Lene

Lenea  este absența sau lipsa harniciei , preferința pentru timpul liber mai degrabă decât pentru muncă. În mod tradițional, este considerat un viciu , deoarece se crede că o persoană leneșă este un liber-încărcător al societății .

Într-o serie de experimente psihologice, s-a confirmat că o persoană, aflându-se într-o echipă în care contribuția sa nu este identificată, manifestă lene socială [1] .

Lenea nu trebuie confundată cu nevoia naturală de odihnă , cu lipsa de voință, precum și cu simptomele anumitor boli psihice precum depresia , tulburarea de deficit de atenție, tulburările de somn, schizofrenia și așa mai departe.

Definiții ale lenei, cauze ale lenei

O altă definiție a lenei este „nevoia de a conserva energia”. Lenea este dorința unei persoane de a refuza să depășească dificultățile, o nedorință constantă de a face un efort de voință. Motivele lenei pot fi [2] :

Adesea, lenea poate fi un semn de depresie .

În psihologie[ ce? ] lenea este o lipsă de motivație [3][4] .

Cel mai înalt grad de lene, conform „Dicționarului explicativ al Marii Limbi Ruse Vie ” de V.I.

Psihologie

În ceea ce privește psihologia, lenea este caracterizată mai degrabă ca un obicei prost , decât ca o tulburare mentală . Principalele motive pentru stima de sine scăzută, trăsăturile proaste de caracter, lipsa de disciplină sunt îndoiala de sine, lipsa interesului pentru orice activitate sau credința în ineficiența acesteia. Cercetările în această direcție au arătat că lenea este o consecință a scăderii nivelului de motivație cauzată de stimularea excesivă sau de un număr mare de factori care contribuie la eliberarea dopaminei în creier, care este responsabilă de plăcere . Eliberarea excesivă de dopamină duce la o tocire a tiparelor neuronale și, de asemenea, afectează negativ partea din față a creierului responsabilă de percepția riscului. Specialiștii implicați în studiul tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție spun că activitatea excesivă poate provoca probleme de comportament, atenție distrasă și traume emoționale, ducând ulterior la lene, care se poate manifesta ca o reacție de protecție a organismului.

Exemple sociale

Boala anchilostomosului ( erupția minerului) este cauzată de viermi rotunzi paraziți. Oamenii au numit acești viermi „germenii lenei”, deoarece simptomele sunt slăbiciune, oboseală, anemie .

Religie

Creștinismul

În cărțile Proverbe și predicatorul Eclesiastul , se observă că lenea poate duce la sărăcie, înrăutățirea condițiilor de viață ( Proverbe  10:4 , Ecc.  10:18 ). În același timp, o persoană leneșă este neplăcută pentru ceilalți ( Prov.  10:26 ) ( Sir.  22:2 ).

Unul dintre păcatele majore în catolicism  este lenea ( acedia ), care este adesea definită ca apatie spirituală și/sau fizică. În Ortodoxia Rusă , o interpretare similară a fost folosită în mod activ de Tihon Zadonsky , considerând că unul dintre cele șapte păcate capitale este „lenea sau descurajarea, adică răceala și neglijarea mântuirii spirituale” [6] .

Islam

كسل (Kasal) este un termen arab folosit în Coran pentru lenea, inactivitatea și încetineala. Opusul lenei este Jihad al-Nafs, adică lupta împotriva ego-ului cuiva. Rugăciunile de cinci ori pe zi și, de asemenea, pe stomacul gol fac parte din acțiunea împotriva lenei. În islam, se crede că lenea vine din iad.

Budism

În budism, termenul kausīdya [7] este de obicei tradus ca „lenea” sau „lenea spirituală”. Kausidya este definită ca o activitate nesănătoasă, cum ar fi culcarea sau întinderea în loc de a lucra la ceva pozitiv.

Lenea în cultură

Vezi și

Note

  1. Baron Robert S., Kerr Norbert L., Miller Norman. Psihologia socială a grupului: procese, decizii, acțiuni. . - 2003. - 272 p. - ISBN 5-94723-041-0 . Copie arhivată (link indisponibil) . Consultat la 13 iulie 2013. Arhivat din original la 29 aprilie 2014. 
  2. Gleb Arkhangelsky. Conducerea timpului. Cum să reușești să trăiești și să lucrezi. - Mann, Ivanov și Ferber, 2011. - P. 18. - 272 p. - ISBN 978-5-91657-335-0 .
  3. Laziness Arhivat 19 septembrie 2013 la Wayback Machine // www.naritsyn.ru
  4. USHKANOVA T.N., MIKHALEVA A.B. PSIHOLOGIA LENEI  // JURNAL INTERNATIONAL DE CERCETARE : Jurnal. - 2015. - Nr. 3-4 (34) . - S. 126-127 . — ISSN 2303-9868 .
  5. Otet  // Dicționar explicativ al Marii Limbi Ruse Vie  : în 4 volume  / ed. V. I. Dal . - Ed. a II-a. - Sankt Petersburg.  : Tipografia lui M. O. Wolf , 1880-1882.
  6. Sf. Tihon din Zadonsk Poziția preoțească: Despre cele șapte Sfinte Taine Copia de arhivă din 5 februarie 2016 la Wayback Machine
  7. Berejnoi Serghei Borisovici. Despre semnificația dharmei „Mada” în sistemul ontologic al Abhidharmakosha  // Buletinul Universității de Stat din Ural de Sud. Seria: Științe sociale și umanitare. - 2011. - Emisiune. 30 (247) . — ISSN 1990-8466 . Arhivat din original pe 2 februarie 2021.

Literatură

Link -uri