quechuan sau dialecte ale limbii Quechua . Aceste varietăți de quechua sunt vorbite de marea majoritate a vorbitorilor.

Limbile quechuan periferice se împart în 3 grupuri separate geografic.

Grupul North Quechuan

Caracteristici fonetice

În Quechua II-B, consoanele sunt de obicei exprimate după n (de exemplu ['in'ga] în loc de ['in.ka]). Reflexul [q] sudic este pronunțat ca [k] și, în consecință, nu există modificări ale vocalelor cauzate de apropierea de acest fonem și caracteristic altor variante de quechua.

Grupul South Quechuan

Caracteristici fonetice

În Quechua II-C, tr se schimbă de obicei în ch și sh în s sau h . Literele -p și -k de la sfârșitul unei silabe reprezintă sunetul [x], iar -q sunetul [χ]. În Ayakuchan, litera q indică sunetul [χ] în toate pozițiile. Aceste soiuri de Quechua (cu excepția lui Ayacuchan) au în plus consoane aspirate și abortive .

Grupul Yunkai

Diferențele morfologice majore între Quechuan I și II

eu II Rusă
-eaw -pi în
-piqta, -pita, -piq -manta de la, de la
-naw -sina, -hina Cum
-r -spa sufix de participiu
-yka- -chka- sufix de timp continuu
(lungimea vocalei) -ni terminație verbală persoana I singular
-ya-, -paaku- -…ku, -nkichik, -llapa, -sapa terminație verb la plural
-ma- -wa- eu eu
-kaq (chay...-qa) care, care, care
-naa, naq -sqa timpul trecut narativ

Literatură