| Rurik | |
|---|---|
| Articole similare |
|
Rurik (din proto- germanicul *Hrōþirīks ca „Conducător glorios” din hrōþ „Glorie” + rīks „Domnitor”, în rune este adesea scris cu fonetică simplificată ruʀikr ) - numele care a apărut sub această formă cel mai probabil în secolul al VIII-lea și este cel mai bine cunoscut pentru figuri precum Prințul Rurik și Rorik din Iutlanda . [1] [2] „Rurik” este o formă slavă de citire a numelui cu o ajustare la forma simplificată a foneticii germanice „ru-rik”, care a fost urmată în rune și vikingi.
În prezent, numele Rurik este în forma sa antică originală în circulație în Finlanda, Danemarca, Suedia și Islanda [3] . Forma modernă populară în limba spaniolă a numelui este forma derivată „ Rodrigo ”. Limbile germanice foloseau adesea forma derivată ca Roderick . [patru]
Inițial, numele a avut mai multe forme. Un număr mare de forme derivate din nume se datorează faptului că rădăcina germanică hrōþ este o bază tradițională pentru formarea unui număr mare de nume germanice în limbile germanice. [5] Rădăcina hrōþ în sine este o variantă a rădăcinii și mai vechi germanice hrōþiz în pronunția francilor , în limbile scandinave trece într-o fonetică ușor diferită hróðr, ceea ce vă permite să o citiți în Balto- Limbi slave din cauza lipsei unui analog fonetic direct în opțiunile de masă: „ryu”, „ryo”, „ro”, „ru”.
Nume compuse cu hrōþ ca primă rădăcină: [6]
Astfel, Nestor folosind ortografia „Ru-rik” [7] a fost destul de aproape de fonetica germanică simplificată, unde versiunea simplificată a lui hrōþ sună de obicei ca „ru-” într-o formă arhaică și, deoarece „r” este mai moale decât rusă. , folosirea lui „ryu-”, mai ales ținând cont de algiz de pe rune (vezi mai jos). Abrevieri fonetice simplificate asemănătoare cu ru- sau hru- (însemnând h aproape ilizibil) sunt folosite și pe pietrele runice vikinge: ru-Rikr, hru-RikR.
Folosirea lui -riks pentru formarea cuvintelor la sfârșitul unui compus indică o etimologie caracteristică pentru proto- germanică . [8] Zeci de nume vikinge sunt formate în mod similar, cu adăugarea unui terminal suplimentar „r” conform pronunției scandinave: AlfríkR, AlríkR, EyríkR, FreyríkR etc. Dintre numele populare în prezent, această rădăcină străveche este bine auzită în numele Eric ( Scand. Eiríkr). În alte nume moderne, cum ar fi Richard , nu este imediat posibil să ghicim forma originală a numelui cu această rădăcină ca „rik-hard”. [9]
În limba proto-germanică, cuvântul -riks avea sensul de „conducător”, dar are o conotație semantică cu ajutorul căreia el domnește. Concomitent cu acest cuvânt, în proto-germanică, conducătorii erau denumiți cu cuvântul kuningaz , din care derivă cuvântul englez modern rege (rege). În proto-germanică a existat o diferență semantică între acești termeni. Kuningaz - de la kunją + * -ingaz , sau „o persoană din familie”, adică care a ajuns la putere în virtutea apartenenței la vreo dinastie conducătoare prin drept de moștenire.
Cuvântul original riks este chiar mai vechi decât terminația proto-germanică -riks și se întoarce la limba proto-indo-europeană și este derivat din *rī-, adică a tăia. [10] Rețineți că cuvântul rusesc „ cut ” este, de asemenea, un derivat al lui *rī- care a venit din proto-indo-european prin limba proto-slavă (vechea tăietură rusă /rěːʒati/ coincide cu cuvântul proto-slav). Riks în sine însemna un obiect de tăiat sau unealtă care este folosită pentru a tăia. Din această rădăcină a venit cuvântul lituanian rỹkas în sensul său antic original ca „unealtă” sau sensul original al danezei riekt ca a tăia cu un cuțit. [10] Cu alte cuvinte, -riks - în proto-germană - literalmente sună ca un „tăietor de oameni” (comparați cu „ scântător ”) sau un „conducător-războinic” care a ajuns la putere cu forța armelor, sau mai degrabă, liderul unei echipe de războinici și este cât mai aproape posibil ca înțeles de cuvântul englez modern chieftain sau cuvântul rusesc „ ataman ” [8] [11] Mai târziu, a început să-și piardă sensul inițial și a început pentru a fi folosit în sensul unui lider, puternic și bogat. [8] În viitor, din sensul „bogat” va exista un cuvânt modern în limbile germanice, ca bogat. [12]
În lingvistica amatoare , uneori se încearcă să deducă prin consonanță din folosirea incorectă a cazului rădăcinii ca -riks și latin rex , obținând astfel legătura numelui Rurik cu Imperiul Roman . Dar acest lucru nu este adevărat, deoarece rex este format dintr-un alt cuvânt proto-indo-european *reg- , care are un alt sens ca „dreapta” sau „a se mișca în direcția corectă”. [13]
Analele Xanten , într-o înregistrare făcută de un călugăr în 873, de fapt un contemporan al unuia dintre ruriki - Rorik din Yutlad , conform unor evenimente reale, îl descriu pentru raiduri ca fiind „un ulcer al creștinismului”. Cu toate acestea, analele au ajuns până la noi în copiile ulterioare ale secolului al XV-lea, ceea ce a dus la introducerea deformărilor în text de către cărturari. Paleografia arată că aceasta este și o copie a unei copii compilate cu caracteristica ortografică a secolului al XI-lea [14] Pentru etimologia numelui Rurik, aceasta prezintă o problemă, deoarece nu știm ce modificări de ortografie au fost făcute de două ori în secolul al XI-lea. și secolele al XV-lea în raport cu textul original scris de un contemporan al acestui Rurik.
O referire scrisă la nume se găsește pe piatra U 413 din Biserica Norrsund , probabil o piatră funerară, în următoarea intrare:
ulfr + lit kiara merki eftiʀ iarut sun sin en : biarn : ok ruʀikr eftiʀ broþur sin
Ceea ce spune literalmente „Ulf a ordonat să facă un monument lui Jorund, fiului său, și Bjorn și Rurik fratelui său”. [15] [16] [17]
Cercetătorii suedezi în rune notează că nu există nicio îndoială că inscripția se citește ca Rurik și observă că aceasta este o mențiune foarte rară, dar nu singura, a numelui Rurik pe inscripțiile runice. [17] Inscripția runică de pe piatra Ög 153 raportează că Rurik a plasat-o după fiii săi, Frode și Osbjorn ( fruþa auk asbaun ). [optsprezece]
Inscripția runică Sö 47 relatează că Rurik și-a îngropat fiul Asmud ( osmunt ) în biserică și relatează, probabil, despre un monument turnat în memoria sa (care probabil a fost folosit ca monument de piatră, turnat înapoi în epoca bronzului) [19] . Ultima piatră este cea mai misterioasă și oamenii de știință notează că este greu de înțeles ce evenimente sunt în discuție [19] . Trebuie remarcat faptul că în catalogul arheologic suedez se remarcă faptul că din seria de „pietre despre Rurik” această piatră este controversată, deoarece în restul pietrelor runice inscripția numelui a fost păstrată complet, iar primele rune. s-au pierdut pe această piatră și este cel mai probabil ca „Rurik” să fie scris ( ...(ʀ)-kʀ : ), cu toate acestea, inscripția „după fiul lui Rurik” ( la : ryʀ:iks : soare ) s-a păstrat. [douăzeci]
Prima mențiune a numelui Rurik în cronicile rusești se referă la Povestea anilor trecuti , conform versiunii lui Șahmatov , creată de Nestor în 1110-1112 .
Semnificațiile derivate au fost folosite în legende și mituri ale diferitelor popoare: [3] [21]
Următorii purtători ai numelui Rørik (Hrœrekr) sunt cunoscuți din epopeea și cronicile scandinave :