Britanishsky, Vladimir Lvovici

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 16 aprilie 2021; verificările necesită 3 modificări .
Vladimir Britanishsky
Numele la naștere Vladimir Lvovici Britanishsky
Data nașterii 16 iulie 1933( 16.07.1933 )
Locul nașterii
Data mortii 24 decembrie 2015( 24.12.2015 ) (în vârstă de 82 de ani)
Un loc al morții
Cetățenie (cetățenie)
Ocupaţie scriitor, poet , critic literar , traducător
Gen proză, poezie, eseu, articole, polonică
Limba lucrărilor Rusă
Premii
Ofițer al Ordinului de Merit al Republicii Polone Comandant al Ordinului de Merit al Republicii Polone POL Odznaka honorowa Zasluzony dla Culture Polskiej.png
britishsky.com

Vladimir Lvovich Britanishsky ( 16 iulie 1933 , Leningrad  - 24 decembrie 2015 , Moscova ) - poet , prozator , critic literar și traducător sovietic și rus .

Biografie și muncă

Fiul artistului Leo Britanishsky ( 1897 - 1971 ) și Franziska, născută Osinskaya. În anii de război, a trăit și a studiat în evacuare:  în 1941-1944 în satul siberian Emurtla , în 1944-1945 la Sverdlovsk .

Au început să se scrie poezii devreme. În 1946 a fost publicată prima poezie. În 1946-1948 a studiat la studioul lui Gleb Semenov din Palatul Pionierilor din Leningrad, M. S. Altman și E. G. Etkind au purtat conversații despre istoria literaturii mondiale cu studenții din studio . În 1954-1956, împreună cu L. Ageev , A. Bitov , L. Gladkoy, G. Gorbovsky , A. Gorodnitsky , E. Kumpan , O. Tarutin , G. Trofimov și alții a fost membru al asociației literare a Institutului Minier (șeful Gleb Semyonov ). Absolvent al Institutului Minier din Leningrad ( 1956 ). În 1956-1960 a lucrat ca geofizician în Siberia de Vest și Uralii polari. A corespuns cu Gleb Semyonov, David Dar și alții. În 1958 a cunoscut-o pe poetesa Natalya Astafyeva și a invitat-o ​​să-i devină soție, în vara anului 1958 a lucrat cu el în Uralii polari, în martie 1959 s-a născut fiica lor Marina, în 1959 au locuit în Salekhard . Din 1960 Britanishsky a locuit la Moscova . Membru al Uniunii Scriitorilor din URSS ( 1961 ), Centrul PEN din Rusia din 1997 . Până în 1973 a continuat să lucreze la expediții ca geofizician, în principal în nordul și estul Rusiei.

A murit pe 24 decembrie 2015 la Moscova. A fost înmormântat la cimitirul din Peredelkino . Un an mai târziu, soția sa Natalya Astafieva a fost înmormântată lângă el.

Activitate literară

Poezia din 1945 „Piatre” a fost publicată în revista Leningrad „ Focul de tabără ” în 1946 și în colecția de lucrări pentru școlari „Primele poezii” (Leningrad, 1947 ).

A urmat o perioadă de tăcere poetică, dar Britanishsky a apelat la traducerea versurilor: E. G. Etkind i-a prezentat Mary Becker , care a studiat opera poeților de culoare în SUA, dar a tradus doar proză, iar Britanishsky a tradus mai multe poezii pentru opera ei. Una dintre aceste traduceri, din L. Hughes , a fost publicată prin eforturile lui Becker în revista Zvezda ( 1951 , nr. 1) [1] .

Din 1955 apare ca poet în revista Zvezda, din 1956 ca traducător în revista Literatură străină .

În 1956 l-a cunoscut pe Boris Slutsky . Prima carte de poezii a lui Britanishsky este „Căutare” (Leningrad, 1958 ). Joseph Brodsky a spus douăzeci de ani mai târziu despre această carte: „este un astfel de joc de cuvinte: căutări geologice și doar căutări – sensul vieții și orice altceva” [2] .

A doua carte de poezii „Natasha” (Moscova, 1961). A treia carte de poezii este „Căi de comunicare” (Moscova, 1966). Din 1966, publică articole despre poezia poloneză (revista Voprosy Literature și alte publicații). În 1969 a publicat două povestiri în Zvezda și a publicat o carte de proză la Moscova [3] .

Din 1970, a publicat în revista „ Literatura străină ” cicluri de traduceri ale poeţilor americani şi polonezi, printre care: 1970 Nr. 4 L. Hughes ; 1971 nr. 8 W. C. Williams ; 1973 nr. 7 J. Berryman; 1978 Nr. 7 E. E. Cummings; Cicluri poloneze - 1973 Nr. 2 Z. Herbert ; 1976 Nr 10 S. E. Lets; 1989 nr. 3 T. Rujevici; 1990 nr. 8 Z. Herbert; 1991 Nr. 5 C. Milos (traduceri de Joseph Brodsky și Vl. Britanishsky). Premii de revistă 1988, 1991. Publicat ca traducător în alte reviste, în antologii și culegeri de poezie poloneză, americană, engleză. Autor al prefețelor la antologiile „Poeții polonezi” ( 1978 ), „Din poezia poloneză modernă” ( 1979 ), la cărți de poezii de Leopold Staff , Jaroslaw Iwaszkiewicz , Maria Pawlikowska-Jasnozewska , Włodzimierz Slobodnik , la protagoniștii Talobodnik , la protagoniștii Talewicz. Jan Parandowski , Jerzy Andrzejewski . Din 1991, publică traduceri de poezii, eseuri, prelegeri ale lui C. Milos și articole despre Milos în diverse publicații.

În 1980 a publicat o carte de poezii „Open Space” (ediția poloneză – Varșovia, 1982). 1985 - o carte de poezii „Mișcarea timpului”: istoria Rusiei în anii 1710 - 1910. În 1989-2004, cicluri de poezii în Neva, în Zvezda (premiul revistei - 1993), în Antologii Aurora, în Leningrad și Sankt Petersburg. A publicat scrisorile lui G. S. Semenov („Neva”, 1996 nr. 6), jurnalul tatălui său („Star” 1997 , nr. 6).

În 2000, în colaborare cu N. Astafieva, a publicat o antologie „Poeții polonezi ai secolului XX” (Sankt Petersburg, 1-2 vol.). În 2003 a publicat un volum de poezii, povestiri, eseuri „Petersburg-Leningrad”. În 2003-2007 - cărți de traduceri din Z. Herbert, E. E. Cummings, traducerea eseului „ Minte înrobită ” de Czesław Milosz , o antologie a poeților americani „De la Whitman la Lowell”, o carte de articole despre poezia poloneză - „Poeți „Commonwealth”, un eseu de carte și memorii „Poezia și Polonia”.

În 2005, la Moscova a fost publicată o carte de poezii de Astafyeva și Britanishsky „Dvuglas”. În 2008, a fost publicată cartea de proză a lui Britanishsky „Exit to Space” (povestiri, roman). În rezumatul cărții al editurii este dat subtitlul „amintiri”, dar nu este așa, acestea nu sunt memorii, aceasta este proză autobiografică.

Publicații

Poezie

Multe dintre poeziile lui Britanishsky, care nu au fost încă incluse în cărțile sale, au fost publicate în antologia „That time - these voices” (L., 1990) și în reviste: „ New World ” 1987 No. 9; „Consimțământ” 1993 nr. 2; „Săgetător” 1994 nr 2; „Star” 1990 nr. 8, 1993 nr. 9, 1998 nr. 8, 2003 nr. 7; " Neva " 1994 Nr. 2, 1998 Nr. 7, 1999 Nr. 6, 2004 Nr. 6.

Proză

Traduceri

cărți ale autorului

în alte cărți

Articole

Polonistica, eseuri

Amintiri

Recunoaștere

Lucrările britanice au fost traduse în germană, poloneză, franceză și engleză. El este câștigătorul mai multor premii literare poloneze, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moscova „Venets” (2001, împreună cu Natalya Astafieva), a primit insigna „ Pentru meritul culturii poloneze ” ( 1999 ), Crucea Ofițerului de Ordinul de Merit al Republicii Polone ( 1999 ) [4 ] , Crucea de Comandant al Ordinului de Merit al Republicii Polone [5] (2014).

Note

  1. ↑ În rusă cu dragoste: conversații cu traducători / Comp. E. Kalashnikova. - M .: New Literary Review, 2008. - S. 101.
  2. ↑ I. Brodsky. Cartea mare de interviuri. Moscova, 2000, p. 141.
  3. ↑ RVB: Poezie neoficială. Britanishsky Vladimir Lvovich . Consultat la 18 februarie 2015. Arhivat din original pe 18 februarie 2015.
  4. ↑ Internetowy System Aktów Prawnych . Preluat la 20 martie 2011. Arhivat din original la 15 august 2014.
  5. ↑ O ceremonie solemnă de prezentare a ordinelor și a premiilor de stat a avut loc la Ambasada Republicii Polone Copie de arhivă din 28 octombrie 2014 pe Wayback Machine // Ambasada Republicii Polone la Moscova, 31 iulie 2014

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata