Limbi quechuan periferice | |
---|---|
taxon | ramură |
stare | in general acceptat |
zonă | Anzi centrali |
Numărul de medii | aproximativ 10 milioane |
Clasificare | |
familia Quechuan | |
Compus | |
3 grupe | |
Codurile de grup de limbi | |
ISO 639-2 | — |
ISO 639-5 | — |
Limbile quechuan periferice (Quechua II, Quechua A, wampui, waipuna; Wamp'uy rimay ) este cea mai extinsă dintre cele două ramuri ale limbilor quechuan sau dialecte ale limbii Quechua . Aceste varietăți de quechua sunt vorbite de marea majoritate a vorbitorilor.
Limbile quechuan periferice se împart în 3 grupuri separate geografic.
În Quechua II-B, consoanele sunt de obicei exprimate după n (de exemplu ['in'ga] în loc de ['in.ka]). Reflexul [q] sudic este pronunțat ca [k] și, în consecință, nu există modificări ale vocalelor cauzate de apropierea de acest fonem și caracteristic altor variante de quechua.
În Quechua II-C, tr se schimbă de obicei în ch și sh în s sau h . Literele -p și -k de la sfârșitul unei silabe reprezintă sunetul [x], iar -q sunetul [χ]. În Ayakuchan, litera q indică sunetul [χ] în toate pozițiile. Aceste soiuri de Quechua (cu excepția lui Ayacuchan) au în plus consoane aspirate și abortive .
eu | II | Rusă |
---|---|---|
-eaw | -pi | în |
-piqta, -pita, -piq | -manta | de la, de la |
-naw | -sina, -hina | Cum |
-r | -spa | sufix de participiu |
-yka- | -chka- | sufix de timp continuu |
(lungimea vocalei) | -ni | terminație verbală persoana I singular |
-ya-, -paaku- | -…ku, -nkichik, -llapa, -sapa | terminație verb la plural |
-ma- | -wa- | eu eu |
-kaq | (chay...-qa) | care, care, care |
-naa, naq | -sqa | timpul trecut narativ |