Izotopii de beriliu sunt varietăți ale elementului chimic beriliu , care au un conținut diferit de neutroni în nucleu . Există 12 izotopi cunoscuți ai beriliului.
Singurul izotop stabil este 9 Be, abundența sa naturală izotopică este de 100%. Astfel, beriliul este practic un element monoizotopic . De asemenea, sunt prezente în urme 7 Be și 10 Be, care apar în atmosferă ca urmare a reacțiilor nucleare induse de razele cosmice . Cel mai longeviv radioizotop estezece
Să fie cu un timp de înjumătățire de 1,387 milioane de ani.
Simbolul nuclidului |
Z ( p ) | N( n ) | Masa izotopică [1] ( a.u.m. ) |
Timp de înjumătățire [2] (T 1/2 ) |
Canal de dezintegrare | Produs de degradare | Spinul și paritatea nucleului [2] |
Prevalența izotopului în natură |
Gama de modificări ale abundenței izotopice în natură |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Energia de excitare | |||||||||
5 Fi |
patru | unu | 5,03987±(215) # | p ? [n 1] | patru Li ? |
(1/2+)# | |||
6 Fi |
patru | 2 | 6,019726±(6) | (5,0 ± (3))⋅10 -21 s [ 91,6 ± (5,6) keV ] |
2p | patru El |
0+ | ||
7 Fi |
patru | 3 | 7,01 692 871 ± (8) | 53,22 ± (6) zile | EZ | 7 Li |
3/2− | ||
opt Fi |
patru | patru | 8,00 530 510 ± (4) | (81,9 ± (3,7))⋅10 -18 s [ 5,58 ± (25) eV ] |
α | patru El |
0+ | ||
8m Fi |
16 626 ± (3) keV | α | patru El |
2+ | |||||
9 Fi |
patru | 5 | 9,01 218 306 ± (8) | grajd | 3/2− | unu | |||
9m Fi |
14 390,3 ± (1,7) keV | (1,25 ± (10))⋅10 -18 s [ 367 ± (30) eV ] |
3/2− | ||||||
zece Fi |
patru | 6 | 10,01 353 469 ± (9) | (1.387 ± (12))⋅10 6 ani | β − | zece B |
0+ | ||
unsprezece Fi |
patru | 7 | 11,02 166 108 ± (26) | 13,76 ± (7) s | β − ( 96,7 ± (1) % ) | unsprezece B |
1/2+ | ||
β − α ( 3,3 ± (1) % ) | 7 Li | ||||||||
β − p ( 0,0013 ± (3) % ) | zece Fi | ||||||||
11m Fi |
21 158 ± (20) keV | (0,93 ± (13))⋅10 -21 s [ 500 ± (75) keV ] |
IP ? [n 1] | unsprezece Fii ? |
3/2− | ||||
12 Fi |
patru | opt | 12,0 269 221 ± (20) | 21,46±(5)ms | β − ( 99,50 ± (3) % ) | 12 B |
0+ | ||
β − n ( 0,50 ± (3) % ) | unsprezece B | ||||||||
12m Fi |
2251 ± (1) keV | 233 ± (7) ns | IP | 12 Fi |
0+ | ||||
13 Fi |
patru | 9 | 13.036 135 ± (11) | (1,0 ± (7))⋅10 -21 s | n ? [n 1] | 12 Fii ? |
(1/2−) | ||
13m Fi |
1500 ± (50) keV | (5/2+) | |||||||
paisprezece Fi |
patru | zece | 14,04 289±(14) | 4,53±(27)ms | β − n ( 86 ± (6) % ) | 13 B |
0+ | ||
β − (> 9,0 ± (6,3) % ) | paisprezece B | ||||||||
β − 2n ( 5 ± (2) % ) | 12 B | ||||||||
β − t ( 0,02 ± (1) % ) | unsprezece Fi | ||||||||
β − α (< 0,004% ) | zece Li | ||||||||
14m Fi |
1520 ± (150) keV | (2+) | |||||||
cincisprezece Fi |
patru | unsprezece | 15,05 349 ± (18) | (790 ± (270))⋅10 -24 s | n | paisprezece Fi |
(5/2+) | ||
16 Fi |
patru | 12 | 16,06 167±(18) | (650 ± (130))⋅10 -24 s [ 0,73 ± (18) MeV ] |
2n | paisprezece Fi |
0+ |
Oamenii de știință de la Institutul de Cercetări Nucleare din Ungaria au descoperit în 2016 o anomalie, potrivit acestora, în timpul dezintegrarii izotopului 8 Be. S-a găsit o abatere în unghiul de expansiune al electronilor și pozitronilor produși dintr-un foton de dezintegrare. S-a sugerat că o particulă necunoscută este responsabilă pentru anomalie - un boson elementar (numit particulă X17 ), posibil (dar nu în mod sigur) responsabil pentru o interacțiune fundamentală nouă, nedescoperită încă (link) .
izotopi | |||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|