Sabáki (捌き) IPA : [sabákí] este unul dintre principiile fundamentale ale strategiei în shogi , dezvoltarea prin schimburi de piese.
Conform regulilor jocului de shogi, piesele luate în timpul schimburilor și sacrificiilor cad „în mână”, de unde pot fi aruncate pe tablă în timpul mișcării lor. Chiar și cu restricții privind o astfel de scădere, mobilitatea pieselor capturate este semnificativ crescută în comparație cu cele rămase pe tablă.
Acest lucru poate fi ilustrat cu un exemplu simplu. Un general de aur pe o tablă goală poate avea 6 pătrate. Și după ce a luat komadai , el poate fi aruncat deja pe terenul 81. Într-un joc practic, acest lucru oferă 50-60 de mișcări la mijlocul și la sfârșitul jocului.
O mobilitate crescută înseamnă un potențial sporit de acțiune la bord. Piesele capturate pot fi aruncate atât în atac, organizând o secvență de împerechere, cât și în apărare, întărind cetatea . Prin urmare, capturile și schimburile în shogi nu sunt doar o schimbare a echilibrului, ci și un fel de mod de a-și dezvolta poziția.
Sabaki introduce o dificultate suplimentară în evaluarea situației de pe tablă. Datorită utilizării acestui principiu, devin posibile adesea opțiuni în care una dintre părți face schimburi sau sacrificii material neprofitabile pentru a pune în mână anumite piese de care are nevoie pentru combinația planificată.
„Sabaki... este una dintre cele mai pricepute, cele mai înalte moduri de a îmbunătăți o poziție.”
„Adesea există o situație în care este mai important să conduci câini decât să obții un avantaj material. Adesea, victoria este ratată din cauza faptului că sabaki nu a fost realizat.
De asemenea, Habu oferă o serie de sfaturi pentru utilizarea cu succes a acestui principiu:
Deoarece nu există o regulă de resetare în șahul clasic , poziția în timpul schimburilor în ele, dimpotrivă, este simplificată și există mai puține oportunități. În shogi, efectul schimburilor este exact opusul, ceea ce duce adesea la dificultăți în înțelegerea sabaki pentru începătorii care au mai jucat șah.