| Bogoslav Shulek | |
|---|---|
| croat Bogoslav Šulek , slovac. Bohuslav Sulek | |
| Data nașterii | 20 aprilie 1816 |
| Locul nașterii | Sobotishte , Imperiul Austriac |
| Data mortii | 30 noiembrie 1895 (79 de ani) |
| Un loc al morții | Zagreb , Austro-Ungaria |
| Țară | |
| Sfera științifică | filologie , istorie și lexicografie |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
Bogoslav Shulek ( croat Bog Šulek , slovac Bohuslav Šulek ; 20 aprilie 1816 , Sobotishte - 30 noiembrie 1895 , Zagreb ) - filolog , istoric și lexicograf croat . El este inițiatorul terminologiei croate în științele sociale și naturale , tehnologie și viața publică. Este considerat cel mai important filolog croat din toate timpurile.
Bogoslav Shulek este slovac prin naștere. S-a născut în orașul slovac Sobotishte , unde a crescut, a urmat școala elementară. Și-a continuat studiile la Liceul Evanghelic din Bratislava . După liceu, a decis să nu devină pastor , dar nu și-a putut continua studiile la Jena , așa că a mers la fratele său în orașul croat Slavonski Brod în noiembrie 1838 . El a stabilit curând contacte cu Ljudevit Gaj , figura centrală a ilirismului , iar în toamna anului 1839 a început să lucreze ca tipograf pentru Franjo Župan din Zagreb .
În 1841, Shulek a devenit redactor-șef al ziarului ilegal Branislav , publicat la Belgrad în anii 1840. De asemenea, a fost redactor la Novine Horvatske, Slavonske i Dalmatinske (Știrile Croației, Slavoniei și Dalmației) Gaja din 1846 până în 1849, Slavenski jug (Sudul slavului) în 1849 și Jugoslavenske novine (Știrile Iugoslaviei) în 1850. De-a lungul anilor 1850. a scris multe manuale (de exemplu , Învățare să citească , Prima carte pentru copii , Științe naturale pentru școala elementară , Studii cu plante pentru liceu etc.). În același timp, scria un dicționar german-croat. Schulek a vorbit și în presă împotriva politicilor lingvistice ale filologului și folcloristului Vuk Karadzic .
Strămoșii lui Bogoslav Shulek: hu: Schulek család (felvidéki)
Unul dintre cele mai importante articole ale lui Schulek a fost Sârbi și croați (1856), publicat în revista Neven de peste 30 de pagini. Acest text serios despre istorie, literatură și filologie a respins opinia că toată literatura ștokaviană era sârbă. „Cei care doresc să nege existența unui popor trebuie să fie bine înarmați cu argumente bazate pe natura lucrurilor și cu dovezi coroborate de istorie”. Autorii de pe coastă și-au numit limba „croată”, a spus Shulek, prezentând zeci de lucrări care menționează croată în titlu. Pe de altă parte, nu există o singură carte veche scrisă în alfabetul glagolitic sau latin , unde scriitorii își numesc limba sârbă; Într-adevăr, chiar și în cărțile scrise în chirilică bosniacă, autorii se referă la limba lor ca fiind croată sau slavă. Potrivit lui Schulek, scriitorii croați nu își pot numi limba sârbă, deoarece sârbii folosesc un amestec de slavonă bisericească , rusă și sârbă de-a lungul istoriei lor, așa că shtokavianul pur „a înflorit doar printre croați astăzi”.
Din 1858 până în 1865 Schulek a fost redactorul listei Gospodarski . A fost unul dintre inițiatorii creării revistei Pozor (1867). A fost un excelent jurnalist și popularizator al științei. În 1868 a publicat cea mai faimoasă lucrare politică a sa, Naše pravice. Izbor zakonah, poveljah i spisah, znamenitih za državno pravo kraljevine dalmatisko-hrvatsko-slavonske od god. 1202-1868 (Drepturile noastre. Culegere de legi, ordine și documente importante pentru dreptul de stat al regatului Dalmației, Croației și Slavoniei, 1202-1868). A fost membru al Academiei Croate de Științe și Arte și secretar al acesteia din 1871 până la moartea sa.
În 1867 i s-a acordat titlul de doctor în științe pentru studiul său asupra biografiei și lucrărilor lui Ruđer Bošković .
Când croată a devenit limba oficială în 1861 (în loc de germană), Šulek a dedicat mult timp creării terminologiei științifice croate. După așezarea croat-maghiară din 1868, el a creat și mulți termeni militari croați.
El a susținut principiile lingvistice ale Școlii de Filologie din Zagreb și a promovat purismul lingvistic . El a înlocuit cuvintele străine cu variante preluate din dialectele croate și din alte limbi slave (mai ales din slovacă și cehă , dar și din rusă și slovenă ) și a creat neologisme. Acest lucru l-a adus în conflict cu susținătorii așa-zisului. „limbă populară pură” (supținătorii croați ai lui Karadzic), care i-au criticat acțiunile și au numit inovațiile sale lingvistice „sulekisme”.
Limba croată modernă a păstrat multe dintre cuvintele create de Shulek. El a creat câteva piese cheie ale terminologiei croate în științe sociale și naturale, tehnologie și civilizație urbană.