Manuscrise economice și filozofice din 1844

Manuscrisele economice și filosofice din 1844 ( germană:  Ökonomisch-philosophische Manuskripte aus dem Jahre 1844 ) este opera lui Marx , scrisă în 1844 și atribuită așa-zisului. perioada timpurie (umanistă). Tema principală dezvăluită în lucrare este alienarea .

Cuprins

Lucrarea prezintă punctele de vedere economice și filozofice ale lui Marx din acea vreme. Marx începe cu o critică filozofică a economiei politice care afirmă faptele, dar nu le explică. În prefață, Marx a scris că a ajuns la concluziile sale [1] :

printr-o analiză complet empirică bazată pe un studiu critic conștiincios al economiei politice.

Lucrarea conține o critică ascuțită a capitalismului, care [2] :

condamnă muncitorul la sărăcire și scufundare la nivelul mașinii.

Luând în considerare economia politică a lui A. Smith și D. Ricardo, Marx observă că recunoașterea lor a muncii ca singura sursă a tuturor bogățiilor [3] :

poziţia asupra muncii ca unică esenţă a bogăţiei

este cel mai înalt nivel al științei economice din acea vreme. În același timp, Marx notează ca fiind o deficiență semnificativă lipsa de înțelegere a economiei politice [4] :

relaţia mişcării studiate de ea.

Pentru economia politică, Marx stabilește sarcina [4] :

să înțeleagă interconexiunea esențială dintre proprietatea privată, lăcomie, separarea muncii, a capitalului și a proprietății funciare unele de altele, între schimb și competiție, între valoarea unei persoane și deprecierea acesteia, între monopol și concurență etc., între toată această înstrăinare. și sistemul monetar.

Partea principală a lucrării lui Marx este dedicată dezvăluirii esenței conceptului de alienare și muncă înstrăinată. El vede principalul paradox al alienării în faptul că [4]

muncitorul devine mai sărac cu cât produce mai multă bogăție.

Marx derivă alienarea din condițiile vieții sociale determinate de proprietatea privată a mijloacelor de producție. Înstrăinarea este o formă de legături sociale, de comunicare socială a oamenilor, în care condițiile vieții și muncii lor, rezultatul activităților lor și relația dintre ele apar ca o forță externă străină și ostilă. Marx explorează în detaliu alienarea muncii. Activitatea vitală a omului și autoafirmarea lui ca ființă socială se manifestă în crearea practică a lumii obiective, în producția socială. Sub capitalism [4] :

muncitorul devine o marfă mai ieftină cu cât creează mai multe bunuri.

Înstrăinarea muncii se manifestă prin faptul că produsul muncii este opus muncii [4] :

ca un fel de ființă extraterestră, ca o forță independentă de producător.

Marx consideră problema transformării comuniste a societății. Subliniază că numai o astfel de ordine socială poate fi numită comunism, care [5] :

produce un bogat și cuprinzător, profund în toate sentimentele și percepțiile sale despre o persoană.

Marx critică aspru comunismul egalitar, cerând [6] :

o întoarcere la simplitatea nefirească a unui om sărac și inutil.

Conștiința teoretică nu este suficientă pentru victoria comunismului [7] :

Ideea de comunism este suficientă pentru a distruge ideea de proprietate privată. Distrugerea proprietății private în realitate necesită o acțiune comunistă reală.

În cursul unei analize critice a filozofiei lui Hegel, Marx răspunde la întrebarea [8] :

…ce fel de relație avem cu dialectica hegeliană?

Marx critică idealismul filozofiei lui Hegel [9] :

ideea absolută în sine nu este nimic, că numai natura este ceva,

notând [10] :

aspecte pozitive ale dialecticii hegeliene.

Note

1. ↑ K. Marx, F. Engels Din lucrările timpurii, M., Politizdat, 1956, S. 519
2. ↑ K. Marx, F. Engels Din primele lucrări, M., Politizdat, 1956, S. 528
3. ↑ K. Marx, F. Engels Din lucrările timpurii, M., Politizdat, 1956, S. 582
4. ↑ 1 2 3 4 5 K. Marx, F. Engels Din primele lucrări, M., Politizdat, 1956, p. 560
5. ↑ K. Marx, F. Engels Din primele lucrări, M., Politizdat, 1956, S. 594
6. ↑ K. Marx, F. Engels Din primele lucrări, M., Politizdat, 1956, S. 587
7. ↑ K. Marx, F. Engels Din lucrările timpurii, M., Politizdat, 1956, S. 606
8. ↑ K. Marx, F. Engels Din primele lucrări, M., Politizdat, 1956, p. 621
9. ↑ K. Marx, F. Engels Din primele lucrări, M., Politizdat, 1956, p. 639
10. ↑ K. Marx, F. Engels Din primele lucrări, M., Politizdat, 1956, S. 636

Literatură

• Bagaturia G. A. „Teze despre Feuerbach” // Dicţionar Enciclopedic Filosofic / Cap. editori: L. F. Ilicicev , P. N. Fedoseev , S. M. Kovalev , V. G. Panov . - M .: Enciclopedia Sovietică , 1983. - S. 791-792. — 840 p. — 150.000 de exemplare.

Link -uri

• K. Marx Manuscrise economice și filosofice din 1844

Dicționare și enciclopedii	mare chinezesc Britannica (online)
În cataloagele bibliografice	GND : 1205302638