Patru semne ale zodiacului

Cele patru semne ale zodiacului ( chineză tradițională 四象, pinyin Sì xiàng , pall. Si xiang [1] sau chineză tradițională 四靈, exercițiu 四灵, pinyin Sì líng , pall. Si ling [2] ) sunt patru creaturi mitologice din Astronomie chineză: [3]

• Dragonul azur al Orientului ( trad. chineză 青龍, ex.青龙, pinyin Qīng Lóng , pall. Qing Long , sau chinezesc. trad.蒼龍, ex.苍龙, pinyin Cāng Lóng , pall. Cang Long );
• Pasărea roșie a sudului ( chineză 朱雀, pinyin Zhū Què , pall . Zhu Que );
• Tigrul Alb al Vestului ( chineză 白虎, pinyin Bái Hǔ , Pall . Bai Hu );
• Tortoise Neagră (literal, „Războinic Negru”) din Nord ( exercițiul chinezesc 玄武, pinyin Xuán Wǔ , pall. Xuan Wu ).

Simbolism

Fiecare dintre ele reprezintă o parte a lumii, un sfert din banda zodiacală a cerului și un anotimp și fiecare are propriile proprietăți și origini. Acestea sunt prezentate într-o varietate de mituri și povești istorice chineze și coreene și apar, de asemenea, în manga și animații japoneze contemporane .

Cele patru semne ale zodiacului au nume umane date după popularizarea taoismului . Dragonul Azur este Meng Zhang (孟章), Pasărea Roșie este Ling Guang (陵光), Tigrul Alb este Jian Bing (監兵), Țestoasa Neagră este Zhi Ming (執明) sau Gui Ming (轨明[ 4] ).

Istorie

Se crede că una dintre sursele tradiției celor patru semne ale zodiacului sunt cele patru zeități, sau patru creaturi pline de înțelepciune (四灵), menționate pentru prima dată în Descrierea regulilor decenței și ceremoniilor (Liji, Liji ). ) - un tratat atribuit lui Confucius , dar al cărui text se pare că a fost compilat în epoca Han . Setul lor a constat dintr-un qilin , un phoenix , un dragon și o broască țestoasă . Potrivit lui Liji, când (în vremuri fabuloase) un dragon devine un animal de companie, peștii nu se mai ascund de oameni; când phoenixul și qilinul trăiesc cu oameni, atunci, respectiv, păsările și animalele au încetat să se mai teamă de oameni; Iar prezența țestoasei elimină oamenii de erori (麟鳳龜龍 ， 之 四 靈。 故龍 ， 故 魚鮪 不 淰 ； ， 故鳥 不 獝 麟 以為畜 ， 故獸 不 ； 龜 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 以為畜 龜 龜 龜 龜 龜 龜 龜 龜 龜 ， 故 人情 人情 不失) [5] .

Istoricii cred că tradiția taoistă a celor patru colțuri ale lumii cunoscute de noi este o fuziune a acestei idei a patru ființe înțelepte și a ideii a patru spirite, cărora oamenii le făceau sacrificii în zilele dinastiei Zhou. pentru a proteja împotriva atacului din patru direcții [4] .

Dragonul azur (苍), pasărea roșie, tigrul alb și războinicul negru (玄武), în combinație cu punctele lor cardinale și părți ale zodiacului, apar deja în colecția Huainanzi (sec. II î.Hr.) [6] .

Cele cinci elemente

Toate cele patru semne ale zodiacului sunt corelate cu elementele sistemului Wu-sin :

• Dragonul azur: copac,
• Pasăre roșie: foc,
• Tigru alb: metal,
• Țestoasa Neagră: Apă.

A cincea fiară legendară este Huang Long (黃龍), Dragonul Galben. Se conectează cu centrul, iar elementul său este Pământul [7] .

Patru sezoane

Cele patru fiare legendare (excluzând Huang Long) reprezintă fiecare același sezon:

• Dragonul azur: primăvară,
• pasăre roșie: vară,
• Tigru alb: toamna (caderea frunzelor),
• Broasca testoasa neagra: iarna.

Simbolism arhitectural

Deoarece cele patru semne ale zodiacului erau asociate cu cele patru puncte cardinale, porțile de pe laturile corespunzătoare ale zidurilor orașului sau zidurile din jurul complexelor mausoleului imperial suburban au fost adesea numite după ele. Acesta a fost cazul, de exemplu, în capitala Tang Chang'an [8] . În același timp, conform surselor erei Tang ( tradiția chineză 三輔黃圖, exercițiu三辅黄图, pall. sanfu huangtu , literal: „Trei cartonașe galbene”), această tradiție exista deja în epoca Han [ 4] .

Pe pereții respectivi ai camerelor funerare se puteau vedea imagini cu Dragonul Azur, Pasărea Roșie, Tigrul Alb și Țestoasa Neagră [9] .

Vezi și

• constelații chinezești
• Horoscop chinezesc
• Patru fiare sacre (Vietnam)
• Patru personaje
• Tetramorf (Europa)

Note

1. ↑ Exemple în grafică
2. ↑ Exemple în grafică
3. ↑ Nume rusești după sursă: Modele astronomice ale lumii Arhivat la 26 iulie 2012.  (link indisponibil din 11-05-2013 [3446 zile]) Culoarea 青 (qing) este tradusă de dicționare ca „verde” sau „albastru” (folosită, de exemplu, în numele lacului Qinghai , în cuvintele și expresiile „iarbă verde”, „verde” (legume), „ lapis lazuli ”, „bronz” [lit., cupru de culoare qing ] ); 蒼 (cang) ca „verde închis” sau „albastru închis”, de obicei cu referire la culoarea mării
4. ↑ 1 2 3 Csikszentmihalyi, Mark (2008), siling - 四灵 - Four Numina , în Pregadio, Fabrizio, The encyclopedia of Taoism, Volumul 1 , RoutledgeCurzon Encyclopedias of Religion, Routledge, p. 908-911, ISBN 0700712003 , < https://books.google.com.au/books?id=t8h8myrpxAUC&pg=PA908 > 
5. ↑ Csikszentmihalyi, 2008 , p. 909. Sursa originală -禮運( Lingyun ), al 9-lea capitol al tratatului Liji . Chineză 灵 (ling) este tradusă în dicționarul Oshanin ca adjectiv, ca „spiritual, astral; spiritual, divin, sfânt, sacru; cel mai perfect; excelent, subtil, perfect; abil; flexibil; mobil; divin, miraculos; supranatural; de neînţeles; inteligent, înțelegător; perspicace; talentat; sensibil". Nu este surprinzător că termenul 四灵 (patru ling ) a primit și multe traduceri în limba rusă, de exemplu. „patru spirite” , „patru ființe înzestrate spiritual”, „patru ființe binevoitoare care aduc fericirea” (I. V. Zakharova, „Pasări în istoria chineză”), ființe „înzestrate cu abilități supranaturale”, etc.
6. ↑ Csikszentmihalyi, 2008 , p. 910. Sursa originală - " Huainanzi ",淮南子: selecție din capitolele 天文訓 și 兵略訓
7. ^ „O scurtă istorie a civilizațiilor chineze și japoneze: ediția a treia”, Schirokauer, Brown, Lurie, Gay. (2006) ISBN 0-534-64307-8
8. ↑ Eckfeld, Tonia (2005), Imperial tombs in Tang China, 618-907: the politics of paradise , Volumul 1 din Routledge Curzon studies in the early history of Asia, Routledge, p. 21-23, ISBN 041530220X , < https://books.google.com.au/books?id=kkjcpwmCrBYC&pg=PA21 > 
9. ↑ Eckfeld, 2005 , p. 109

Literatură

• Sacru în estul tradițional / resp. redactor Ryabinin A.L.; ed.-st. Vasiliev D. D., Koroleva O. A., Fomina N. I. - M. : Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe, 2017. - 576 p. - (Rezumat de articole). - 500 de exemplare.  - ISBN 978-5-89282-736-2 . (Rusă)

Link -uri

• 28 de constelații chineze
• Anashina M.V., " Bai-hu - Bo-hu (tigrul alb/tigroa albă) "
• Kobzev A.I., „ Qing-lun / Tsang-lun ” (dragon verde / albastru, în sens strict fiind dragonul verde-albastru / azur)

Dicționare și enciclopedii	in jurul lumii