Răpire (logică)
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 8 octombrie 2020; verificările necesită 3 modificări .Răpirea (din lat. ab - „c, din” și lat. ducere - „a conduce”) este o procedură cognitivă de prezentare a ipotezelor [1] [2] .
Răpirea este un tip de inferență reductivă cu particularitatea că a doua premisă decurge din premisă , care este o declarație condiționată, și din concluzie . De exemplu,
prima premisă : oamenii sunt muritori; concluzie : Socrate este muritor;putem presupune, prin răpire, că a doua premisă : Socrate este un om.
În istoria logicii , ideea de răpire sub formă de apagogie se întoarce la Aristotel [3] . În vremurile moderne, răpirea a fost considerată pentru prima dată de fondatorul pragmatismului și semioticii C. S. Pierce , care a folosit în mod sistematic termenul din 1901 [4] . Potrivit lui Charles Peirce, există trei tipuri de raționament elementar: deducție , inducție și răpire.
Răpirea are un domeniu larg de utilizare științifică și aplicată, inclusiv în sistemele de inteligență artificială . După cum scrie G. I. Ruzavin :
... raționamentul abductiv este cel mai adesea folosit pentru a descoperi legi empirice care stabilesc legăturile regulate necesare între proprietățile observate și relațiile fenomenelor. Legile teoretice nu pot fi descoperite în acest fel deoarece conțin concepte abstracte care nu pot fi observate experimental. Prin urmare, calea către ele trece prin ipoteze sau sisteme de ipoteze, care sunt de obicei verificate prin derivarea logică a legilor empirice din ele. După cum mărturisește istoria științei, așa a avut loc de fapt descoperirea legilor teoretice și construcția de teorii integrale și sisteme teoretice [5] .
Note
- ↑ Abduction Arhivat 27 ianuarie 2011 la Wayback Machine - articol din New Philosophical Encyclopedia
- ↑ Svetlov V.A. Conceptul metodologic al cunoștințelor științifice a lui Charles Pierce: unitatea răpirii, deducției și inducției // Studii logice și filozofice. - 2008. - T. 5 . - S. 165-187 . — ISSN 2071-9183 .
- ↑ Aristotel, First Analytics , II, 25, 69a
- ↑ Răpire Arhivat 6 decembrie 2010 la Wayback Machine //Commens Dictionary of Peirce's Terms, 2003
- ↑ Ruzavin G. I., Răpirea ca metodă de căutare și fundamentare a ipotezelor explicative // Teoria și Practica Argumentării. M., 2001. p. 44.
Literatură
- Vasyukov VL Descoperirea științifică și contextul răpirii . Filosofia Științei . Problema. 9. M.: IF RAS , 2003.
- Ionin L. G. Sociologia culturii : Manual. — M.: Școala Superioară de Economie a Universității de Stat, 2004 — 432 pagini — ISBN 5-7598-0252-6
- Menzies, T. Applications of Abduction: Knowledge-Level Modeling , International Journal of Human-Computer Studies , 1996, 45.3, 305-335.
 Dicționare și enciclopedii |
| |||
|---|---|---|---|---|
| ||||
| Logici | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Filosofie • Semantică • Sintaxă • Istorie | |||||||||
| Grupuri logice |
| ||||||||
| Componente |
| ||||||||
| Lista simbolurilor booleene | |||||||||