Referendumurile din Elveția au avut loc la 3 martie 2013 [1] și 9 iunie 2013 , 22 septembrie 2013. Alegătorii au fost întrebați dacă susțin (1) un ordin federal privind politica familială, (2) un amendament la legea federală privind zonarea urbană [1] și (3) „Inițiativa Minder” de a plăti managerii de top al companiei, care introduce acționarii controlul asupra nivelului salariilor directorilor generali [2] , inclusiv bonusuri promoționale pentru noii manageri și „parașute de aur” pentru cei care sunt concediați. [3] Problema limitării bonusurilor plătite managerilor de top ai companiilor a atras cea mai mare atenție. Într-un referendum din 9 iunie, alegătorii au fost întrebați dacă susțin (1) amendamentele la legea azilului, (2) alegerile directe pentru Consiliul Federal Elvețian . [patru]
Chestiunea planificării familiale a fost aprobată de majoritate, dar respinsă de majoritatea cantoanelor. [5] Zonarea a fost aprobată cu majoritate de voturi și nu a necesitat o majoritate de voturi intracantonale. [6] Inițiativa de reglementare a salarizării managerilor de vârf a fost aprobată cu majoritate de voturi și de către toate cantoanele. [7] Amendamentele la legea privind azilul au fost aprobate cu majoritate de voturi. [8] Legea privind alegerile directe pentru Consiliul Federal Elvețian a fost respinsă cu majoritate de voturi. [9]
În 11 cantoane, cetățenii elvețieni care locuiesc în străinătate au putut vota online pentru prima dată după ce această metodă de vot a fost aprobată de Consiliul Federal Elvețian în decembrie 2012. [zece]
La 15 iunie 2012, a fost executat un ordin federal de planificare familială. Cu toate acestea, guvernul federal are nevoie de un amendament constituțional pentru a colabora cu guvernele cantonale în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și viața privată , îmbunătățirea îngrijirilor de zi și nevoile familiei. [unu]
Susțineți politica de familie a guvernului federal?* | ||
---|---|---|
Da sau nu | voturi | La sută |
![]() |
1 283 383 | 54,30% |
Nu | 1 078 895 | 45,70% |
Total voturi | — | 100,00% |
A se dovedi | 45,6% | |
Electoratul | — | |
Sursa: Familienpolitik |
La 15 iunie 2012, a fost introdus un amendament la legea federală privind zonarea urbană , care limitează terenurile disponibile în municipalități pentru dezvoltare în următorii 15 ani. Modificarea introduce o taxă de 20% pe tranzacțiile cu terenuri pentru proprietarii de terenuri de dezvoltare. [unu]
Susțineți modificarea de zonare urbană? | ||
---|---|---|
Da sau nu | voturi | La sută |
![]() |
1 615 720 | 67,90% |
Nu | 762 273 | 32,10% |
Total voturi | — | 100,00% |
A se dovedi | 46% | |
Electoratul | — | |
Sursa: Gegen die Abzockerei |
Antreprenorul și politicianul Thomas Minder a lansat inițiativa Against Fraud, Gain and Unearned Income în 2006 și a strâns cele 100.000 de semnături necesare pentru a pune problema într-un referendum. Susținătorii inițiativei lui Minder credeau că managerii de top ai companiilor publice își plătesc bonusuri uriașe în loc să mărească fondul de rezervă al companiei sau mărimea plății către acționari. [11] Inițiativa a fost numită Minder Initiative sau Fat Cat Initiative.
Uniunea Economiei Elvețiene (Economiesuisse) s-a opus restricționării bonusurilor, care afirma că restricția salariilor și a bonusurilor ar putea duce la o ieșire de manageri de top talentați.
Această problemă a primit o atenție deosebită de la scandalul din ianuarie 2013, când președintele în funcție al consiliului de administrație al companiei farmaceutice elvețiane Novartis , Daniel Vasella, a primit 72 de milioane de franci (78 de milioane de dolari) sub formă de parașuta de aur. Acest lucru a stârnit un scandal în țară, după care Vasella a fost nevoit să refuze bonusul. Scandalul a predeterminat practic rezultatul referendumului. [12]
Susțineți inițiativa de a plăti managerii de top? | ||
---|---|---|
Da sau nu | voturi | La sută |
![]() |
1 476 723 | 62,90% |
Nu | 871 454 | 37,10% |
Total voturi | — | 100,00% |
A se dovedi | 45,4% | |
Electoratul | — | |
Sursa: Raumplanungsgesetz |
Modificările aduse Legii privind azilul vor oferi guvernului federal puteri sporite pentru a accelera procesul. A fost abolit și dreptul de a solicita azil în ambasadele elvețiene din străinătate, precum și obiectorii de conștiință și dezertorii. Propunerea a fost opusă de partide de stânga, sindicate, grupări pentru drepturile omului și organizații religioase. Înainte de referendum, sondajele de opinie au arătat un sprijin pentru propunere la 57%. [13] Modificările aduse legii au fost aprobate de aproape 80% dintre alegători. Referendumul a avut loc pe 9 iunie.
Susțineți inițiativa azilului? | ||
---|---|---|
Da sau nu | voturi | La sută |
![]() |
1.572.690 | 78,4% |
Nu | 432.068 | 21,6% |
Total voturi | — | 100,00% |
A se dovedi | 38,7% | |
Electoratul | — | |
Sursa: Asylgesetzes |
Propunerea de alegeri directe pentru Consiliul Federației, care ar include amendamente la Constituția Federală a Elveției, a fost înaintată de Partidul Popular Elvețian. Sondajele de opinie de la sfârșitul lunii mai au arătat că 66% dintre alegători au fost împotrivă. [13] Propunerea a fost respinsă ferm de 76% dintre alegători. Referendumul a avut loc pe 9 iunie.
Susțineți inițiativa alegerilor directe pentru Consiliul Federal Elvețian? | ||
---|---|---|
Da sau nu | voturi | La sută |
![]() |
1.549.716 | 76,3% |
da | 480,477 | 23,7% |
Total voturi | — | 100,00% |
A se dovedi | 26,3% | |
Electoratul | — | |
Sursa: Bundesrates |
Alegeri în Elveția | |
---|---|
Alegeri parlamentare | |
referendumuri |
|