Reichs-Rundfunk-Gesellschaft

Societatea Imperială de Radiodifuziune ( Reichs-Rundfunk-Gesellschaft mbH , Reichs-Rundfunk-Gellschaft) [2]  este o companie nepublică (societate cu răspundere limitată) care a difuzat în Germania în perioada 1925-1945. și televiziunea în 1935-1945. Fondată la Berlin la 15 mai 1925 de 8 companii private de radio cu un capital de pornire de 100.000 de mărci Reich [1] [3] [3] [4] [5] Lichidată în 1961 [1]

Activitățile de difuzare ale companiei

Compania a condus:

• în 1926-1940 emisiuni imperiale pe programele companiilor de radio (schimb de emisiuni radio)
• în 1934-1940 Difuzarea programului Brandenburg-Berlin, care suna pe unde medii la o frecvență de 841 kHz în provincia Brandenburg, districtul Magdeburg din provincia Saxonia și orașul Berlin, din 1939 tot în districtul Posen și Hohensalz Reichsgau Wartheland
• în 1934-1940 difuzare pe programul Silezia, care suna pe unde medii la o frecvență de 950 kHz în provinciile Silezia Inferioară și Silezia Superioară
• în 1934-1940 difuzare pe un program nord-german care suna pe unde medii în statele Hamburg, Bremen, Lübeck, Mecklenburg-Schwerin, Mecklenburg-Strelitz, Schaumburg-Lippe, Oldenburg, Braunschweig, provinciile Schleswig-Holstein, Hanovra, districtul Greifswald. în provincia Pomerania
• în 1934-1940 difuzare într-un program din sud-vestul Germaniei care sună pe unde medii la o frecvență de 1195 kHz în statul Hesse și provincia Hesse-Nassau
• în 1934-1940 difuzarea unui program din Prusia de Est care suna pe unde medii la o frecvență de 1031 kHz în provincia Prusia de Est
• în 1934-1940 difuzat într-un program vest-german, a sunat pe unde medii la o frecvență de 658 kHz în provincia Westfalia și districtele Aachen, Düsseldorf și Köln din provincia Rin
• în 1934-1940 difuzare conform programului central german, care suna pe unde medii la o frecvență de 785 kHz în statul Saxonia și Turingia și districtele Erfurt și Halle din provincia Saxonia
• în 1934-1940 difuzare conform programului bavarez, care suna pe unde medii la o frecvență de 740 kHz în statul Bavaria
• în 1934-1940 difuzând în cadrul programului „Deutschlandsender”, a sunat pe unde lungi la o frecvență de 191 kHz în toate statele Germaniei
• în 1935-1940 difuzare în programul Saarland, care suna pe unde medii la o frecvență de 1249 kHz în Saarland;
• în 1938-1940 difuzare conform programului austriac, care suna pe unde medii la o frecvență de 592 kHz în Reichgau Viena, Dunărea de Sus, Dunărea de Jos, Tirol și Vorarlberg, Carintia, Stiria;
• în 1939-1940 difuzarea în programul Sudetenland, care suna pe unde medii la o frecvență de 1113 kHz în Reichsgau Sudetenland;
• în 1939-1940 difuzarea programului Danzig, care suna pe unde medii la o frecvență de 1303 kHz în Reichsgau Danzig-Prusia de Vest;
• în 1939-1944 difuzare în cadrul programului Protectoratului Reich al Boemiei și Moraviei;
• în 1939-1944 difuzarea în cadrul programului Guvernului General;
• în 1942-1943 difuzare în cadrul programului Reichskommissariat Ost;
• în 1942-1943 difuzare în cadrul programului Reichskommissariat al Ucrainei;
• din 9 iulie 1940 până în 1945, a difuzat conform Reichsprogramm ( principalele programe radio (programe socio-politice și discursuri ale personalităților politice) au fost transmise direct de companie și redifuzate de toate filialele acesteia, doar anumite programe (pentru fermieri, pt. copii, despre cultură) au fost pregătite și au fost transmise de filiale în mod independent [6] și programul Deutschlandsender [7] (care cuprindea în timpul războiului două emisiuni zilnice difuzate în toată țara - un raport al OKW (Înaltul Comandament Wehrmacht) și detaliat reportaje bazate pe observațiile martorilor oculari de pe front (corespondenții unităților de propagandă )) și difuzate în străinătate.
• în 1929-1945 emisiuni în țări străine (în 1929-1934 sub indicativul de apel „Weltrundfunkzender” ( „Weltrundfunksender” ), în 1934-1945 „Deutscher Kurzwellensender” ( „Deutscher Kurzwellensender” )).

Activitățile de difuzare ale companiei

În 1935-1945. compania difuza într-un singur program TV.

Proprietari

Proprietarii firmei au fost:

• (în 1925-1926)
  • În 1925-1926. numai companii private de radio;
• (în 1926-1933)
  • 51% Oficiul Poștal Imperial;
  • de 49% companii de radio private de stat care difuzează pe programe regionale, și anume:
    • societate pe acțiuni „Berlin Radiochas”
    • societate pe acțiuni „Radio Prusia de Est”
    • societate pe acțiuni „Ora de radio din Germania de Vest”
    • societate pe acțiuni „German Radio Hour in Bavaria”
    • SA „Northern Radio”
    • SA „Silezia Radiochas”
    • societate pe acțiuni „Serviciul radio din Germania de Sud-Vest”
    • Societate pe acțiuni „Radio Germaniei de Sud”
• (în 1933-1934)
  • cu 51% Ministerul Imperial al Învățământului Public și Propagandei (înființat la 13 martie a aceluiași an, înainte de aceasta, învățământul public era de competența ministerelor culturii de pe pământuri individuale);
  • cu 49% guvernelor statelor [8] [9] [5] până la 1 aprilie 1934 [5] [10] .
• ( în 1934-1945 )
  • doar Ministerul Imperial al Educaţiei Publice şi Propagandei.

Ghid

Societatea a fost condusa de:

• ( în 1925-1933 )
  • o adunare a membrilor ( Gesellschafterversammlung );
  • un consiliu administrativ ( Verwaltungsrat ) [1] format din Comisarii Reich pentru Radiodifuziune ai Oficiului Poștal Reich și reprezentanți ai companiilor de radio participante, prezidat de Comisarul Reich pentru Radiodifuziune al Oficiului Poștal Reich [1] .
• ( în 1933-1934 )
  • un consiliu administrativ format din trei comisari Reich pentru radiodifuziune ai Ministerului de Interne al Reich [11] , trei comisari Reich pentru radiodifuziune ai Ministerului Reich al Poștelor (dintre care unul era președintele acestuia) și șapte comisari de stat pentru radiodifuziunea landurilor ( doi reprezentanți ai Statului Prusiei, câte un reprezentant din statele Bavaria, Saxonia, Württemberg, Baden și Hamburg);
  • Consiliul de Program ( Programmrat ), numit de Ministerul de Interne al Reichului și prezidat de Comisarul Reich pentru Radiodifuziune al Ministerului de Interne al Reichului [12] .

Subdiviziuni

• ( în 1933-1934 )
  • departament producție și publicitate
  • management financiar
  • direcția programului
    • din 1933 - serviciu de radiodifuziune fără fir (a acționat ca departament de știri)
    • din 1932 - Catedra de Programe Literare
    • din 1932 - departamentul de programe educaționale [13]
    • din 1932 - departament de schimb de programe
• ( în 1934-1945 )
  • departamente tematice
  • „Deutschlandsender” ( „Deutschlandsender” );
  • „Überseesender” ( „Überseesender” ) [14] ;
  • „Televiziunea Germană” ( „Deutscher Fernseh-Rundfunk” );

Ramuri

• de la 1 aprilie 1934 [8] până în 1945 - „Reichssender Berlin” ( „Reichssender Berlin” ) - o sucursală a companiei din provincia Brandenburg, Berlin, districtul Stettin din provincia Pomerania, a fost situată în Berlin;
  • departamente tematice;
  • Orchestra Radio din Berlin ( Orchestre des Reichssenders Berlin );
  • Corul Radio Berlin ( Chor des Reichssenders Berlin );
• de la 1 aprilie 1934 până în 1945 „Reichssender Breslau” ( „Reichssender Breslau” ) - o sucursală a companiei în provinciile Silezia Superioară și Silezia Inferioară, a fost situată în Breșlau;
• de la 1 aprilie 1934 [5] [10] până în 1945 - „Reichsender Hamburg” ( „Reichssender Hamburg” ) - o sucursală a companiei în statele Hamburg, Bremen, Lübeck, Oldenburg, Braunschweig, Mecklenburg-Schwerin, Mecklenburg- Strelitz, Schaumburg-Lippe, provinciile Hanovra și Schleswig-Holstein și fostul district Stralsund din provincia Pomerania, era situat în Hamburg;
• de la 1 aprilie 1934 până în 1945 - „Reichssender Frankfurt” ( „Reichssender Frankfurt” ) - o sucursală a companiei din Hesse și provincia Hesse-Nassau, a fost situată în Frankfurt pe Main;
• de la 1 aprilie 1934 până în 1945 - „Reichssender Königsberg” ( „Reichssender Königsberg” ) - o sucursală a companiei din provincia Prusia de Est și districtul Köslin din provincia Pomerania, a fost situată în Königsberg;
• de la 1 aprilie 1934 până în 1945 - „Reichssender Köln” ( „Reichssender Köln” ) - o sucursală a companiei din Lippe, provincia Westfalia și districtele Aachen, Köln și Düsseldorf din provincia Rin, a fost situată la Köln;
• de la 1 aprilie 1934 până în 1945 - „Reichsender Leipzig” ( „Reichssender Leipzig” ) - o sucursală a companiei în statele Saxonia, Turingia și Anhalt și districtele Erfurt și Merseburg din provincia Saxonia, a fost situată în Leipzig ;
• de la 1 aprilie 1934 până în 1945 - „Reichssender Stuttgart” ( „Reichssender Stuttgart” ) - o sucursală a companiei în ținuturile Baden și Württemberg și provincia Gogezollern, a fost situată în Stuttgart;
• de la 1 aprilie 1934 până în 1945 - „Reichsender München” ( „Reichssender München” ) - o sucursală a companiei în statul Bavaria, a fost situată la Munchen;
• din 1935 până în 1945 - „Reichsender Saarbrücken” ( „Reichssender Saarbrücken” ) - o sucursală a companiei din Saarland, era situată în Saarbrücken;
• în 1938-1945 - „Reichsender Wien” ( „Reichssender Wien” ) - o ramură în așa-numita. Reichsgau Dunărea de Sus, Reichsgau Dunărea de Jos, Reichsgau Viena, Reichsgau Carintia, Reichsgau Styria, Reichsgau Salzburg și Reichsgau Tirol-Vorarlberg;
• în 1939-1945 - „Reichsender Böhmen” ( „Reichssender Böhmen” ) - o ramură în așa-numita. „Reichsgau Sudetenland”;
• în 1939-1945 - „Reichsender Danzig” ( „Reichssender Danzig” ) - o ramură în așa-numita. „Reichsgau Danzig-Prusia de Vest”;
• în 1939-1945 - "Sender des Protectorats" ( Sender des Protektorats ) - o ramură în așa-numitul. „Reich Protectorat al Boemiei și Moraviei”;
• în 1939-1945 - "Sender des Generalgouvernements" ( Sender des Generalgouvernements ) - o ramură în așa-numita. „General-Provincie”;
• în 1942-1945 - "Hauptzender Riga" ( Hauptsender Riga ) - o ramură în așa-numita. „Reichskommissariat Ostland”;
• în 1942-1945 - "Hauptzender Ucraina" ( Hauptsender Ucraina ) - o ramură în așa-numita. Reichskommissariat Ucraina.

Filiale

În 1933-1934. compania deținea 51% din capitalul fiecăreia dintre companiile de radio care difuzau pe programe regionale:

• Societatea cu răspundere limitată a radioului bavarez ( Bayerischer Rundfunk GmbH ) - o filială din statul Bavaria, a fost situată în Munchen
• East Prussian Radio Limited Liability Company ( Ostmarken-Rundfunk GmbH ) - o filială din provincia Prusia de Est, era situată în Königsberg;
• Silesian Radio Limited Liability Company ( Schlesischer Rundfunk GmbH ), o filială în provinciile Silezia Superioară și Silezia Inferioară, avea sediul în Breslau;
• Societatea cu răspundere limitată „Central German Radio” ( Milleldeutscher Rundfunk GmbH ) - o filială în statele Saxonia, Turingia, Anhalt și districtele Erfurt și Merseburg din provincia Saxonia, era situată în Leipzig;
• Societatea cu răspundere limitată „Berlin radiochas” ( Funkstunde GmbH ) - o filială din Berlin, provincia Brandenburg, districtul Stettin din provincia Pomerania, era situată la Berlin;
• Societatea cu răspundere limitată de radio din Germania de Nord ( Norddeutscher Rundfunk GmbH ) este o filială în statele Hamburg, Lübeck, Bremen, Oldenburg, Braunschweig, Schaumburg-Lippe, Mecklenburg-Schwerin, Mecklenburg-Strelitz, provinciile Hanovra și Schleswig-Holstein și fost districtul Stralsund din provincia Pomerania, a fost situat la Hamburg;
• Societatea cu răspundere limitată „West German Radio” - o filială în Lippe, provincia Westfalia și districtele Köln, Düsseldorf și Aachen din provincia Rin, era situată la Köln;
• Societatea cu răspundere limitată „South German Radio” - o filială în statele Baden, Württemberg și provincia Hohenzoellern, avea sediul în Stuttgart;
• Societatea cu răspundere limitată „Southwest German Radio” - o filială în statul Hesse, provincia Hesse-Nassau, districtele Koblenz și Trier, era situată în Frankfurt pe Main.

Finanțare

Recepția radio a necesitat o licență oficială cu o taxă lunară de 2 Reichsmarks [15] În 1932, existau patru milioane de utilizatori radio înregistrați :{{{1}}} oferind corporației un venit de 4 milioane Reichsmarks [1] .

Active

Companii deținute

• din 1934, case de radio din Berlin, Hamburg, Munchen, Köln, Frankfurt pe Main, Stuttgart, Leipzig, Breslau și Königsberg;
• din 1934 un centru radio la Berlin, Hamburg, Munchen, Köln, Frankfurt pe Main, Stuttgart, Leipzig, Breslau și Königsberg;
• în 1924-1933 compania deținea 70% (din 1933 100%) din capitalul companiei de radio Deutsche Welle [16] (din 1933 se numea Deutschlandzender), care difuza într-un singur program național;
• în 1931-1933 societatea deținea 100% din capitalul societății cu răspundere limitată „Programdinst”, care pregătea programe tematice [17] [18] [19] .

Realizări tehnice

Cea mai semnificativă a fost descoperirea părtinirii , care a oferit o îmbunătățire semnificativă a calității înregistrării [20] .

Vezi și

• Istoria radioului
• Atacul postului de radio Gleiwitz
• Acțiune pentru libertatea Bavariei
• SRG SSR
• Radioul oamenilor
• propaganda nazistă
• Fanfară rusească

Note

1. ↑ 1 2 3 4 5 6 Reichs-Rundfunk-Gesellschaft mbH (RRG)  (germană)  (link inaccesibil) . Deutsches Rundfunkarchiv . Consultat la 4 decembrie 2014. Arhivat din original la 23 septembrie 2015.
2. ↑ Roger Manvell. Doctorul Goebbels: Viața și moartea  lui / Roger Manvell, Heinrich Fraenkel. — Skyhorse Publishing Company, Incorporated, 13 decembrie 2013. — P. 237–. - ISBN 978-1-62636-949-8 . Arhivat pe 20 februarie 2020 la Wayback Machine
3. ↑ 1 2 Eva Susanne Bressler. Von der Experimentierbühne zum Propagandainstrument: die Geschichte der Funkausstellung von 1924 bis 1939 . - Böhlau Verlag Köln Weimar, 2009. - P. 108. - ""Dies gescha am 15. Mai 1925 mit der Gründung der Reichs-Rundfunk-Gesellschaft (RRG). Der neu gegründete Dachverband ...".-3 ISBN 978 . -412 -20241-5 Arhivat 19 februarie 2020 la Wayback Machine
4. ↑ Radio-Museum Linsengericht e.V. - Die deutsche Radiogeschichte  (germană) . radio-museum.de . Preluat la 4 decembrie 2014. Arhivat din original la 25 iulie 2019.
5. ↑ 1 2 3 4 Der Rundfunk in Norddeutschland 1932 - Mai 1945  (germană) . ndr.de. _ Preluat la 4 decembrie 2014. Arhivat din original la 23 mai 2019.
6. ↑ MATERIALE PRIVIND ISTORIA RADIODIfuziunii . Preluat la 20 noiembrie 2021. Arhivat din original la 6 februarie 2021. (nedefinit)
7. ↑ Jurnal. 1943-1945 Arhivat 28 octombrie 2021 la Wayback Machine
8. ↑ 1 2 Hartisch, Kristin Reichsrundfunkgesellschaft Einleitung . Einleitung . Das Bundesarchiv. Consultat la 7 decembrie 2014. Arhivat din original la 12 noiembrie 2017. (nedefinit)
9. ↑ Anson Rabinbach. Al treilea Reich  Sursă / Anson Rabinbach, Sander L. Gilman. — University of California Press, 10 iulie 2013. — P. 605–. - ISBN 978-0-520-95514-1 . Arhivat pe 19 februarie 2020 la Wayback Machine
10. ↑ 1 2 Rudolf Stöber. Mediengeschichte: Die Evolution „neuer” Medien von Gutenberg bis Gates. Eine Einführung Band 2: Film - Rundfunk - Multimedia . — Springer-Verlag, 12 decembrie 2003. — P. 103–. — ISBN 978-3-531-14047-6 . Arhivat pe 19 februarie 2020 la Wayback Machine
11. ↑ Reinle, Dominik Hörfunk und Fernsehen in der Nazi-Zeit (Teil 1) - Zeitgeschichtliches Archiv - WDR.de  (germană) . West Deutsche Rundfunk (3 iulie 2005). - Rundfunk Kommissare. Data accesului: 10 decembrie 2014. Arhivat din original pe 9 februarie 2016.
12. ↑ Die modernen Medien der Weimarer Republik (lucrarea conține fragmente din Regulamentul de difuzare din 1932) Arhivat la 10 februarie 2020 la Wayback Machine
13. ↑ Reichs-Rundfunk-Gesellschaft mbh (RRG) . Preluat la 12 septembrie 2021. Arhivat din original la 12 septembrie 2021. (nedefinit)
14. ↑ Radioul Germaniei Naziste (radioul celui de-al Treilea Reich) pentru țări străine și „Lord How-How” („Lord Woof-Woof”); (De la rubrica „Lucruri peste granițe.” Numărul nr. 22) . Preluat la 15 ianuarie 2022. Arhivat din original la 6 decembrie 2021. (nedefinit)
15. ↑ Schon GEZahlt Kleine Geschichte der Rundfunkgebühren  (germană) . geschichtspuls.de . Consultat la 4 decembrie 2014. Arhivat din original la 5 august 2019.
16. ↑ PERIODIC ELECTRONIC ŞTIINŢIFIC ŞI PRACTIC „Economie şi societate” . Preluat la 15 ianuarie 2022. Arhivat din original la 13 noiembrie 2017. (nedefinit)
17. ↑ Programmdienst für den deutschen Rundfunk GmbH, Berlin Arhivat 20 iulie 2022 la Wayback Machine
18. ↑ Presse im Exil
19. ↑ Medienwissenschaft Arhivat 20 iulie 2022 la Wayback Machine
20. ↑ Inovația tehnică a lui Walter Weber la Reichs-Rundfunk-Gesellschaft . Preluat la 30 aprilie 2021. Arhivat din original la 24 mai 2021. (nedefinit)

Eroare la nota de subsol ? : Eticheta <ref>numită „:2” definită în <references>nu este utilizată în textul precedent.

Surse

• Winfried B. Lerg. Rundfunkpolitik in der Weimarer Republik. dtv Verlag. Munchen. Noiembrie 1980 Rundfunk in Deutschland, Band 1. ISBN=3-423-03183-2
• Ansgar Diller. Rundfunkpolitik im Dritten Reich. dtv Verlag. Munchen. Noiembrie 1980. Rundfunk in Deutschland, Band 2. ISBN=3-423-03184-0
  • RRG: Lerg Kapitel 3.6, 4.5, 5.1, 5.2, 7.7; Diller 3.7, 4.4, 7.6
  • Dradag: Lerg 2,5, 3,4, 4,6, 5,3; Diller 3.2
  • Gebühren: Lerg 2,7, 4,3; Diller 3.10
  • Deutschlandsender: Lerg 3.2, 5.4; Diller 7.8
  • Auslandsdienst: Lerg 5.6, Diller 4.2, 7.3
  • Rundfunkgesellschaften: Lerg 3.1, 7.5; Diller 2.6, 3.4
  • Senderausbau: Lerg 3.3, 5.8
  • Fernsehen: Lerg 5,6; Diller 4.3
• Heinz Pohle: Der Rundfunk als Instrument der Politik. Zur Geschichte des deutschen Rundfunks von 1923/38 . Hans-Bredow-Institut (Wissenschaftliche Schriftenreihe für Rundfunk und Fernsehen, Band 1), Hamburg 1955.
• Joachim-Felix Leonhard (Hrsg.): Programgeschichte des Hörfunks in der Weimarer Republik. 2 bde. Hrsg. vom DRA . dtv, München 1997, ISBN 3-423-04702-X ( Auszug aus Band 1 Arhivat 4 noiembrie 2011 la Wayback Machine )
• Bernd-Andreas Möller: Handbuch der Funksende- und -empfangsstellen der Deutschen Reichspost . Walz, Idstein 2005, ISBN 978-3-936012-05-7 (528 S.); Funk-Verlag Hein, Dessau-Roßlau 2009, ISBN 978-3-939197-44-7 (526 S., Inhaltsverzeichnis )
• Deutsches Bühnen-Jahrbuch: theatergeschichtliches Jahr- und Adressenbuch ( ISSN 0070-4431 ), Abschnitt: Die deutschen Rundfunksender

Link -uri

• 15. Mai 1925: Reichsrundfunkgesellschaft (Kalenderblatt, DW-World)  (germană)
• Organisation und Personalien des deutschen Rundfunks 1924-1933 Arhivat la 25 august 2016 la Wayback Machine (DRA)  (germană)
• Umgestaltung der Reichs-Rundfunk-Gesellschaft Arhivat la 11 aprilie 2008 la Wayback Machine (Infoblatt mit Audiodateien, DRA)  (germană)