| Vedere | |
| Xiaoling | |
|---|---|
| 32°03′37″ s. SH. 118°50′04″ E e. | |
| Țară | |
| Locație | Nanking |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
Mausoleul Xiaoling ( chineză 明孝陵, pinyin Míng Xiàolíng , pall . Ming Xiaoling , literal: „Ming Tomb of Parent Honor”) este mausoleul lui Zhu Yuanzhang (împăratul Hongwu), fondatorul Imperiului Ming din Nanjing . Complexul sculptural și arhitectural de la sfârșitul secolului XIV - începutul secolului XV, cu unele completări și modificări ulterioare. O componentă a mormintelor din patrimoniul mondial UNESCO ale dinastiilor Ming și Qing , care include, de asemenea, mormintele asociaților lui Zhu Yuanzhang din Nanjing și mai târziu mormintele imperiale Ming și Qing sub Beijing , Liaoning și Hubei [1] .
Majoritatea mausoleelor imperiale din China – de la mausoleul „primului împărat” Qin Shi Huang de lângă Xian până la Mormintele Qing de Est ( en ) de lângă Beijing – sunt situate la zeci de kilometri de capitalele în care au domnit acești împărați. În schimb, Xiaoling este situat aproape lângă zidul orașului Nanjing (construit și sub Zhu Yuanzhang și păstrat până astăzi)., la 2-3 km de palat(mai târziu aproape complet demolat de manchus), unde a trăit Zhu Yuanzhang în timpul vieții sale.
Complexul Mausoleului Xiaoling este situat pe versantul de sud-vest al muntelui împădurit Zijinshan .(„Muntele de aur violet”), adiacent la est cu centrul istoric al orașului Nanjing, înconjurat de un zid al orașului construit sub Zhu Yuanzhang [2] . În prezent, muntele este înconjurat din toate părțile de Nanjing și suburbiile sale.
Zona de securitate a complexului ocupă 116 hectare [1] .
Zhu Yuanzhang (1328-1398), originar din săracii rurali, a fost unul dintre liderii detașamentelor rebele în timpul luptei rebele împotriva jugului mongol care s-a desfășurat în China la mijlocul secolului al XIV-lea . În 1356, trupele sale au luat Nanking, una dintre capitalele antice ale Chinei, unde și-a stabilit cartierul general. La începutul anului 1368, Zhu Yuanzhang, care până atunci a reușit să scape de rivalii săi în războiul anti-mongol într-un fel sau altul, s-a proclamat primul împărat (împărat al erei Hongwu) al noului stat chinez. - Imperiul Ming. Deși până în toamna acelui an trupele sale i-au alungat pe mongoli din capitala lor, Dadu (modernul Beijing), Nanjing a rămas capitala împăratului Hongwu pe tot parcursul domniei sale.
Devenind conducătorul Imperiului Ceresc, Zhu Yuanzhang a avut grijă și de eternitate. Pentru părinții săi, care muriseră în sărăcie, el a reconstruit imediat complexul mausoleului de tip imperial Huangling ( chineză: 皇陵 , pinyin Huánglíng , pall . Huangling , literal: „Mormântul imperial”) în satul lor natal (acum, județul Fengyang , Provincia Anhui ) [3] . Mai târziu, un alt mausoleu, Zuling („Mormântul strămoșilor”) a fost ridicat în patria strămoșilor mai îndepărtați ai împăratului (acum județul Xuyi , provincia Jiangsu ) [3] .
Pentru el însuși, împăratul Hongwu a început în 1381 construcția unui mausoleu pe Muntele Zijinshan, lângă Nanjing. În conformitate cu principiile feng shui , locul de înmormântare a fost ales la sud de vârful principal al muntelui. Hongwu nu a fost primul împărat care a făcut o astfel de alegere: împăratul Sun Quan a fost îngropat aproape în același loc cu mai mult de o mie de ani înaintea lui . A existat și Templul Jiangshan (inițial, Kaishan), unde au fost păstrate rămășițele călugărului Xuanzang . În 1376, templul a fost mutat într-o nouă locație (pe același munte, mai la est), unde a devenit cunoscut sub numele de Templul Linggu . Movila de deasupra mormântului lui Sun Quan (dealul Meihuashan) a fost lăsată pe loc, iar „drumul spiritului” ( shendao ) căptușit cu statui până la locul de înmormântare a lui Zhu Yuanzhang a fost așezat, ocolind movila predecesorului său îndepărtat de pe tronul Nanjing [ 4] [5] [6] .
Construcția a fost efectuată în principal de forțele prizonierilor [4] , și a durat în totalitate aproximativ 30 de ani, terminându-se abia în 1413, sub împăratul Yongle , fiul lui Zhu Yuanzhang [5] . În 1382, soția lui Zhu Yuanzhang, împărăteasa Ma Hou [4] a murit și a fost înmormântată aici . Când în 1398 împăratul și-a dat sufletul lui Dumnezeu, el însuși a fost înmormântat acolo, alături de numeroase concubine. Cu toate acestea, există legende că, atunci când a murit, 13 procesiuni funerare au părăsit cele 13 porți ale orașului Nanjing, îndreptându-se spre diferite locuri, astfel încât nimeni să nu știe în care dintre ele a fost de fapt îngropat împăratul. Legende similare există însă despre mulți alți împărați celebri [4] .
În 1405, la scurt timp după venirea la putere, împăratul Yongle a comandat o stele gigantică pentru mausoleul tatălui său, care, dacă ar fi putut fi ridicată, ar fi avut 73 de metri înălțime. Toate cele trei părți - baza, coloana și vârful - ale stelei au fost aproape complet sculptate în cariera Yangshan(unde piatra a fost extrasă și pentru alte structuri ale mausoleului), când a devenit clar că va fi imposibil să o muți de la locul ei. Drept urmare, împăratul a fost nevoit să se limiteze la o stele de 9 metri (vezi Sifangchen, mai jos), care, totuși, a devenit cea mai înaltă din Nanjing [7] .
În vremea Minsk, complexul mausoleului și teritoriul adiacent acestuia (presumabil, cea mai mare parte a Muntelui Zijinshan!) erau înconjurate de un zid vopsit în roșu, lung de 22,5 km [8] . Acolo au fost plantați 100.000 de pini și era o turmă de 1.000 de căprioare. [9] Complexul a fost întreținut de eunuci imperiali ; biografiile eunucilor de rang înalt menționează adesea că, după ce a fost înlăturat dintr-o poziție de responsabilitate pentru cutare sau cutare abatere, un eunuc a fost trimis la Xiaoling să lucreze în grădină sau să fumeze tămâie la altar.
Conducătorii imperiului Qing , care i-a succedat lui Ming, au arătat, de asemenea, un anumit nivel de respect față de mormintele împăraților din epoca precedentă. Împărații Kangxi și Qianlong au vizitat Xiaoling în celebrele lor „Călătorii spre Sud”. Îngrijirea mausoleului în această epocă a fost efectuată de o brigadă formată din doi eunuci și 40 de angajați ai Armatei Opt Stendard [10] . Deși complexul mausoleului, la fel ca multe alte monumente arhitecturale din Nanjing, a fost grav avariat în timpul Rebeliunii Taiping , după înăbușirea revoltei, guvernul Qing a luat anumite măsuri pentru a-l repara.
Încă din vremea construcției mausoleului, vizitatorii care veneau să-și aducă omagiu fondatorului Imperiului Ming, au urmat calea tradițională de la arc, unde trebuiau să descălece (下马坊, Xiamafang), până la cei 2,62 km lungime. Dealul Dulunfu cu locul de înmormântare al împăratului [8] .
Dajinmen și Sifangcheng. După ce au mers 755 m de arcul Xiamafang, vizitatorii intră pe teritoriul complexului mausoleului prin monumentala Marea Poartă de Aur (Dajinmen), unde acum se efectuează controlul biletelor. După aceea (70 m mai târziu) sunt întâmpinați de o țestoasă uriașă bisi de piatră care poartă pe spate o stela încoronată cu dragoni împletite. Textul de pe stele, cunoscut sub numele de Shengong Shengde Bei (神功圣德碑, adică „Stela meritului incomparabil și virtuții perfecte”), a fost scris de al patrulea fiu al lui Zhu Yuanzhang, împăratul Yongle , care a instalat-o în 1413 . Țestoasa 5,15 m lungime, 2,54 m lățime și 2,08 m înălțime [7] [11] ; stela, împreună cu broasca testoasă, are 8,78 m înălțime [7] [12] .
Țestoasa cu stela este înconjurată de un zid pătrat de piatră (四方城, Sifangcheng) cu un arc pe fiecare parte. Sifangcheng a fost inițial un pavilion acoperit (ca omologul său din mormintele Ming de lângă Beijing), dar acoperișul a fost pierdut în secolul al XIX-lea. în timpul Rebeliunii Taiping . În prezent, specialiștii chinezi studiază posibilitatea refacerii acoperișului [13] .
Marea Poartă de Aur (Dajinmen)
Țestoasa împăratului Yongle la Pavilionul Square (Sifangcheng)
Cap de țestoasă al împăratului Yongle
Pomul dragonului stelei împăratului Yongle (vedere la capăt)
Calea divină. Din „Pavilionul Pătrat” din Sifangcheng începe „calea divină” (神道, shengdao ) de 1800 de metri [12] care, ocolind dealul Meihuashan, merge mai întâi spre vest și apoi spre nord. Include două secțiuni, în care statui sunt așezate de-a lungul drumului, parcă ar forma o gardă de onoare. De-a lungul primei secțiuni, numită acum „drumul elefanților de piatră”, există statui de animale reale și mitologice: două perechi de lei , sezhi, cămile, elefanți, qilins și cai. A doua parte se numește „Drumul Wenzhong” ( wenzhong este un războinic de piatră care păzește un mormânt sau un templu). De-a lungul ei sunt statui ale războinicilor și oficialităților civile . La sfârșitul primei secțiuni, există coloane huabiao de-a lungul părților laterale ale drumului , iar la sfârșitul celei de-a doua secțiuni, Poarta Lingxing (棂星门) restaurată în 2006 [14] .
un leu
Sezhi
cămile
elefanti
qilin
Cai
oficial civil
Poarta Lingxing la capătul drumului Wenzhong
Curte dreptunghiulara. Prin Poarta Wenufangmen (文武坊门, „Poarta [Demnitarilor] Civile și Militare”), drumul intră apoi într-o curte împrejmuită dreptunghiulară, unde vizitatorii sunt întâmpinați de o a doua țestoasă de piatră care se uită la ei din centrul Sălii Stelelor (碑殿, Beidian). Acesta este un omagiu adus împăratului Qing Kangxi , fondatorul dinastiei Ming distrusă de Qing Manchus. Împăratul Manciu l-a instalat aici în 1699, în timpul celei de-a treia călătorii de la Beijing spre sud. Textul laconic de patru caractere (治隆唐宋, Zhifeng Tang Song - „[El] a depășit Tang și Song ”) de pe stela acestei țestoase îl compară pe Zhu Yuanzhang cu fondatorii altor două mari dinastii din China. Stela are o înălțime de 3,85 m (cu broască țestoasă), țestoasa are 1,06 m [15] [16] .
Următoarea clădire din aceeași curte dreptunghiulară a fost Sala Xiaoling (孝陵殿, Xiaoling Dian), inițial clădirea principală a complexului mausoleului, dar ulterior distrusă. Pe fundația care a supraviețuit, a fost construită o mică sală de pavilion (享殿, Ting Dian) în 1865-1873 [17] . În prezent, există un magazin de cărți și suveniruri.
wenufanmen
Sala Stelelor, cu țestoasa împăratului Kangxi
Ruinele fundației Xiaoling Hall; pe el, Hall-Pavilion (Ting Dian)
În Sala Pavilionului (Ting Dian)
neihongmen
Movila Dulunfu. Prin Poarta Roșie Interioară (内红门, Neihongmen), vizitatorii trec din curtea dreptunghiulară în curtea complexului mausoleului, unde văd ceea ce pare a fi o clădire înaltă de piatră cunoscută sub numele de „Turnul Ming” (明楼, Ming). Lou). În realitate însă, cea mai mare parte a acestei structuri este un zid de piatră pe versantul frontal (sudic) al Dealului Dragonului Singuratic (独龙阜, Dulunfu), de aproximativ 400 m în diametru, care este movila funerară a împăratului. Cel puțin, așa spune inscripția făcută în piatră, „此山明太祖之墓” – „Acest munte este mormântul împăratului Ming Taizu”. (Taizu (太祖), „Marele strămoș” este un nume postum onorific al lui Zhu Yuanzhang). Partea superioară împădurită a dealului este înconjurată de un zid circular.
„Acest munte este mormântul împăratului Ming Taizu”
Foișor (remake) pe terasa superioară a Min Low
Tunel la baza Ming Low
Secțiune a zidului care înconjoară vârful Dealului Dragonului Singuratic
A treia țestoasă misterioasă. În 1999, într-o râpă printre plantațiile de ceai, la doar 100 m sud-est de Pavilionul Sifangcheng, a fost găsită o țestoasă de piatră neterminată, puțin mai mare decât celebra țestoasă Yongle, cu gâtul crăpat. În apropiere se afla o stela la fel de neterminată, fără text. În același an, această țestoasă a fost transferată în Parcul Cultural Turnul Roșu (红楼艺文苑, Honglou Yiwen Yuan), situat direct la est de complexul mausoleului. Potrivit experților, ea, ca și alte sculpturi Xiaoling, este o lucrare a erei Ming timpurii. Cu toate acestea, nu a fost găsită nicio mențiune despre fabricarea sa în sursele scrise ale perioadei și, prin urmare, scopul fabricării sale și motivele abandonării sale rămân un mister. Au fost înaintate o serie de ipoteze în acest sens. Poate că a fost doar prima încercare de a realiza țestoasa bishi pe care o vedem acum în Sifangchen, dar din cauza materialului de proastă calitate, gâtul i s-a crăpat deja în timpul procesării, iar zidarii au fost nevoiți să o ia de la capăt, cu o altă piatră. Potrivit unei alte versiuni, constructorii lui Xiaoling au plănuit inițial să o echipeze cu două astfel de țestoase, dar una dintre ele a fost lăsată neterminată din cauza răsturnării lui Zhu Yunwen de către unchiul său din Beijing [12] [15] . În orice caz, această țestoasă neterminată reprezintă o oportunitate unică de a face cunoștință cu procesul de realizare a statuilor de piatră de acest tip de către sculptorii din Minsk.
Soluțiile sculpturale și arhitecturale folosite în mausoleul Xiaoling au fost în mare măsură aplicate în complexul mausoleului fondat de fiul lui Zhu Yuanzhang, Zhu Di (împăratul Yongle), lângă Beijing , pentru el și moștenitorii săi. Tradiția monumentală Ming a fost adoptată și de Manchus, al căror imperiu Qing a absorbit imperiul Ming în secolul al XVII-lea.
La cinci secole și jumătate după răsturnarea jugului mongol de către Zhu Yuanzhang și asociații săi, crearea Imperiului Ming cu transferul capitalei de la Beijing ( Khanbalik ) la Nanjing, poporul chinez i-a răsturnat pe conducătorii Manciu, proclamând Republica a Chinei , din nou cu transferul capitalei de la Beijing la Nanjing. Înainte de moartea sa în 1925, primul președinte al Republicii Chineze, Sun Yat-sen , și-a exprimat aceeași dorință ca și fondatorul Imperiului Ming: să fie îngropat pe Muntele Zijinshan - dar nu sub o movilă, ci într-un mausoleu modern. în maniera lui Lenin . Cu un simbolism destul de evident, mausoleul pentru părintele fondator al republicii a fost ridicat în scurt timp la un kilometru est de Xiaoling [10] .
