Arshak II (operă)

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 30 martie 2022; verificările necesită 4 modificări .
Operă
Arshak II
braţ.  Արշակ Բ
ital.  Arsace Secondo
Compozitor
libretist Tovmas Terzyan
Limba libreto armeană și italiană
Gen dramă (gen)
Acțiune patru
Anul creației 1868
Prima producție 1868 (realizat în fragmente). Complet - 29 noiembrie 1945
Locul primei spectacole Constantinopol
Scenă Armenia Mare
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Arshak II  este prima operă națională armeană a lui Tigran Chukhadzhyan [1] [2] [3] [4] [5] [6] . „Arshak II” ( 1868 ) a devenit prima operă din istoria culturii muzicale a Orientului [7] [8] [9] . Autorul libretului  este Tovmas Terzyan .

Istoricul creației

Opera „Arshak II” este prima operă națională armeană [2] [3] [5] [10] [11] [12] și cea mai mare [13] operă a lui Chukhadzhyan. Compozitorul a terminat lucrările la operă în 1868 la Constantinopol, autorul libretului italian [14] a fost poetul și dramaturgul Tovmas Terzyan (libretul armean a fost creat în 1945 [14] ), opera a fost publicată în 1871 [15] . Prin stilul său, libretul lui Terzyan aparține genului liric-dramatic. Nota despre finalizarea operei din cartea lui Terzian în limba italiană a marcat nașterea operei naționale armene [16] .

Prima producție a avut loc la 10 martie 1868 [17] (opera a fost interpretată în fragmente [10] ) la Teatrul Naum [18] de o trupă de operă italiană. Compozitorul plănuia să pună în scenă întreaga operă în anul următor 1869 [19] , dar atât din cauza condițiilor nefavorabile ale Imperiului Otoman [20] , cât și a lipsei resurselor materiale necesare, această idee nu a putut fi realizată. În timpul vieții autoarei, numere individuale din operă au fost interpretate în concert [12] la Constantinopol (interpretat sub numele de „Olympia”), Veneția și Paris [16] . În 1873 fragmente din operă [21] au fost prezentate la Expoziția Mondială de la Viena [22] .

Monumentalul „Arshak II” a fost scris în tradiția operei istorico-romantice italiene din prima jumătate a secolului al XIX-lea - Rossini , Bellini și în special Verdi timpuriu [12] [23] . Întruchipând ideea lirică a libretului, Chukhadzhyan dezvăluie subtil și liniile eroice și dramatice ale operei. Personajele principale sunt Regele Armeniei Mari Arshak al II -lea , Regina Olympia, Prințesa Parandzem, Prințul Gnel, Tirit și alții [24] . Intriga din istoria Armeniei se bazează pe informațiile vechilor istorici armeni Movses Khorenatsi și Favstos Buzand [25] . Acțiunea are loc în 365-367 la Armavir , în epoca relațiilor complexe dintre Armenia Mare, Persia și Roma . Prin ideea sa muzicală și literară, opera reflectă și dorința poporului armean din secolul al XIX-lea de eliberare națională și socială [12] . Potrivit genului său, „Arshak II” se referă la „ marea operă ” europeană (Marea operă), care folosește o mare orchestră simfonică , cor și ansamblu de suflat, desfășurate scene de masă.

După moartea lui Chukhadzhyan, manuscrisele sale originale au fost trimise în Armenia în 1920 de văduva sa A. Abazyan [26] . Au fost descoperite de muzicologul G. Tigranov în 1942 [27] , după care a început a doua viață a acestei lucrări. Întreaga opera a fost prezentată publicului larg la 29 noiembrie 1945 [28] . Pentru noua producție , A. Gulakyan a scris un nou [14] libret al operei în limba armeană, M. Tavrizyan a fost dirijor . „Arshak II” a fost montat la Napoli, Viena și alte orașe ale lumii [29] . În 1956 opera a fost pusă în scenă la Teatrul Bolșoi din Moscova [29] . În 2001, Arshak II a fost livrat în SUA [30] . În 1988 opera a fost filmată [31] .

Director muzical al Operei din San Francisco, muzicologul Clifford Cranna scrie despre Arshak II:

„Cu loviturile sale de palat inegalabile, tentativele de asasinat și vrăjiturile amoroase, opera Arshak II oferă tot ce ne-ați aștepta de la o dramă adevărată”. [treizeci]

Vorbind despre „Arshak II”, criticul muzical D. Stevens remarcă influența operei italiene de la mijlocul secolului al XIX-lea, subliniind puternica expresivitate lirică a operei și idiomul cu opera lui Verdi [32] .

Intriga și genul

Poza unu. Regele Armeniei Mari Arshak al II-lea, după ce l-a învins pe regele persan Shapukh, se întoarce în capitală. În palat îi întâmpină pe toți, urându-le poporului glorie și onoruri. Comandantul șef promite că va învinge armata inamică pentru gloria patriei. Catholicos Nerses binecuvântează câștigătorii. Oamenii se bucură. Țarul este întâmpinat de prințesa Parandzem. Este în doliu din cauza morții soțului ei. Prințesa îi cere regelui să-i permită să se întoarcă în patria ei - la Syunik. Prințul Tirith îl iubește pe Parandzem și vrea ca ea să rămână în palat. Regina Olympia îl întâmpină și pe Arshak, câștigătorul dușmanilor Armeniei și Bizanțului. Olympia este escortată de ambasadorii împăratului Valens. Regele amână întâlnirea cu ei. Oamenii gloriifică familia Arshakuni și Mamikonyan.

Poza a doua. Parandzem îi cere din nou regelui să-i permită să se întoarcă la Syunik. Ea nu poate rămâne acolo unde totul îi amintește de iubitul ei soț Gnel, care a fost ucis din ordinul regelui. Arshak îi explică că Gnel a fost ucis din cauza trădării: a organizat o conspirație cu împăratul bizantin împotriva patriei sale și a regelui. Neavând încredere în soția trădătorului și dorind să prevină o conspirație în Syunik, Arshak ordonă să fie construit un palat magnific pentru Parandzem. Garda Tirith urmărește fiecare pas al regelui. El este gata să-l ajute pe regele persan Shapuh. În acest fel, el va urca pe tron ​​și va intra în posesia lui Parandzem. Vin Olympia și prințul Spandarat, care o informează pe Olympia că regele nu îi primește în mod deliberat pe ambasadorii împăratului Valens și că nu este indiferent față de Parandzem. Spandarat o sfătuiește pe regina să-l alunge pe Parandzem din palat. Acesta este singurul mod de a câștiga din nou inima regelui. Olympia nu se poate împăca cu gândul că Arshak nu o iubește.

Poza trei. Mai mulți nakharars (miniștri), conduși de Tirith, complotează împotriva regelui. Ei așteaptă ajutor de la regele Shapukh și trădătorul Meruzhan. Parandzem își plânge soarta. Tirith o informează pe Parandzem că rămânând în palat, ea a devenit ostatică a regelui. Iar el, Tirith, este gata să devină regicid și să facă regina lui Parandzem. Această propunere îl scandalizează pe Parandzem. Intră Arshak. El știe despre complotul lui Tirith. Se întreabă despre ce vorbeau. Tirith îi mărturisește regelui că îl iubește pe Parandzem. Pentru Arshak îi este deja clar că Tirit este complicele lui Gnel și că l-a trădat, dorind să câștige dragostea lui Parandzem. Este adus un prizonier persan, prin care conspiratorii i-au trimis o scrisoare lui Shapukh. Trădarea lui Tirith este dezvăluită. Trădătorul expus Arshak ordonă să fie executat.

Poza patru. Arshak și Drastamat vorbesc. Arshak a auzit despre o nouă conspirație condusă de Spandarat. În întuneric, l-a observat pe Parandzem. Ea este entuziasmată. Este înconjurată doar de insidios, conspirații, iar țarul pentru ea este o persoană crudă, formidabilă și teribil de despotică, pe care toată lumea o venerează doar de frică. Arshak explică că este crud doar cu trădătorii și conspiratorii. Arshak din ascunsă îi arată lui Parandzem trădătorii-nakharari, printre care se numără și Olympia. Spandarat o convinge pe regina să-i ceară împăratului bizantin Valens să învingă puterea lui Arshak printr-un război brusc și să-l supună. Numai în acest fel Olympia îi poate întoarce dragostea lui Arshak. Urmând sfaturi perfide, Olympia jură că va provoca un război între Bizanț și Armenia. Regele îi ordonă lui Drastamat să-i aresteze pe conspiratori. El prevede o nouă intrigă. El îi dezvăluie sentimentele lui Parandzem, care îl convinge să ierte regina.

Poza cinci. Templu. La cererea Catholicos Nerses, regele i-a iertat pe regină și pe nakhararii trădători. Catholicos binecuvântează poporul și îi îndrumă pe conspiratori să uite toate intrigile, să jure că vor fi credincioși țarului și patriei. Numai așa va domină pacea în țară.

Poza șase. Trâmbițele anunță începutul unei sărbători în cinstea reconcilierii. Vacanta in Syunik. Spandarat îi dă Olympiei un pahar de vin otrăvit. Regina îi oferă lui Arshak un pahar și îi cere de băut în semn de împăcare. Presumiri sumbre îl chinuiesc pe Parandzem. Apropiindu-se de rege, ea cere să i se permită să bea dintr-un pahar. Fiind sigură că în pahar este vin adevărat, Olympia îl bea singură și îi dă paharul lui Arshak. Deodată, Olympia se grăbește la rege și îi cere să nu bea vin. Regele le interzice celor prezenți să plece și ordonă arestarea lui Spandarat. Olympia este pe moarte. Spandarat își mărturisește vinovăția. El este executat. Regele este de neclintit chiar înainte de moarte și de o conspirație periculoasă. Se oferă să umple din nou paharele. Parandzem i-a salvat viața. Arshak îi propune un toast. Oamenii își înconjoară din nou regele, care a unit Marea Armenie

http://www.opera.gdevelopment.org/ru/performance-arshak_b.html

Personaje

Personajele principale ale operei [33] .

Libretto

Opera este formată din 4 acte [33] .

Actul 1

Arshak al II-lea se întoarce din război. Prințul Tirith încearcă să-l omoare pe rege.

Actul 2

Soldații lui Arshak II îl arestează pe prințul Tirith.

Actul 3

Țarul Arshak își trimite soția, Prințesa Olympia, la închisoare. Arshak II iartă trădătorii.

Actul 4

Prințul Spandarat încearcă să-l otrăvească pe regele Arshak.

Note

  1. ↑ Dicţionar enciclopedic muzical . - M . : „Enciclopedia Sovietică”, 1990. Arhivat la 26 iulie 2014.
  2. ↑ 1 2 Republica Socialistă Sovietică Armenă. XVI. Muzică / Atayan R. A. // Marea Enciclopedie Sovietică  : [în 30 de volume]  / cap. ed. A. M. Prohorov . - Ed. a 3-a. - M .  : Enciclopedia Sovietică, 1969-1978.
  3. ↑ 1 2 George Grove, Stanley Sadie. Dicționarul New Grove de muzică și muzicieni . - 1980. - S. 213.
  4. ↑ Enciclopedia Teatrală . - S. 25 .
  5. ↑ 1 2 Chukhadzhyan Tigran Gevorgovici  // Marele Dicționar Enciclopedic Rus.
  6. ↑ Dicţionar enciclopedic muzical . — 1990.
  7. ↑ Enciclopedia sovietică armeană. - T. anexa „Armenia Sovietică”. - S. 578.
  8. ↑ Dzidzernak. - Cairo: aprilie - iulie 2006. - Nr. 2-3.
  9. ↑ Cronologic : prima operă georgiană - 1897 (vezi Balanchivadze, Meliton Antonovich - un articol din Marea Enciclopedie Sovietică . ), Azerbaidjan - 1907 (vezi [1] ), Turcă - 1934 (vezi [2] ), Arabă - 2003 ( vezi [3] și [4]  (link indisponibil) ), japoneză - 1952 (vezi [5] ) și așa mai departe.
  10. ↑ 1 2 John Hamilton Warrack, Ewan West. Dicționarul concis de operă Oxford . - Ed. a 3-a. - New York: Oxford University Press, 1996. - P. 92.
  11. ↑ Dicţionar enciclopedic muzical . - M. : Enciclopedia Sovietică, 1990.
  12. ↑ 1 2 3 4 Enciclopedia Teatrală . - M . : Enciclopedia Sovietică, 1961. - T. I. - S. 293-294.
  13. ↑ Enciclopedia Teatrală . - M . : Enciclopedia Sovietică, 1961. - T. V. - S. 797.
  14. ↑ 1 2 3 Dicționarul de muzică al lui Grove. M.: Practică, 2001. S. 985.
  15. ↑ Agop Jack Hacikyan, Gabriel Basmajian, Edward S. Franchuk. Moștenirea literaturii armene: de la secolul al XVIII-lea până în timpurile moderne . - Wayne State University Press, 2005. - P. 381 .
  16. ↑ 1 2 GARINE de Gérald Papasian (link indisponibil) . Consultat la 17 iunie 2009. Arhivat din original pe 18 iulie 2009. 
  17. ↑ Tahmizian N. Viața și opera lui Dikran Tchouhadjian. - Los Angeles: Drazark Press, 2001. - P. 35.
  18. ↑ Teatrul Michael Naum a existat la Constantinopol până în 1870, când a fost distrus de incendiu ( Ministerul Culturii din Republica Turcia Arhivat 25 iulie 2014 pe Wayback Machine )
  19. ↑ Enciclopedia sovietică armeană. - T. 9 . - S. 66-67 .
  20. ↑ David Stevens. O operă armeană: First Take  // The New York Times . 17 octombrie 2001
  21. ↑ Chukhadzhyan Tigran Gevorgovici // Marea Enciclopedie Sovietică  : [în 30 de volume]  / cap. ed. A. M. Prohorov . - Ed. a 3-a. - M .  : Enciclopedia Sovietică, 1969-1978.
  22. ↑ Ziar muzical rus. - 1901. - Nr. 19 .
  23. ↑ Vvedensky B. A. Marea Enciclopedie Sovietică . - T. 47 . - S. 485 . Arhivat din original pe 22 martie 2014.
  24. ↑ San Francisco Opera Association, War Memorial Opera House, 2001-2002, Arsace Secondo, Pagina 1 din 3 (link nu este disponibil) . Consultat la 29 iunie 2009. Arhivat din original pe 22 martie 2014. 
  25. ↑ Kevork B. Bardakjian. Un ghid de referință pentru literatura armeană modernă, 1500-1920: cu o istorie introductivă . - Wayne State University Press, 2000. - S. 536 .
  26. ↑ The California Courier. — Los Angeles, 24 august 2000.
  27. ↑ Rukhkyan M.A. Premiera „Arshak II”: o amintire a problemelor  // Vocea Armeniei. - 2007. - Nr. 105 (Versiune electronică) . Arhivat din original pe 13 noiembrie 2007.
  28. ↑ Opera „Arshak II” pe site-ul Abril Books Arhivat la 1 decembrie 2008.
  29. ↑ 1 2 Davtyan R. Anna Asatryan. Arshak II este prima operă armeană.  // East-philol. revistă. - 2007. - S. 290-293 .  (braţ.)
  30. ↑ 1 2 Muzicianul care a deschis Arshak II americanilor Arhivat la 20 iunie 2013.
  31. ↑ Arshak II. Informații despre film
  32. ↑ O operă armeană: prima preluare // International Herald Tribune . — 17 octombrie 2001. : Arshak al II-lea pare, practic, o operă italiană bine realizată de la mijlocul secolului al XIX-lea, chiar și în armeană, iar Chukhadjian manifestă o expresivitate lirică puternică și bine modelată, influențată în special de o familiaritate evidentă cu idiomul Verdi timpuriu. »
  33. ↑ 1 2 Arshak II (link inaccesibil) . Consultat la 29 iunie 2009. Arhivat din original pe 22 martie 2014. 

Muzică

 Lucrări de Tigran Chukhadzhyan
opere
Operete