| Paul Gauguin | |
| Peisaj cu două capre . 1897 | |
|
ascunde. Tarari maruru , fr. Paysage Taitien avec deux chevres |
|
| Pânză, ulei. 95,5×73 cm | |
| Muzeul Ermitaj de Stat , Sankt Petersburg | |
| ( Inv. GE-7707 ) |
Peisaj cu două capre _ _ _ _ _ _ _ _
Tabloul infatiseaza doua capre stralucitoare pe un deal, in dreapta iar deasupra lor sta o femeie in rochie albastra, la picioarele ei un caine. În stânga și sus, în spatele trunchiurilor copacilor, se vede malul mării. Flori de crin în colțul din stânga jos. În dreapta jos, titlul picturii este greu de citit în tahitiană , semnătura artistului și data: TARARU MARURU P. Gauguin 97 .
Colecția departamentului de grafică a Luvru găzduiește manuscrisul lui Paul Gauguin, Noah Noah. Pe foaia 61 a acestui manuscris se află un desen în acuarelă - o schiță a unui tablou [1] ; în catalogul-motiv al operei lui Gauguin, întocmit de J. Wildenstein , se spune în mod eronat că această acuarelă este lipită între p. 61 și 62 [2] , după Wildenstein această greșeală este repetată de A. G. Barskaya [3] . În schiță, lângă capre este vizibilă o mică figură feminină/copilără, care este absentă în imaginea finală.
După cum reiese din semnătura autorului, tabloul a fost pictat în 1897; La 9 decembrie 1898, Gauguin a trimis-o din Tahiti la Paris la galeria lui Ambroise Vollard , de unde a fost cumpărată de industriașul și colecționarul moscovit M. A. Morozov ; data exactă de cumpărare nu a fost stabilită, dar deja în 1900 pictura se afla la Moscova în conacul său. După moartea sa în 1903, pictura a fost moștenită de văduva sa M. K. Morozova , care în 1910 l-a prezentat Galerii Tretiakov [4] . În 1925, pictura a fost transferată la Muzeul de Stat al Noii Arte Occidentale . În 1934 pictura a fost transferată la Schitul de Stat [3] . De la sfârșitul anului 2014, este expusă la etajul patru al clădirii Statului Major , sala 412 [5] .
Datorită faptului că Gauguin a folosit pânză de iută de calitate scăzută ca bază a picturii și a experimentat cu vopsele pentru a economisi bani, pictura a căzut într-o stare nesatisfăcătoare și a devenit foarte întunecată. În acest sens, titlul autorului din tablou a fost citit inițial cu erori: în catalogul GMNZI era indicat „Parahi maruru”, iar în catalogul Ermitaj din 1976 – „Farari maruru”. Mai mult , B. Danielsson încă din 1964 în cartea sa a dat citirea corectă a inscripției „Tarari maruru” [6] . Există dificultăți în traducerea numelui tahitian: acesta poate fi tradus ca „Plăcerea coarnelor mici” sau „Plăcerea lui Tarari” – dacă cuvântul Tarari este considerat un nume propriu [4] . B. Danielson admite că ambele ipoteze nu transmit în niciun fel sensul intrigii [6] .
După restaurare, pictura a fost duplicată pe o pânză nouă.
„Peisaj cu două capre” este strâns legat de pânza mare a lui Gauguin De unde venim? Cine suntem noi? Unde mergem? „( Muzeul de Arte Frumoase , Boston ): figura feminină de lângă idolul din pictura din Boston coincide cu figura feminină din lucrarea Hermitage [7] . A. G. Kostenevich consideră că imaginea caprelor din „Peisajul...” este apropiată de caprele prezente într-un alt tablou al lui Gauguin din colecția Hermitage - „ Un om care adună fructe dintr-un copac ” [4] , totuși, o comparație vizuală. a picturilor arată că caprele de pe Ele sunt înfățișate din unghiuri diferite și în ipostaze diferite.