Dominanță (Canada)

În dreptul constituțional canadian, teoria dominantă afirmă că, în cazul unui conflict între legile provinciale și federale valabile, prevalează legea federală, iar legea provincială devine invalidă în măsura în care intră în conflict cu legea federală. Acest model de dominanță este cunoscut și sub numele de „dominanță federală”.

Anterior, teoria a fost interpretată foarte strict. În cazul oricărei suprapuneri între legile federale și cele provinciale, legea federală a prevalat întotdeauna, iar legea provincială era complet nulă și neavenită, chiar și în măsura în care nu exista conflict. De-a lungul timpului, instanțele și oamenii de știință au început să aplice teoria numai atunci când punerea în aplicare a unei legi a dus în mod necesar la încălcarea alteia. Această interpretare a fost aplicată de Curtea Supremă a Canadei în cauza Smith v. Queen [1] . Curtea a statuat că trebuie să existe „incompatibilitate practică” între legi pentru ca teoria dominantei să se aplice.

Aplicarea modernă a teoriei dominanței a fost subliniată în Multiple Access v. McCutcheon . Atât guvernele provinciale, cât și cele federale au creat practic aceleași legi privind achiziționarea de acțiuni din interior . Instanța a decis că dublarea legilor nu s-a datorat dominației, deoarece trebuia să prevină dubla pedeapsă. Predominanța poate fi aplicată numai în cazurile în care respectarea unei legi duce la încălcarea alteia.

Un ultim exemplu de utilizare a acestei teorii se găsește în decizia British Columbia Law Society v. Mangat, în care instanța a constatat un conflict practic între legea provincială a Bar Societies Act, care interzicea oricui, în afară de avocați, să se prezinte în fața unui judecător și Legea imigrației, care permitea un ofițer de imigrare, instanța nu numai avocații.

Obstrucționarea intenției legiuitorului

În Rothmans, Benson și Hedges v. Saskatchewan, teoria dominanței a fost extinsă prin argumentarea că „propunerea unei legi provinciale nu trebuie să interfereze cu intenția legiuitorului federal, fie prin dezactivarea legii federale, fie în orice alt mod”.

Vezi și

Note

  1. [1960 Supreme Court Casebook, Canada 776]