Jan Nepomuzen Hoffman | |
---|---|
Data nașterii | 1753 |
Locul nașterii | |
Data mortii | 21 decembrie 1835 |
Un loc al morții | |
Țară | |
Loc de munca | |
Grad academic | doctor |
Premii și premii |
Jan Nepomucen Hoffmann ( ceh Jan Nepomuk František Hoffmann , german Johann Nepomuk Franz Hoffmann , polonez Jan Nepomucen Hoffmann ; 1753 , Kelch [1] , Regiunea Zlín , Cehia - 21 decembrie 1835 , Lviv , Imperiul Austriac ) - Doctor în drept al Lviv Universitatea (1785), vizitator general al școlilor primare din Galiția , rector al universităților Jagiellonian (1805/06) și Lvov (1808/09), administrator al capitolului Lvov(1812), stareț al mănăstirii dominicane Zhovkva (1822), primul director al adăpostului și instituției pentru surdomuți (1830) Jan Nepomucen Hoffmann [2] . Pentru activități pentru orfani, surdo-muți, a devenit cetățean de onoare al Lviv (1831), a primit Ordinul austriac al împăratului Leopold [3] .
Jan Nepomucen Hoffmann s-a născut într-o familie ceh-germană în Moravia , pe atunci parte a Sfântului Imperiu Roman . După școala elementară, a studiat la gimnaziile Gradiste și Mikulov . La Olomouc , a primit titlul de Maestru în Filosofie și Licențiat în Religie , după care episcopul local a hirotonit diacon și, din cauza vârstei insuficiente pentru hirotonire în preoție , a dat permisiunea de a-și continua studiile la Universitatea din Viena . Aici a studiat dreptul (în special dreptul bisericesc) sub renumitul profesor Martini, ceea ce i-a permis ulterior să obțină un doctorat în drept bisericesc. La Viena, la Biserica Margareta [4] , Hoffmann a devenit diacon, a fost hirotonit preot de către Arhiepiscopul Magazzi [5] al Vienei (1776). Împărăteasa Maria Tereza l-a numit pe Hoffmann director al școlilor elementare din Regatul Galiției și Lodomeria pentru a introduce programele de învățământ moderne. În același timp, a slujit ca preot și mărturisitor pentru locuitorii de limbă germană nou sosiți, ținând predici în limba germană. Din 9 septembrie 1784 , canon de onoare, trei luni mai târziu canonic al capitolului catedralei din Lviv , vizitator general al școlilor elementare. A început să pregătească profesori într-una dintre mănăstirile orașului. Din 12 noiembrie 1785 , doctor în drept al Universității din Lviv. În 1787 , din ordinul împăratului Iosif al II-lea , universitatea a fost transformată într-un capitol, după care Hoffmann a fost numit capitol școlar. Din 1791 a devenit reprezentantul arhiepiscopului Lvov la universitate, unde din 1801 a devenit prorector. La capitolul din 1797 a devenit sufragan , în 1800 un funcționar, din 1801 prelat al departamentului, a primit titlul de ts.k. consilier imperial.
Ca doctor în drept canonic, un licențiat în teologie a fost trimis în 1805 la Cracovia de către șeful de științe teologice la universitatea reorganizată , unde a devenit rector (1805-1806). După moartea arhiepiscopului , el a fost sufragan al Cracoviei, scolastic al capitolului, prepozit al Bisericii Sf. Maria .
În 1806 s-a întors la Lvov, a preluat prelatura probst al departamentului, rectorul liceului ( 1808 - 1809 ), administratorul arhiepiscopiei ( 1811/12 ) în sala capitulară. Înainte de alegerea unui nou arhiepiscop, el a devenit un infulat al lui Tarnow , mai târziu stareț al mănăstirii dominicane din Zhovkva (1822).
A acordat 5.000 de guldeni pentru fondul său pentru orfani 1830 . Datorită mai multor fonduri, a înființat o școală-adăpost pentru copii surdo -muți [6] [7] , al cărei director a devenit în 1831 (mai târziu s-a mutat pe strada Lychakivska 35). În semn de recunoștință pentru contribuție, a fost proclamat cetățean de onoare al orașului. În această perioadă, a făcut testament pentru cei 200.000 de guldeni ai săi în bani și valori mobiliare, l-a numit director general al institutului mizerabilului oraș. Potrivit titlurilor de valoare, 21.000 de guldeni erau destinați capitolului catedralei din Lviv pentru surorile milei și cea mai săracă parohie, spitalul militar din Viena pentru 1.000 de guldeni, spitalul Sf. Lazăr și adăpostul din Lvov pentru 13.040 guldeni, instituții pentru surdo-muți pentru 3279 guldeni. Au fost gajate 16 carnete de economii, în special, pentru un profesor dintr-o instituție surdomută (1), o fată orfană (1), un profesor de școală elementară (2), un magistrat orășenesc pentru un funcționar sărac, un comerciant, un orfan (3). A murit la Lvov la vârsta de 82 de ani.
În cinstea lui Jan Nepomucen Hoffmann, o nouă stradă a fost numită în 1895, care a fost amenajată lângă instituția pentru surdo-muți, care în 1944 se numește strada Cehov .
Universității din Lviv | Rectorii|
---|---|
Universitatea din Lviv numită după Iosif al II-lea A. V. Betansky (1784/85) B. Borzaga (1785/86) B. Shiverek (1786/87) V. Vreha (1787/88) J. Wimmer (1788/89) J. Ambrozie (1789/90) A. Capuano (1790/91) W. Gann (1791/92) J. A. de Potochki (1792/93) D. Z. Kefil (1793/94) W. Pressen (1794/95) J. Holfeld (1795/96) Anthony (Angelovich) (1796/97) S. Grzhembsky (1797/98) B. Shiverek (1798/99) Y. Sporck (1799 / 1800) K. Kitsky (1800/01) B. Borzaga (1801/02) F. Masoch (1802/03) J. Zemancek (1803/04) N. Skorodinsky (1804/05) F. Kodesh (1805) Liceul din Lviv J. Ambrose (1805/06) W. Pressen (1806/07) E. Echsner (1807/08) J. N. Hoffman (1808/09) Y. Arbter (1809/10) F. d. P. Neuhauser (1810/11) J. Golfeld (1811/12) A. Zeisl (1812/13) M. A. Füger (1813/14) F. Babel von Fronsberg (1814/15) F. Kodesh (1815/16 și 1816/17) Universitatea Francisc al II-lea din Lviv A. A. Ankvich (1817/18) J. Winivarter (1818/19) F. Stecher (1819/20) J. Gütter (1820/21) M. Grinevetsky (1821/22) M. A. Füger (1822/23) P. Krausnecker (1823/24) J. Mauss (1824/25) F. K. Zakharyasevich (1825/26) F. Polberg (1826/27) F. Masoch (1827/28) N. Napadievici (1828/29) Venedikt Levitsky (1829/30) K. Krauss (1830/31) V. Zherdinsky (1831/32) A. Kunzek (1832/33) O. Krinitsky (1833/34) J. Dobzhansky (1834/35) F. d. P. Neuhauser (1835/36) J. Stieber (1836/37) M. Barvinsky (1837/38) A. Geimberger (1838/39) F. Babel von Fronsberg (1839/40) E. Golzgetan (1840/41) Y. Gerovsky (1841/42) J. Reiner (1842/43) K. Stransky (1843/44) A. Pfeiffer (1844/45) A. Manastirsky (1845/46) F. Ton (1846/47) B. Wagner (1847/48) C. Tangle (1848/49) S. Tichinsky (1849/50) F. Kotter (1850/51) J. Mauss (1851/52) K. Jmigrodsky (1852/53) E. Gerbst (1853/54) I. Lemokh (1854/55) O. Krinitsky (1855/56) J. Pazdera (1856/57) A. Wacholz (1857/58) O. Krinitsky (1858/59) A. Fangor (1859/60) Grigori (Iakhimovich) (1860/61) L. Malinovsky (1861/62) F. Rulf (1862/63) J. Holovatsky (1863/64) L. Soletsky (1864/65) E. More (1865/66) W. Kergel (1866/67) I. Delkevici (1867/68) F. Rulf (1868/69) G. Schmidt (1869/70) F. Kostek (1870/71) F. Kotter (1871/72) A. Maletsky (1872/73) A. Filyarsky (1873/74) M. Kabat (1874/75) E. Cherkavsky (1875/78 și 1876/77) Z. Venclevsky (1877/78) L. f. Bilinsky (1878/79) K. Liske (1879/80) K. Sarnicki (1880/81) L. Pentak (1881/82) B. L. Radzishevsky (1882/83) E. Rittner (1883/84) L. Kloss (1884/85) L. Zhmurko (1885/86) T. Z. Pilat (1886/87) E. Cherkavsky (1887/88) L. Pentak (1888/89) K. Sarnicki (1889/90) T. Stanețki (1890/91) R. Pilat (1891) A. Balasits (1891/92) M. Palivoda (1892/93) L. Tsviklinsky (1893/94) T. Wojciechowski (1894/95) O. M. Balzer (1895/96) I. Komarnitsky (1896/97) A. Reman (1897/98) G. Kady (1898/99) W. Abraham (1899/1900) B. Kruchkevich (1900/01) L. Ridiger (1901/02) V. Ohenkovsky (1902/03) J. Fialek (1903/04) A. Kalina (1904) Y. Puzina (1904/05) V. Gluzinsky (1905/06) B. Dembinsky (1907/08) A. Marte (1908/09) S. Glombinsky (1909/10) B. Yashovsky (1910/11) L. Finkel (1911/12) A. Beck (1912/13) S. Stazhinsky (1913/14) K. Tvardovsky (1914/17) C. Weiss (1917/18) Universitatea Jan Casimir Lviv A. S. Yurash (1918/19) A. Galban (1919/20) E. Mahek (1920/21) J. Kasprowicz (1921/22) S. Narayevsky (1922/23) Y. Makarevici (1923/24) V. Seradsky (1924/25) E. Porembovici (1925/26) I. Semiradsky (1926/27) A. Gertsman (1927/28) L. Pininsky (1928/29) S. Witkowski (1930/31) S. Krzemenevsky (1931/32) A. Gertsman (1932/33) G. Galban (1933/34) Ya. Cekanovski (1935/36) S. Kulchinsky (1936-38) E. Bulanda (1938/39) R. Longchamp de Berrier (1939) Universitatea de Stat Ivan Franko Lviv M. I. Marchenko (1939/40) G. S. Bycenko (1940/41) V. I. Simovich (1941) N. N. Pashe-Ozersky (1944) I. I. Belyakevici (1944/48) G. N. Savin (1948/51) E. K. Lazarenko (1951/63) N. G. Maksimovici (1963/81) V. P. Chugaev (1981/90) I. A. Vakarchuk (1990 / 2007) V. S. Vysochansky (2007/10) I. A. Vakarchuk (2010 / 13) V. P. Melnik (din 2014) |