| Dicționar ucrainean | |
|---|---|
| ucrainean Dicționar de film ucrainean | |
| Autor | întocmit de Boris Grinchenko |
| Gen | Dicționar ucrainean - rus |
| Limba originală | Rusă |
| Original publicat | 1907-1909 (ediția I, în 4 volume) |
| Purtător | carte |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
„Dicționarul limbii ucrainene” ( ukr. „Dicționarul limbii ucrainene” ) este un dicționar ucrainean - rus cules de editorii revistei „ Kyivskaya Starina ”, compilat cu adăugarea propriului material de către Boris Grinchenko și publicat în 1907. -1909 la Kiev în 4 volume. Cuvintele înregistrate în ucraineană din el sunt explicate prin corespondențe rusești sau (mult mai rar) descriptiv, marea majoritate dintre ele sunt ilustrate prin propoziții. [1 ] Ortografia folosită în dicționar se numește grinchenkovka [3] ).
„Dicționarul limbii ucrainene” a fost întocmit timp de 46 de ani din 1861 până în 1907 și a avut o mare influență asupra formării limbii literare ucrainene și a ortografiei literare. Dicționarul conține 66.605 de cuvinte [4] . La sfârșitul celui de-al patrulea volum, „Numele lui Dumnezeu ale oamenilor” sunt date ca anexă separată. „Dicționarul limbii ucrainene” este cel mai complet și perfect dicționar ucrainean din punct de vedere lexicografic până la începutul secolului al XX-lea. Lucrarea la dicționar a fost începută de Yevgeny Timchenko și Vladimir Naumenko , care au simplificat materialul lexical al revistei Osnova din 1861-1862 și acumulările lexicale ulterioare, iar în 1897 au publicat (în ortografia rusă) primele foi (litere A-B) ca anexă. la revista „antichitatea Kievului”.
Din 1902, B. Grinchenko a fost implicat în lucrarea la dicționar. A folosit lucrările multor corespondenți ai revistei Kyiv Starina, a adunat materiale din opere de ficțiune și surse folclorice, a folosit parțial dicționarele anterioare de acest tip și a adăugat material semnificativ propriu (înregistrări de dialect și folclor). [unu]
Academicianul rus A. A. Șahmatov a acordat „Dicționarului...” un rating ridicat; la Adunarea Generală a Academiei de Științe din Sankt Petersburg din 1905, „Dicționarul limbii ucrainene” a primit premiul II al lui N. I. Kostomarov „pentru cel mai bun dicționar rusesc mic”. [unu]
„Dicționar...” a înregistrat limba ucraineană vie. În ea, alături de vocabularul folclor și al literaturii , sunt fixate și dialectismele , uneori restrâns locale; sunt în mare parte documentate. Frazeologia ucraineană este reprezentată pe scară largă , adesea cu o explicație a originii sale. [1] Cu numele de plante și animale, de regulă, sunt date corespondențele lor științifice latine. În prefața dicționarului, B. Grinchenko a oferit o prezentare scurtă, dar destul de detaliată a istoriei lexicografiei ucrainene . [1] Partea ucraineană a dicționarului este tipărită cu o nouă ortografie dezvoltată special de B. Grinchenko, care stă la baza ortografiei ucrainene moderne.
În prefața dicționarului, Grinchenko a menționat că în ediția sa „este adoptată ortografia care este folosită în paralele ucrainene în Dicționarul limbii ruse, compilat de Departamentul II al Academiei Imperiale de Științe ” și, în același timp, este adoptată. utilizate în publicațiile științifice și în alte publicații ale Societății Științifice. Şevcenko în Lvov ". [5]
Grinchenko nu a menționat în mod diplomatic recomandările comisiei special create a celei de-a doua ramuri a Academiei Imperiale de Științe, care a fost adresată de V. M. Domanitsky , responsabil cu tipărirea dicționarului . În cadrul unei reuniuni separate, Comisia a propus:
Propunerile au fost trimise spre discuție filologilor ucraineni, în special B. Grinchenko, P. Zhytetsky și K. Mikhalchuk . În răspunsul său, B. Grinchenko a apărat ortografia yo, yo și apostroful. [7] El a aplicat aceste elemente ale ortografiei „ galiciene ” în publicarea „Dicționarului limbii ucrainene” (a folosit și apostroful după consoanele labiale înainte de є , ї, i, yu , a vorbit în favoarea folosirii numai і după consoane moi). Contrar regulilor Societății Științifice Taras Shevchenko, B. Grinchenko a tipărit un grup mare de nume comune, conform pronunției Niprului , cu litera inițială și : idol, izhitsia, ikati, ilky, other, indica, irzha, Irid ( Irod), scânteie și mulți alții.
Foarte apropiată de ortografia „Grinchenko” este ortografia folosită de E. Timchenko. [opt]
Despre rolul lui B. Grinchenko , I. Ogienko a spus: „Ortografia acestui dicționar a fost acceptată în toate edițiile și publicațiile ucrainene. Această ortografie, ca urmă a lucrării comune a scriitorilor întregului secol al XIX-lea și a întregului popor ucrainean, a domnit în Ucraina și a fost cu noi până în zilele noastre” [2] . Încă nu este folosit în toate detaliile. De exemplu, în dicționarul ruso-ucrainean de terminologie geografică, întocmit de Comisia naturală a Societății ucrainene de educație școlară (1917), apostroful nu este folosit: zgirya, skamyanіlіst. [9]
„Dicționar...” a fost retipărit de mai multe ori:
Versiuni online