Boethius

Anicius Manlius Torquatus Severinus Boethius ( lat .  Anicius Manlius Torquatus Severinus Boethius , tot în forma latinizată Boetius ) , în documente istorice Om de stat roman , filozof neoplatonist , teoretician muzical , teolog creștin, sfânt al Bisericii Catolice (octombrie).

Calea vieții

Pe partea maternă, el provenea dintr-o familie nobilă romană Aniciev . Cel mai probabil fiul consulului, prefectul Romei și pretorianul Flavius ​​​​Manlius Boethius . Numele Boethius [7] (derivat din grecescul βοηθός ajutor, mijlocitor) poate indica originea greacă a familiei tatălui [8] . După o versiune, numele Severinus este considerat de botez [9] , după o alta, indică o legătură cu dinastia imperială a Severilor [10] . Numele Torquatus, care se găsește uneori în literatura de referință și științifică, este un termen mai târziu și neautentic [11] .

Tatăl lui Boethius (consul în 487) a murit când Boethius era încă copil. Băiatul a fost crescut sau adoptat [12] de Quintus Aurelius Memmius Symmachus (consul în 485, apoi șef al Senatului și prefect al Romei), unul dintre cei mai autoriți oameni de stat ai timpului său, un expert și cunoscător al antichității grecești și romane. . În familia senatorului, Boethius a primit o educație și o educație inițială excelentă.

Nu se știe sigur unde a studiat Boethius. Potrivit unei versiuni destul de obișnuite, Boethius a studiat la Alexandria ( P. Courcelles [13] , care a dovedit încă din anii 1940 că nu putea fi vorba de vreo educație filozofică la Roma la acea vreme [14] , precum și L. Minio-Paluello, L. Obertello) sau la Atena (Bonnot, Vogel, de Reik) [15] ; versiunea ateniană a fost respinsă de un număr de cercetători (T. Hodgkin, H. F. Stewart, J. O'Donnell) [16] :3 . După un alt punct de vedere, Boethius ar fi putut foarte bine să fie educat fără să părăsească Italia [6] :29 [17] :326-327 [16] :4 , iar educația sa în Alexandria sau Atena este doar o legendă [16] :3 -4 .

Boethius s-a căsătorit cu fiica lui Symmachus Rusticiana. Cei doi fii ai săi din această căsătorie sunt Flavius ​​Symmachus și Flavius ​​Boethius . Până la vârsta de treizeci de ani, el a câștigat faima ca o persoană educată, erudită, care avea o cunoaștere profundă a științelor și filosofiei grecești și era angajat, printre altele, în mecanică [17] :326 [18] .

În timpul domniei regelui ostrogot Teodoric cel Mare , care a cucerit Italia , Boethius a deținut funcții guvernamentale responsabile: senator, în 510 - consul , în 522-24 - magister officiorum , primul ministru al regatului (cea mai înaltă funcție administrativă). Boethius a menționat consulatul său într-un comentariu la „Categoria” scris în 510, plângându-se de lipsa timpului pentru studii științifice [17] :329 .

Din 510 până în 522 a continuat să studieze știința și filosofia, în perioada 519 până în 522 a scris mai multe mici tratate teologice, probabil din cauza reluării disputelor teologice la Roma [17] :330 .

În 523 (datat de cronicarul burgund din a doua jumătate a secolului al VI-lea, Maria de Avanches [17] : 331 ) sau 524, ca urmare a intrigilor curții, a fost acuzat de trădare, închis și executat un an sau doi mai târziu. . Data exactă și locul morții sunt necunoscute (524, 525 și 526 au fost considerate date, Pavia și Calvenzano au fost considerate locuri). Executarea a fost precedată de un proces, care a fost în esență o punere în scenă și a avut loc în lipsa inculpatului. Boethius a fost acuzat de o serie de crime: conspirație împotriva autorităților, dorința de a returna la Roma libertatea pierdută și sacrilegiu (profanarea sanctuarelor sau abuzul de magie) [17] :332 .

Cenotaful (mormântul simbolic) al lui Boethius este situat în biserica Paviană din Cel d'Oro .

Moartea lui Boethius a făcut o impresie profundă asupra contemporanilor și posterității săi. În Pavia , în Evul Mediu timpuriu, exista un cult al lui Boethius ca martir al bisericii, legalizat în 1883.

Creativitate și activitate științifică

În așteptarea execuției, el a scris ( în proză și versuri ) principala sa lucrare „Consolation by Philosophy” („De consolatione philosophiae”), care a devenit una dintre cele mai populare cărți ale Evului Mediu și a avut o puternică influență asupra literaturii europene. . Consolarea filozofiei s-a dovedit a fi ultima lucrare semnificativă a lumii antice, eliberată de influența crescândă a creștinismului. În acest context, este important ca Boethius să personifice filosofia ca o femeie care nu are nicio legătură cu imaginile creștine.

Autorul cărții „Consolare” a încercat să rezolve problema combinării liberului arbitru cu Providența lui Dumnezeu . Pe de o parte, dacă Dumnezeu prevede totul, atunci liberul arbitru nu există. Pe de altă parte, libertatea omului, voința lui există încă, iar acest lucru subminează capacitatea lui Dumnezeu de a pătrunde în întunericul viitorului . Boethius explică această aparentă contradicție prin faptul că cunoașterea de către Dumnezeu a acțiunilor noastre viitoare, preștiința lor, nu este o cauză necesară a acestor acțiuni în sine. Boethius instruiește cititorul să se îndepărteze de rău, să-și îndrepte inima către virtute și mintea către adevăr.

A cunoaște adevărul înseamnă a deveni liber: Boethius vorbește despre liberul arbitru în spiritul stoicilor , care cred că libertatea este conștientă, cu o înțelegere clară a ceea ce se întâmplă, smerenia înaintea inevitabilului. „Boethius nu consideră liber decât judecata, iar voința noastră însăși este liberă numai în măsura în care se bazează pe judecata rațiunii” [19]

Boethius este autorul mai multor lucrări teologice: „Despre Trinitate” („De Trinitate”, 520-21), „Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt proclamă divinitatea în mod substanțial” („Utrum Pater et Filius et Spiritus”) Sanctus de divinitate substantialiter praedicentur), „Despre săptămâni” („De hebdomadibus”, 518-20), „Despre credința catolică” („De fide catholica”, până în 513), „Împotriva lui Eutychius și Nestorius ” („Contra Eutychen et Nestorium” , aproximativ 513).

În tratatele de discipline de quadrivia  - aritmetică („Fundamentals of Arithmetic”, denumirea tradițională latină este „Libri II de institutione arithmetica”) și muzica („Fundamentals of Music”, „Libri V de institutione musica”) – transmisă europeană. civilizație metoda și cunoștințele de bază ale celor mai buni autori greci (în mare parte pitagoreici ) în domeniul științelor „matematice”. Posibil a scris și manuale de geometrie și astronomie. Manualele patruviale sunt cele mai timpurii lucrări ale lui Boethius; sunt datate în mod tradițional în anii 500-506 î.Hr.

Boethius a făcut multe și în domeniul traducerilor din greacă în latină a celor mai importante tratate savante ale antichității. El a tradus și comentat lucrările logice ale lui Aristotel „Categorii” („Praedicamenta”; 2 traduceri și un comentariu; după 510), „Despre interpretare” („De interpretatione”; 3 traduceri și 2 comentarii; ultima cca 516) , prima „Analitică” [20] , „Topeka”, „Refutări sofistice” (ultimele 3 sunt doar traduceri, comentariile nu au fost păstrate) [21] . „Introducere” (în Categoria lui Aristotel) Porfiry („Isagoge”) a comentat de două ori (în 504-09 una mică, după 510 a compus un comentariu mare). În plus, Boethius a scris un comentariu amplu (în 7 cărți) despre Topeka (de dimensiuni mici) de Cicero (520-523, neterminată). Traducerile lui Boethius depășesc uneori granițele genului, transformându-se într-o interpretare, cuprinzând reflecții, concepte și termeni originale [22] . Boethius însuși a definit metoda de interpretare a originalului în următoarele cuvinte:

Eu însumi nu urmez cu blândețe planurile altui [autor] și nu mă leagă de cea mai strictă lege a traducerii, ci, abatându-mă puțin mai liber de la calea altcuiva, pășesc. Ceea ce spune Nicomah despre numere pe larg, am afirmat cu o concizie moderată, iar ceea ce este afirmat fluent și ajunge la conștientizare cu greu, am dezvăluit cu ajutorul propriilor mele adăugiri modeste în așa fel încât uneori, pentru evidență, am folosit propriile mele formule și scheme. [23] .

De o valoare considerabilă în tratatele educaționale (în general, compilații) sunt interpolările surselor antice. Unele interpolări de acest fel [24] sunt unice.

Scrierile lui Boethius despre logică (dialectică):

• Despre silogismul categoric (De syllogismo categorico; 505-506).
• On division (De divisione; 515-520)
• Despre silogisme ipotetice (De hypotheticis syllogismis; 516-522)
• Despre diferențele de subiecte (De topicis differentiis; 522-523)
• Introducere în silogisme categorice (Introductio ad syllogismos categoricos; alt nume Liber ante praedicamenta; c. 523)

Recepție

Traducerile și interpretările lui Boethius au jucat un rol semnificativ în răspândirea filozofiei și formarea educației sistematice în Evul Mediu. La acea vreme, „Consolation by Philosophy” era una dintre cele mai populare lucrări literare și filozofice (traducerea în limba engleză a „Consolation” a fost finalizată în secolul al XIV-lea de J. Chaucer ), versete din ea în secolele IX-XI. au fost puse pe muzică (fragmentele muzicale supraviețuitoare au fost publicate de S. Barrett în 2013) [25] . Lucrările despre dialectică (logică), aritmetică și muzică au stat la baza învățământului universitar medieval. Primele lucrări complete ale lui Boethius au fost finalizate de frații Forlivio la Veneția în 1492. Ediția completă (în general depășită) a lui Boethius în „Patrologia” latină a lui Minh (PL, t.63 [1860]) își păstrează semnificația, datorită faptului că edițiile critice moderne ale mai multor lucrări ale sale (de exemplu, un comentariu). pe „Topeka” a lui Cicero) Nr.

Imaginile intravitale de încredere ale lui Boethius nu au fost păstrate. Cel mai timpuriu concurent este considerat a fi un poet sau gânditor pe un diptic de fildeș din secolele V-VI (dipticul este cunoscut sub numele de Poetul și Muza), care este păstrat în muzeul Catedralei din Monza [26] . Iconografia extinsă medievală și renascentista reflectă cel mai adesea reputația lui Boethius ca filozof, matematician și muzician învățat.

Un crater de pe Mercur și un crater de pe Lună poartă numele lui Boethius .

În 2016, B. Bagby și S. Barrett au realizat o versiune interpretativă modernă („reconstrucție”) a cântecelor latine bazată pe versuri din „Consolation of Philosophy”, bazată pe un manuscris neobligatoriu englezesc din secolul al XI-lea [27] .

Ediții de tratate originale

• Manlii Severini Boetii opera omnia, ed. J.P. Migne // PL 64. Parisiis, 1847.
• Boetii De institutione arithmetica libri duo // Gottfried Friedlein. Anicii Manlii Torquati Severini Boetii De institutione arithmetica libri duo: De institutione musica libri quinque. Accedit geometria quae fertur Boetii. Lipsiae, 1867
• Boetii De institutione musica libri quinque // Gottfried Friedlein. Anicii Manlii Torquati Severini Boetii De institutione arithmetica libri duo: De institutione musica libri quinque. Accedit geometria quae fertur Boetii. Lipsiae, 1867
• Boethii Philosophiae consolatio, ed. Ludouicus Bieler // Corpus christianorum, seria latina XCIV. Turnholt: Brepols, 1957 (una dintre cele mai bune ediții ale Consolation)
• Boece . Aritmetica instituției. Texte stabilit et traduit de Jean-Yves Guillaumin. Paris: Les Belles Lettres, 2002. XCV, 431 p. (nouă ediție a Aritmeticii lui Boethius cu traducere și comentariu în franceză).
• De consolatione philosophiae. Opuscula theologica, ed. Claudio Moreschini // Bibliotheca scriptorum Graecorum et Romanorum Teubneriana. Berlin, New York: De Gruyter, 2005 (noua ediție Teubner a Consolations and Theological Treatises).
• De syllogismo categorico: Ediție critică cu introducere, traducere, note și indexuri, ed. CT Thornqvist // Studia Graeca et Latina Gothoburgensia 68. Gothenborg, 2008.
• Introductio ad syllogismos categoricos: Ediție critică cu introducere, comentariu și indici, ed. CT Thornqvist // Studia Graeca et Latina Gothoburgensia 69. Gothenborg, 2008.

Traduceri

• Anicia Manlius Torquata Severinus Boetius . Mângâiere filosofică. / Per. Ieromonah Feofilakt Rusanov. Sankt Petersburg: 1794. VI, 188 p.
• Tratate teologice și Consolarea filosofiei, tradus de HFStewart // The Loeb Classical Library, vol. 74. Londra: Heinemann, 1918.
• Monumente ale literaturii latine medievale din secolele IV-IX. — M.: Nauka, 1970. — 444 p.
• Boethius . „Consolarea filozofiei” și alte tratate. / Comp., autor al unui articol despre Boethius și otv. ed. G. G. Mayorov; traducere de V. I. Ukolova și M. N. Zeitlin - M., Nauka. 1990. - 416 p. - (Seria „ Monumente ale gândirii filosofice ”).; Ed. a II-a: M.: Nauka. 1996. - 355 p. (Pe lângă Consolare, include și un Comentariu la Porfiry și patru tratate teologice în traducere rusă de T. Yu. Borodai și G. G. Mayorov)
• O introducere în silogismele categorice. // Întrebări de filosofie . 1999. Nr. 1.
• Consolidarea filozofiei. Tradus de PG Walsh. Oxford; New York: Oxford University Press, 1999. ISBN 0198152280 .
• Comentariu la „Categoriile” lui Aristotel. / Per. A. V. Apollonova. // Antologie de gândire medievală. T. 1. Sankt Petersburg, 2001. S. 113-160.
• Consolidarea filozofiei. Tradus, cu introducere și note, de Joel C. Relihan. Indianapolis: Hackett, 2001. xxxiii, 216 p. ISBN 0-87220-583-5 .
• Trost der Philosophie / Hrsg. und übers. von Ernst Gegenschatz und Olog Gigon, eingeleitet und erl. von Olog Gigon, mit Literaturhinweisen von Laila Straume-Zimmermann. Düsseldorf: Artemis und Winkler, 2006. 211 S. ISBN 9783760841182 .
• De institutione musica, liber I. Netzediert… und ins Deutsche übersetzt von Hans Zimmermann, Görlitz 2009 (traducerea primelor 19 capitole din Prima Carte a Muzicii de Boethius, ediție online).
• A. M. S. Boethius. Fundamentele muzicii / Pregătirea textului, traducere din latină și comentariu de S. N. Lebedev . - M . : Centrul de Editură Științifică „Conservatorul din Moscova”, 2012. - xl, 408 p. - ISBN 978-5-89598-276-1 . ; ed. al 2-lea, rev. si suplimentare M., 2019; ISBN 978-5-89598-369-0.

Vezi și

• Boethius al Daciei

Note

1. ↑ 1 2 Leonardi C. BOEZIO, Anicio Manlio Torquato Severino // Dizionario Biografico degli Italiani  (italiană) - 1969. - Vol. unsprezece.
2. ↑ ALCUIN  (germană)
3. ↑ Enciclopedia Brockhaus  (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
4. ↑ https://www.bartleby.com/library/bios/index2.html
5. ↑ http://www.ccel.org/ccel/boethius/tracts.html
6. ↑ 12 Moorhead , John. Viața lui Boethius și lumea filosofiei antice târzii // The Cambridge Companion to Boethius .(Ed.) John Marenbon. - Cambridge: Cambridge University Press, 2009. ISBN 978-0-521-87266-9 , ISBN 978-0-521-69425-4
7. ↑ Se găsește și în manuscrise sub formele Boetius, Boecius etc.
8. ↑ Obertello L. Severino Boezio. Genua, 1974, vol.1, p.4.
9. ↑ Anici Manli Severini Boethi de Consolatione Philosophiae <…> edidit A.Fortescue. Londra, 1925, p.XI; Obertello L. op.cit., p.16; Cracco Rugini L. Nobilità romana e potere nell'età die Boezio // Atti del Congresso internazionale di studi Boeziani, p.74.
10. ↑ Dictionnaire d'Histoire et de Geographie Ecclésiastique, vol.9. Paris, 1937, p.349.
11. ↑ Gruber J. Kommentar zu Boethius De Consolatione… 2te Aufl. 2006, S.2, Fn.13; Boece. Aritmetica instituției. Texte stabilit et traduit de Jean-Yves Guillaumin. Paris, 2002, p.VII, n.1.
12. ↑ Marenbon, 2003, p.8; Walsh, 1999, p.XIV.
13. ↑ Courcelle P. Les lettres grecques en occident. De Macrobe a Cassiodore. Nouvelle editie revue et augmentate. Paris, 1948.
14. ↑ Gruber J. Kommentar zu Boethius' De consolatione… 2.Aufl. Berlin, 2006. - SS.3-4. I. Gruber face un rezumat complet al opiniilor moderne cu privire la problema unde a primit Boethius educația
15. ↑ Bonnaud R. L'éducation scientifique de Boèce // Speculum 4 (1929), 198-206; Rijk LM de. Despre cronologia lucrărilor lui Boethius despre logică // Vivarium 2 (1964), p.36; Vogel CJde. Boetiana I // Vivarium (1971), 49-66
16. ↑ 1 2 3 Kaylor, Noel Harold. Introducere: timpurile, viața și opera lui Boethius // Companion to Boethius in the Middle Ages. (Eds.) N.H. Kaylor, Ph.E. Phillips. - Leiden: Brill, 2012. - 662 p.
17. ↑ 1 2 3 4 5 6 Maiorov G. G. Soarta și cazul lui Boethius // Boethius. „Consolare prin filozofie” și alte tratate. — M.: Nauka, 1990. ISBN 5-02-007954-5
18. ↑ Hodgkin, Thomas. Italia și invadatorii ei. 8 voi. - Oxford, 1880-1899. - Vol. 3, b. IV. - P. 530.
19. ↑ Etienne Gilson. Spiritul filosofiei medievale
20. ↑ Traducerea celei de-a doua analize, la care se referă Boethius în scrierile sale, nu a supraviețuit.
21. ↑ În mod interesant, Boethius nu are traduceri și interpretări ale scrierilor lui Platon.
22. ↑ De exemplu, termenul de quadruvium (în textele ulterioare quadrivium), care s-a răspândit în Evul Mediu, până în epoca barocului.
23. ↑ Boetii de institutione arithmetica <…> ed. G. Friedlein. Lipsiae, 1876, p. 4-5
24. ↑ De exemplu, Decretul Lacedaemon privind expulzarea lui Timotei din Milet , fragmente din învățătura lui Filolau despre muzică în tratatul „Fundamentals of Music”.
25. ↑ Barrett S. Tradiția melodică a „De consolatione philosophiae” a lui Boethius în Evul Mediu // Monumenta monodica Medii Aevi. Subvenție 7. Kassel, 2013.
26. ↑ Descrierea catalogului Arhivat 27 august 2016 la Wayback Machine . Conform unei alte versiuni ( [1] Copie de arhivă din 29 august 2016 la Wayback Machine ), bărbatul înfățișat pe diptic este poetul Claudian .
27. ↑ Prima reprezentație în 1.000 de ani: melodiile „pierdute” din Evul Mediu sunt readuse la viață Arhivat 1 februarie 2018 la Wayback Machine .

Literatură

în rusă

• T. Yu. Boroday. Boethius Anicius  // Noua Enciclopedie Filosofică  : în 4 volume  / prev. științific-ed. sfatul lui V. S. Stepin . — Ed. a II-a, corectată. si suplimentare - M .  : Gândirea , 2010. - 2816 p.
• Gertsman E.V. Boetic muzical. - Sankt Petersburg: Glagol, 1995. - 480 p. (include o traducere adnotată a unui tratat de muzică); Ed. a II-a, ed. E. E. Gertsman . - Sankt Petersburg. : nota Nevskaya, 2010. - 504 p.
• Golenishchev-Kutuzov I. N. Literatura latină medievală. — M.: Nauka, 1972.
• Guseva M. A. Comentariile lui Boethius și influența lor asupra dezvoltării scolasticii // Studii logice și filozofice-3, Sankt Petersburg: Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, 2005. - P. 467-472.
• Guseva M. A. Studii logice și filozofice ale lui Boethius. Dis. … cand. filozofie Științe: 09.00.07. SPb., 2006. 192 p. RSL OD, 61:06-9/182.
• Guseva M.A. Despre tratatul lui Boethius „Hebdomads” // Logica modernă: probleme de teorie, istorie și aplicare în știință: Proceedings of the VI International Scientific Conference (22-24 iunie 2000 ). - SPb., 2000. - S. 446-447.
• Guseva M. A. Despre interpretarea legăturii „este” în comentariul boetic la tratatul lui Aristotel „Despre interpretare” // Logical and Philosophical Studies-2, Sankt Petersburg: Editura Societății Filozofice din Sankt Petersburg, 2003, p. 223 -227.
• Lebedev S. N. De ce este nevoie de o nouă traducere a tratatului muzical al lui Boethius // Muzică antică, 2009, nr. 3. - P.1-12.
• Teoria modală a lui Lebedev S. N. Boethius. Reconstruction Experience // Ancient Music, 2010, nr. 1—2. - P.39-45.
• Lebedev S. N. Decretul spartan împotriva lui Timotei din Milet în tratatul muzical al lui Boethius // Muzicologie, 2010, nr. 9. - P.2-5.
• Lebedev S. N. Мουσικός-musicus-muzician. Eseu despre terminologia muzicală a lui Boethius // Buletinul științific al Conservatorului din Moscova, 2011, nr. 2. - P. 52-65.
• Lebedev S. N. Despre metoda și stilul lui Boethius timpuriu (pe materialul „muzică” și „aritmetică”) // Buletinul științific al Conservatorului din Moscova, 2011, nr. 3. - P. 24-39.
• Lisanyuk E. N. Boethius despre importanța artei topice // Verbum No. 6. Aristotel și metafizica medievală. Almanahul Centrului pentru Studiul Culturii Medievale de la Facultatea de Filosofie a Universității de Stat din Sankt Petersburg. - SPb., 2002.
• Lisanyuk E. N. Consolare prin logică? // Buletinul Universității de Stat din Sankt Petersburg , 2004, ser. 6, nr. 1, nr. 3.
• Losev A.F. Creativitatea lui Boethius ca fenomen de tranziție antic-medieval (unele clarificări) // Literatura medievală a Europei de Vest. Colecție / Ed. L. G. Andreeva. - M.: Editura Universității de Stat din Moscova, 1985.
• Maiorov GG Formarea filozofiei medievale. - M .: Gândirea, 1979.
• Mayorov G. G. Severin Boethius și rolul său în istoria culturii vest-europene // Questions of Philosophy, 1981, Nr. 4.
• Maiorov G. G. Soarta şi cazul lui Boethius // Boethius. „Consolare prin filozofie” și alte tratate. — M.: Nauka, 1990. ISBN 5-02-007954-5
• Matyushina I. G. Boethius și regele Alfred: poezie și proză // Vers și proză în literaturile europene din Evul Mediu și Renaștere / Ed. ed. L. V. Evdokimova. M.: Nauka, 2006. - S. 11-57. ISBN 5-02-033882-6 (în trad.).
• Saprykin Yu. M. Chaucer și Boethius // Moștenirea antică în cultura Renașterii. - M., 1984. - S. 180-188.
• Tonoyan L. G. Pătrat logic sau triunghi logic: interpretări ale lui Severin Boethius și Nikolai Vasiliev // Logica modernă: probleme de teorie și istorie. Materialele conferinței internaționale. Sankt Petersburg, 24-26 iunie 2010 - Sankt Petersburg, 2010. - P. 128-131. ISBN 978-5-288-05064-0
• Tonoyan L.G. Logica și teologia lui Boethius. - Sankt Petersburg: editura RKhGA, 2013. - 383 p. ISBN 978-5-88812-549-6
• Ukolova V. I. Boethius și cultura medievală // Cartea timpului bizantin . T. 43. - M., Nauka, 1982.
• Ukolova V. I. „Ultimul roman” Boethius. (Seria „Din istoria culturii mondiale”). — M.: Nauka, 1987 — 160 p.
• Fokin A. R. Boethius despre libertatea omului // Filosofie și cultură, 2008. Nr. 3. - P. 44-47.
• Fokin A. R., Gertsman E. V. Boetsy  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2003. - T. VI: " Bondarenko  - Bartolomeu de Edessa ." — p. 118-126. — 752 p. - 39.000 de exemplare.  - ISBN 5-89572-010-2 .

în engleză

• Boethius. Viața, gândirea și influența sa / Ed. Margaret Gibson. - Oxford: Basil Blackwell, 1981. ISBN 0-631-11141-7 (18 articole despre toate problemele științifice, schiță biografică, iconografia manuscriselor lui Boethius, revizuirea bibliografiei; vezi cuprins ).
• Chadwick, Henry . Boethius. Consolidările muzicii, logicii, teologiei și filosofiei. — Oxford: Oxford University Press , 1981.
• Morton, Catherine. Marius de Avenches, Excerpta Valesiana și moartea lui Boethius // Traditio 38 (1982), p. 107-136 (discuție detaliată a împrejurărilor și datarea morții).
• Sachs K.-J. Boethius și judecata urechilor: o provocare ascunsă în teoria muzicii medievale și renascentiste // Al doilea sens, ed. C. Burnett, M. Fend și P. Gouk. Londra, 1991, p. 169-198.
• Marenbon J. Boethius. — Oxford; NY: Oxford University Press , 2003. - 272 p.
• The Cambridge Companion to Boethius / Ed. John Marenbon. - Cambridge: Cambridge University Press , 2009. ISBN 978-0-521-87266-9 , ISBN 978-0-521-69425-4
• Un însoțitor al lui Boethius în Evul Mediu / Eds. NH Kaylor, Ph. E. Phillips. - Leiden: Brill, 2012. - 662 p. ISBN 978-90-04-18354-4 . Previzualizare Google
• Hicks AJ Muzică, mit și metafizică: armonie în cosmologia și filosofia naturală din secolul al XII-lea. Ph. D. diss. Universitatea din Toronto, 2012 (discuție extinsă despre primirea lui Boethius în secolul al XII-lea).
• Martindale JR Anicius Manlius Severinus Boethius // Prosopography of the Later Roman Empire . - Cambridge: Cambridge University Press, 1980. - Vol. II. - P. 233-237.

în germană

• Gruber, Joachim. Commentar zu Boethius "De consolatione philosophiae". 2te, erw. Aufl. — Berlin; NY: Walter de Gruyter, 2006. - XI, 520 SS.
• Heilmann, Anja. Boethius' Musiktheorie und das Quadrivium: eine Einführung in den neuplatonischen Hintergrund von "De institutione musica". Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 2007. - 400 SS. ISBN 978-3-525-25268-0 .

în franceză, italiană și alte limbi

• Atti del Congresso internazionale di studi Boeziani (Pavia, 5-8 octombrie 1980), curavit L. Obertello. Roma, 1981.
• Boèce ou la chaîne des savoirs: Actes du colloque internationale de la Fondation Singer-Polignac (Paris 8-12 iunie 1999), ed. Alain Galonnier etc. Leuven: Peeters, 2003. XVIII, 789 p. ISBN 9789042912502 . Previzualizare Google

Link -uri

• Mângâiere prin filozofie . Traducere de V. I. Ukolova și M. N. Zeitlin
• (Al doilea) Comentariu la Porfir. Traducere de T. Yu. Boroday
• Ukolova V. I. „Ultimii romani” și paradigme ale culturii medievale  (link inaccesibil) // Buletin de istorie antică . 1992. Nr. 1.
• Bibliografia lucrărilor în limba rusă despre Boethius pe portalul Theologien. RU
• Barrett, Sam. Tradiția melodică a „De consolatione philosophiae” a lui Boethius în Evul Mediu (Kassel, 2013)

Site-uri tematice	zbMATH Deschide Arhiva pentru Istoria Matematicii MacTutor Proiectul International Music Score Library MusicBrainz Proiectul Gutenberg
Dicționare și enciclopedii	Italienii biografici Mare catalană Mare norvegian Rusă mare Marele Soviet (1 ed.) Mare ucraineană Brockhaus și Efron Italiană in jurul lumii universal lituanian Micul Brockhaus și Efron Muzical Riemann Ortodox teologic ortodox Dicționar real de antichități clasice croat Britannica (online) Brockhaus Catolică (1997—…) Baza de date cu nume notabile Pauly Wissowa Treccani Universalis
În cataloagele bibliografice BIBSYS: 90083479 BNC : a10490036 BNE : XX859481 BNF : 14840639m , 118857741 CiNii : DA01010815 CONOR : 22743395 GND : 11851282X ICCU : CFIV082200 ISNI : 0000 0001 2283 4442 J9U : 987007258960505171 LCCN : n79029805 LNB : 000002771 NDL : 00434105 NKC : jn19981000321 NLA : 35019855 NLG : 77346 NLP : A11822326 NSK : 000232260 NTA : 068554923 NUKAT : n96103702 PTBNP : 15141 , 807341 LIBRIS : b8nqs5rv5qzrw32 SUDOC : 026650045 VcBA : 495/44468 VIAF : 100218964 , 1920159478114627990003 , 100218986 WorldCat VIAF : 100218964 , 1920159478114627990003 , 100218986 ULAN : 500355319 RNB : 7710877 , 7784431