Peng (mitologia)

Peng ( chineză: 鵬) este o pasăre uriașă în mitologia chineză veche . A fost menționat pentru prima dată în cartea filozofului Zhuangzi (secolul al IV-lea î.Hr.), care descrie originea sa de la peștele gigantic Kun ( chineză 鯤) prin metamorfoză. Aripile lui Peng sunt ca norii de ploaie, dimensiunea spatelui său este de câteva mii de li (mai mult de o mie de kilometri ). După transformare, Peng zboară spre bazinul ceresc al țării Nanmin („întunericul sudic”), în timp ce vântul care se ridică din batetul aripilor ridică valuri pentru trei mii de li (aproximativ 1,5 mii km). Fără odihnă, el este capabil să depășească 90 de mii de li (încercuiește globul la un moment dat) [1] . Se odihnește o dată la șase luni. În mitologia comparată , Peng este comparat cu alte păsări uriașe - Rukh și Garuda , iar peștele Kun  - cu un leviatan [2] .

Nume

Logografiile chinezești pentru Peng și Kun au o componentă radical-fonetică. Cuvântul „Peng” (鵬) combină radicalul pasăre (鳥) cu stiloul fonetic (朋, literal, „prieten”); cuvântul „kun” combină radicalul pește (魚) cu fonetic kun (昆 - literalmente, „descendent; insectă”). Cu toate acestea, ambele nume sunt asociate cu un joc de cuvinte : stiloul (鵬) era în antichitate o variantă de caracter chinezesc pentru feng (鳳) în cuvântul fenghuang (鳳凰 - „phoenix chinezesc”) (în jur de 100 î.Hr., „ Shoen jiezi ” ); kun (鯤) însemna inițial „ ouă de pește , prăjiți, depunerea icrelor ” (circa 200 î.Hr., „ erya ”).

Sinonimele lui Peng, Da-peng (大鵬- „peng mare”) și Da-peng-niao (大鵬鳥 - „pasăre mare Peng”), sunt folosite în China pentru a se referi la păsările mitologice uriașe străine Rukh și Garuda .

De asemenea, chinezii au folosit inițial cuvântul Peng ca adjectiv , care poate fi urmărit încă din dinastia Ming , așa că, în 1400, împăratul Hongwu și-a descris armata drept stilou ("mare", literalmente - "ca Peng").

Interpretări

Lian, având în vedere utilizarea imaginii lui Peng în tradiția taoistă, observă că imaginea păsării Peng poate fi interpretată ca un simbol al libertății și chiar ca întruchiparea celui mai înalt ideal taoist al egalității perspectivelor, ca creatură. care nu este mai bun sau mai rău decât cicadele și păsările mici cu care este comparat [3]

Influență culturală

• Datorită lui Zhuangzi, pasărea Peng a devenit o metaforă literară populară . Imaginea ei se găsește în cartea „ Shen I-ching ” (神異經) de Dongfang Shuo (circa 160-93 î.Hr.), în cartea „ Shui Jing-zhu ” (水經注) de Li Daoyuan (427/469-527). ), poemul în proză „Dapeng-nyao fu” (大鵬鳥賦) de Li Po (701-762/763) [4] .
• Cuvântul Peng (鵬) este folosit ca nume chinezesc și este purtat de mai mulți politicieni chinezi importanți.
• Pasărea Peng simbolizează „măreția; mari perspective, mari realizări”, de exemplu, expresia „ peng -cheng-wan-li” (鵬程萬里, literal „călătoria lui Peng de 10.000 de li”) înseamnă „prezența unui viitor luminos/infinit”.
• De la descoperirea fosilelor în nord-estul Chinei, paleontologii chinezi au folosit numele Peng și Kun pentru pasărea enantiornitică din Cretacic Pengornis , precum și pterozaurul Kunpengopterus din familia ununopteride .

Note

1. ↑ B. L. Riftin „Pen” Copie de arhivă din 20 februarie 2014 la Wayback Machine // Myths of the peoples of the world: encyclopedia, - M .: Soviet encyclopedia, 1992, vol. 2, p. 356, ISBN 5-85270 -072- X
2. ↑ Mair, Victor (1994), „Introducere și note pentru o traducere completă a lui Chuang Tzu ”, Documente sino-platonice , 48 
3. ↑ Lian Xinda ( 2009), „Zhuangzi the Poet: Re-Reading the Peng Bird Image”, Dao: A Journal of Comparative Philosophy 8.3, 235, 239-241. 
4. ↑ Victor H. Mair, ed . (2002), Istoria Columbia a literaturii chineze , Columbia University Press, p. 298.