proto-germanică | |
---|---|
Reconstrucţie | limbi germanice |
Regiune | Europa de Nord |
Strămoş | Limba proto-indo-europeană |
Urmasi |
Proto -germanica este o limbă ancestrală reconstruită ipotetic a limbilor germanice .
Înainte de prăbușirea comunității lingvistice proto- indo -europene , strămoșii germanilor (împreună cu strămoșii slavilor și balților ) se numărau printre triburile atribuite culturii arheologice a topoarelor de luptă . În epoca bronzului , începutul și sfârșitul procesului de evidențiere a limbii proto-germanice corespunde aproximativ în timp existenței culturii arheologice nordice din epoca bronzului în sudul Scandinaviei și în Peninsula Iutlanda (IV- Perioadele VI corespund anilor 1100-530 î.Hr. e. .).
Casa ancestrală a vorbitorilor proto-germanici este considerată a fi o regiune care include sudul Scandinaviei, Danemarca și nordul Germaniei. Indo-europenii au stabilit această zonă în jurul anului 1000 î.Hr. e., asimilând populaţia locală (P. Ramat datează acest proces în 1200-900 î.Hr.). Prin 500 î.Hr. e. Proto-germanii s-au stabilit mai pe scară largă, ocupând teritorii de la Marea Nordului până la Vistula în est și Rinul în vest [1] [2] .
La nord, proto-germanii se învecinau cu triburile finlandeze , la vest cu celții , la est cu balții și slavii , în sud-est, probabil cu veneții și ilirii [2] .
Vorbitorii limbii proto-germanice târzii sunt de obicei asociați cu culturile așa-numitei epoci a fierului preromane (conform clasificării lui O. Montelius ), printre care cultura Jastorf a ocupat un loc de frunte .
Limbile germanice sunt împărțite în mod tradițional în trei grupe: est ( gotic , vandal , burgundian ), occidental ( engleză , frizonă , olandeză , afrikaans , idiș , germană , luxemburgheză ) și nordică ( islandeză , feroeză , norvegiană , daneză , suedeză ) . Prăbușirea limbii proto-germanice este asociată cu plecarea goților, vandalilor și burgundienilor de pe teritoriul patriei lor ancestrale spre sud [3] .
De la separarea ramurii de est, limbile germanice de nord și de vest au cunoscut o serie de inovații comune. Acestea includ [4] :
Pentru limba proto-indo-europeană, următorul sistem de consoane stop este reconstruit în mod tradițional : [5] [6]
Surd | Vocat | Vocea aspirată | |
---|---|---|---|
Labial | p | b | bʰ |
dentare | t | d | dʰ |
Palatovelar | ḱ | ǵ | ǵʰ |
Velar simplu | k | g | gʰ |
labiovelar | kʷ | gʷ | gʷʰ |
În proto-germanică, acest sistem a suferit o restructurare completă conform legii lui Grimm [7] :
Spirantizare surdă |
Vocea uimitoare |
Spirantizarea aspiratelor vocale |
---|---|---|
*p→f | *b→p | *bʰ → *b |
*t → z | *d→t | *dʰ → *d |
*k → x | *g→k | *gʰ → g |
*kʷ → xʷ | *gʷ → kʷ | *gʷʰ → gʷ |
Următoarea restructurare majoră este asociată cu acțiunea legii lui Werner , care se formulează astfel: consoanele fricative fără voce h , þ , f care au apărut ca urmare a mișcării germane a consoanelor , precum și a indo-europenei conservate , sunt exprimate dacă vocala imediat anterioară nu avea accent principal indo-european. Exprimarea nu a avut loc în poziția inițială și în combinațiile xt ( ht ), xs ( hs ), ft , fs , sk , st , sp , ss [8] [9] [10] .
Sonoranții silabici indo-europeni din limba proto-germanică și-au pierdut silabismul, împărțindu-se în combinații *un , *um , *ur , *ul [11] :
Stat proto-indo-european | *p | *t | *k | *kʷ | *s | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
După Legea lui Grimm | *f | *þ | *X | *X | ||||||
După operarea legii lui Werner | *f | *β | *þ | *ð | *X | *ɣ | *X | *ɣʷ | *s | *z |
Consoanele proto-germanice (alofonele fonemelor sunt luate între paranteze drepte) [12] [13] :
Consoane | Labial | dentare | Alveolar | Palatal | Velar | labiovelar |
---|---|---|---|---|---|---|
exploziv | p [ b ] | t [ d ] | k [ g ] | kʷ gʷ | ||
fricative | ɸβ _ | θ r | sz _ | xɣ _ | X | |
nazal | m | n | [ ŋ ] | |||
Neted | l | r | ||||
Aproximatorii | w | j |
Sunetul scris în mod tradițional ca *f a fost probabil labial ( ɸ ) și, aparent, deja în unele limbi germanice (posibil cu excepția goticului) a trecut în labial-dentar [14] .
Plozivele „ b ”, „ d ” și „ g ” sunt alofone ale fonemelor „ β ”, „ ð ” și, respectiv, „ ɣ ”. Explozivii au apărut în geminație, în poziție după consoana nazală, „ d ” tot după „ l ” și „ z ”; „ b ” și „ d ” au fost, de asemenea, în necotate [13] [14] .
Sunetul „ ŋ ” este un alofon al lui „ n ” înaintea consoanelor linguale din spate [13] [14] .
Vocale simpleprimul rand | rândul din mijloc | rândul din spate | |
---|---|---|---|
Ridicare de sus | [i(ː)] | [u(ː)] | |
Tărimea mijlocie superioară | [e(ː)] ( [eː] = ē²) | [oː] | |
Tăritură joasă-medie | [æː] (ǣ = ē¹) | ||
ridicare de jos | [A] |
Rezultatul coincidenței dintre „ a ” și „ o ”, „ ā ” și „ ō ” a fost pierderea limbii proto-germanice a diftongilor *oi, *ou, *āi și *āu, care a coincis cu *ai. , *au, *ōi, respectiv *ōu. În plus, diftongul *ei, care a dat *ī, a fost monoftongizat. Astfel, în etapele ulterioare ale existenței sale, limba proto-germanică avea doar patru diftongi.
AccentÎn limba proto-germanică, accentul indo-european liber într-o anumită perioadă a fost înlocuit cu unul fix pe prima silabă. Cu toate acestea, anumite informații despre locul accentului în cuvintele proto-germanice pot fi culese din legea lui Werner . Aceste informații corespund datelor vedice și grecești antice [15] [16] .
În proto-germanică, substantivele erau flexate pentru două numere (singular și plural) și șase cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ și instrumental). Ca și în proto-indo-european, existau trei genuri: masculin, feminin și neutru. Declinarea în ansamblu a continuat indo-european , deși există o anumită simplificare. Cele mai multe alternanțe ablaut au fost eliminate. Declinarea a fost împărțită în tipuri în funcție de vocala tematică [17] .
Distribuția tipurilor de declinare în funcție de gen [18] :
baza \ gen | masculin | in medie | feminin |
---|---|---|---|
*A- | |||
*-ō- | |||
*-ī- / *-jō- | |||
*-i- | |||
*-u- | |||
*n- | |||
*-r/n- | |||
*-r- | |||
*z- | |||
tulpini consoane |
Declinarea masculinului provine de la *-a- pe exemplul cuvântului „lup” [19] [18] :
Limbi | Reconstrucții | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gotic | islandeză veche |
engleza veche |
Bătrânul Saxon |
Înalta germană veche |
Ramat | inel | |
I. unităţi | wulfi | ulfr | wulf | wulf | lup | *wulfaz | *-az |
R. unitate | wulfis | ulfs | wulfes | dorinţe | lupii | *wulfiza / *wulfaza | *-la fel de |
D. unităţi | wulfa | ulfi | wulfe | voia | lup | *wulfai / *wulfē | *-ai |
V. unităţi | wulf | ulf | wulf | wulf | lup | *wulfaⁿ | *-A |
Televizor. unitati | wulfe | wulƀu | lup | *wulfo | *-ō | ||
I. pl. | wulfos | ulfar | wulfas | wulƀos | Wolfā | *wulfos / *wulfoz | *-o̿z |
R. pl. | wulfe | ulfa | wula | wulƀo | Wolfo | *wulfoⁿ | *-ǫ̿ |
D. pl. | wulfam | ulfom | wulfum | wulƀum | wolfum | *wulfamiz | *-uimește |
V. pl. | wulfani | ulfa | wulfas | wulƀos | Wolfā | *wulfanz | *-anz |
D. Rindge reconstruiește și cazul instrumental cu terminația *-amiz pentru plural, iar cazul vocativ cu desinența zero pentru singular [18] .
Declinarea tulpinilor în *-i- pe exemplul cuvântului „oaspete” [20] [21] :
Limbi | Reconstrucții | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gotic | islandeză veche |
engleza veche |
Bătrânul Saxon |
Înalta germană veche |
Ramat | inel | |
I. unităţi | gaze | gestr | giest | gast | gast | *gastiz | *gastiz |
R. unitate | gastis | gesturi | gietes | gastes | gastes | *gastiza | *gastiz |
D. unităţi | gasta | gest | gieste | gaste | gaste | *gastai | *gasti |
V. unităţi | gast | gest | giest | gast | gast | *gastiⁿ | *gasti |
Televizor. unitati | gieste | gasti | gast(i)u | *gasti | *gasti | ||
I. pl. | gasteis | gester | giestas | gesti | gesti | *gastijiz | *gastiz |
R. pl. | gaste | gesta | giesta | gestio | gestio | *gastioⁿ | *gastijǫ̿ |
D. pl. | gastim | gest | giestum | gestium | gestim | *gastimiz | *gastimaz |
V. pl. | gastine | geste | giestas | gesti | gesti | *gastinz | *gastinz |
D. Rindge reconstituie şi cazul instrumental cu terminaţia *-imiz la plural, iar cazul vocativ cu desinenţa *-i la singular [21] .
Nume adjectivAdjectivele sunt de acord cu substantivele în gen, număr și caz. O inovație caracteristică germană este contrastul dintre adjectivele „puternice” și „slabe”. Adjectivele slabe erau înclinate după tip spre *-n- și aveau un sens izolator, distinctiv [20] .
CifreleNumeralele de la 1 la 4 în proto-germanică au scăzut și s-au schimbat în funcție de gen, continuând practic statul proto-indo-european [22] :
Numerele de la 5 la 10 nu au scăzut [22] [23] :
Numeralele 11 și 12 au fost formate folosind tulpina verbului *lik w - „pleacă”, care este o izoglosă balto-germanică [22] :
Cifrele de la 13 la 19 au fost adăugări ale numelor de unități cu cuvântul „zece” [22] .
PronumePronumele personale continuă relativ bine starea proto-indo-europeană , inclusiv păstrând numărul dual [24] .
Reconstituirea declinării pronumelor personale [25] :
persoana 1 | persoana a 2-a | returnabil | |
---|---|---|---|
I. unităţi | *ek ~ ik | *þū | |
D. unități | *miz | *iz | *dimensiune |
V. unităţi | *mek ~ mik | *ek ~ ek | *sek ~ sik |
I. dv. | *wet ~ wit | *ieşind | |
D. dv. | *unkiz | *inkʷiz | |
V. dv. | *unk | *cerneală | |
I. pl. | *wiz ~ wiz | *juz | |
D. pl. | *unsiz | *izwiz | |
V. pl. | *uns | *iz |
În locul formelor de genitiv, pronumele posesive *mīnaz „al meu”, *þīnaz „al tău”, *sīnaz „al nostru”, *unkeraz „al nostru” (dv.), inkʷeraz „al tău” (dv.), * unseraz „al nostru” (plural), *izweraz „al tău” (plural) [26] .
Declinarea pronumelui demonstrativ „acest” la masculin [27] :
Limbi | Reconstrucții | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gotic | islandeză veche |
engleza veche |
Bătrânul Saxon |
Înalta germană veche |
Ramat | inel | |
I. unităţi | sa | sā | se | se, the | der | *sa | |
R. unitate | acest | Jess | þæs | acestea | des | * este(a) | |
D. unităţi | yamma | zeim | þām, þǣm | ei (tu) | demu | *þesmo / *þasmo | |
V. unităţi | jana | jann | unu | apoi o | den | *þenoⁿ / *þanoⁿ | |
Televizor. unitati | thiu | *țio | |||||
M. unităţi | þȳ, þon | *þī | |||||
I. pl. | ai | zeir | þā | the, thia | a muri | *jai | |
R. pl. | ezē | zeira | þāra, þǣra | acolo | dero | *þezoⁿ | |
D. pl. | scop | zeim | þām, þǣm | lor | dem | *þemiz, *þaimiz | |
V. pl. | þans | þā | þā | the, thia | a muri | *ans |
Declinarea pronumelui demonstrativ „acest” la feminin [27] :
Limbi | Reconstrucții | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gotic | islandeză veche |
engleza veche |
Bătrânul Saxon |
Înalta germană veche |
Ramat | inel | |
I. unităţi | asa de | su | seo, sio | thiu | diu | *asa de | |
R. unitate | izos | þeirar | þǣre | thera | dera | *ezoz | |
D. unităţi | izai | zeire | þǣre | theru | deru | *ezai | |
V. unităţi | þo | þā | þā | A-ul | Divizia Narcotice | *þoⁿ | |
I. pl. | þos | þǣr | þā | the, thia | a muri | *oz | |
R. pl. | zizo | zeira | þāra, þǣra | acolo | dero | *þaizoⁿ | |
D. pl. | scop | zeim | þām, þǣm | lor | dem | *aimiz | |
V. pl. | þos | þǣr | þā | the, thia | a muri | *oz |
Declinarea pronumelui demonstrativ „acest” la genul neutru [27] :
Limbi | Reconstrucții | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gotic | islandeză veche |
engleza veche |
Bătrânul Saxon |
Înalta germană veche |
Ramat | inel | |
I. unităţi | þata | acea | þæt | acea | daz | *la | |
V. unităţi | þata | acea | þæt | acea | daz | *la | |
Televizor. unitati | þē | thiu | diu | *þē | |||
M. unităţi | þ(u)ī | þȳ, þon | *þī | ||||
I. pl. | þo | au | þā | thiu | diu | *þo, *þio | |
V. pl. | þo | au | þā | thiu | diu | *þo, *þio |
Verbele proto-germanice sunt împărțite în următoarele grupuri [28] :
Protogermanica avea doar două timpuri (trecut și prezent) și trei moduri (indicativ, imperativ și conjunctiv). În plus, verbul avea o formă de infinitiv.
Conjugarea verbului beranan „a purta”:
persoană/număr | singurul lucru | plural |
---|---|---|
1 | *berō „eu port” | *beromiz „noi purtăm” |
al 2-lea | *beriz "tu porti" | *beriþ „porți” |
al 3-lea | *beriț „el, ea, ea, poartă” | *beranþ „ei poartă” |
Sunt reconstruite următoarele prepoziții [29] :
Sunt reconstruite următoarele uniuni [30] :
În comparație cu statul proto-indo-european, sintaxa proto-germanică s-a schimbat puțin. Ca și înainte, ordinea de bază a cuvintelor a fost SOV , adjectivul a fost plasat înaintea substantivului, legea lui Wackernagel a continuat să funcționeze [31] [32] .
Fondul de vocabular al limbii protogermanice poartă urme ale contactelor dintre protogermani și popoarele vecine: romani, celți, slavi.
Antoine Meillet credea că epoca contactelor intense celtico-germanice se încadrează în secolele V - III î.Hr. e. [33] În acest moment, germanii au împrumutat cuvinte precum [34] : *ambaxtaz „slujitor” [35] , *īsarnan „ fier ” ← prakelt. *īsarno- [36] [37] , *lēkjaz " medic " ← prakelt. *lēgi- [38] (după o etimologie alternativă, se întoarce la proto-germanicul *lekan- „curgere, curgere” [39] ), *rīkz „ rege ” ← prakelt. *rēg- [40] [41] , *brunjōn " pieptar " [42] [43] , *gīslaz " garaj" [44] (conform etimologiei alternative, se întoarce la Proto- IE *g h eid h tlos [ 45 ] ), *walxaz „străin” (împrumutat de la numele tribului Volk ) [46] , *Rīnaz „ Rhein ” .
Un anumit număr de cuvinte au fost împrumutate de proto-germani din latină, ele se referă în principal la sfera comerțului: *Rūmōnīz „ Romani ”, *pundan „ liră ”, *katilaz „ căldare ”, *kaup- „cumpără” [34 ] .
Există o presupunere despre prezența împrumuturilor iraniene în proto-germanică. Acestea includ cuvintele *paθaz „cale” și *wurstwan „muncă” [47] .
proto-germanică | |
---|---|
Fonetică | |
Morfologie |
|
Vocabular | Împrumuturile în proto-germanică |
Limbi proto -europene indo- europene | |
---|---|
Limba proto-indo-europeană | |
|
limbi germanice | |||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
proto- germanică † ( proto-limbă ) | |||||||||||||||
| |||||||||||||||
|
Dicționare și enciclopedii | |
---|---|
În cataloagele bibliografice |