Mănăstire | |
Mănăstirea Tisman | |
---|---|
rom. Mănăstirea Tismana | |
| |
45°05′06″ s. SH. 22°55′26″ E e. | |
Țară | România |
Oraș | Tisman |
mărturisire | ortodoxie |
Eparhie | Arhiepiscopia Craiovei |
Constructie | 1364 - 1378 ani |
Stat | Mănăstire activă |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Mănăstirea Tisman ( Rom. Mănăstirea Tismana ) este o mănăstire a Arhiepiscopiei Craiovei a Bisericii Ortodoxe Române , situată în apropiere de Tismana în regiunea istorică a Țării Românești din România . Mănăstirea a fost ctitorită de Nicodimus Tismansky în timpul domniei lui Vladislav I Vlaicu și sfințită imediat după moartea acestuia, la 15 august 1378, astfel că biserica mănăstirii are hramul Adormirea Maicii Domnului [1] .
Mănăstirea este un altar al identității muntenești și aici Tudor Vladimirescu a declarat răscoala valahă , după înfrângerea căreia Țara Românească și-a pierdut identitatea.
Mănăstirile ortodoxe ale mitropoliilor Ugrovlahiei și Moldovei cu liturghie slavonă bisericească | ||
---|---|---|
Tsargrad Tarnov → Scoala de carte Tarnovo → Slavona bisericeasca ( limba de cult ) → Mitropolia Ugrovlahiei → Mitropolia Moldovei | ||
secolul al XIV-lea | ||
secolul 15 | ||
al 16-lea secol |
| |
secolul al 17-lea |
| |
Explicaţie | De la Unirea Florenței până la începutul secolului al XVI-lea, aceste două mitropolii au fost eparhii ale Arhiepiscopiei Ohridului . Din 1683, din Transilvania a început pătrunderea și influența latină în metropole . Din 1761, Maria Tereza a început prin mijloace militare să stabilească unitatea și soliditatea ecleziastică, având ca rezultat apariția școlii transilvănene de unificare bisericească în apropierea Bisericii Greco-Catolice Române . |