Clinica medicală a doctorului Hovhannes

Clinica medicală a medicului Hovhannes ( Arm . 

O parte semnificativă a materialului a fost epuizată din „ Healer Gagik-Hetum ”, din care sunt preluate 39 de capitole despre farmacologie, prognostic și medicină clinică [1] (10 capitole din prima parte, 7 din a doua și 22 din al treilea). Constă dintr-un total de 270 de capitole. Autorul a folosit, de asemenea, surse estice și europene și a adăugat câteva dintre propriile sale capitole. În această perioadă, medicina armeană a fost influențată de școala europeană și numeroși termeni arabo - persani au fost schimbați în cei latini . Pentru o citire mai ușoară, un glosar terminologic trilingv intitulat „Numele medicamentelor în armeană, arabă și latină” ( Arm  . Câteva decenii mai târziu, Amirdovlat Amasiatsi a apelat la ajutorul acestui glosar , care l-a folosit pentru a adăuga termeni latini în dicționarul său enciclopedic „ Inutil pentru ignoranți ” [2] .

Manuscrisul autorului este păstrat în biblioteca mkhitariştilor din Viena (nr. 310). Partea principală rămâne nepublicată. Prin eforturile armestului german Josef Karst a fost publicat și studiat în detaliu doar un glosar trilingv din cartea de medicină [3] .

(după manuscrisul autorului nr. 310 al bibliotecii mkhitariştilor din Viena // 1438 // hârtie // 313 coli).

1. Cuprins (lista tuturor celor 270 de capitole).
   
2. Glosar medical „Numele medicamentelor în armeană, arabă și latină”.
   
3. Partea principală a manualului medical (capitolele 1-265).
   
4. „Cartea suferinței umane” (capitolele 266-270, mici rețete pentru diferite boli) [4] .

Vezi și

• Lechebniki , monumente ale medicinei populare ruse

Note

1. ↑ Vardanyan S. A. Amirdovlat Amasiatsi - naturalist și doctor armean al secolului al XV-lea. - M . : Nauka, 1987. - S. 23-24. — 160 s.
2. ↑ Vardanyan S. A. „Healer Gagik-Hetum” și edițiile sale.  // Revista istorică și filologică a Academiei de Științe a ArmSSR. - 1985. - Nr 2 . - S. 145-160 .
3. ↑ Josef J. Karst. Das trilingue Medizinal glossar aus Ms. 310 der Wiener Mechitaristen Bibliothek // Zeitschrift für Armenische Philologie, Band II. - 1904. - S. 112-148 .
4. ↑ Jacobus Dashian. Catalog der armenischen Handschriften in der Mechitharisten-Bibliothek zu Wien. Trupa I. Zweites Buch . - Viena, 1895. - S. 161-162.