Apariția vocalelor reduse în limba proto-slavă

Apariția vocalelor reduse în limba proto-slavă este o schimbare fonetică proto-slavă , constând în trecerea *ĭ și *ŭ scurte la vocalele reduse, denumite în mod tradițional ь și ъ .

Calitate redusă

În mod tradițional , ь și ъ sunt considerate vocale reduse, ceea ce se reflectă în terminologia: „vocale iraționale”, „semivocale”, „vocale șoptite”, „vocale de educație incompletă”, „super-scurtă”, „redusă” , „vocale surde”, poloneză. półsamogłoski , ceh. neurčité vokály , germană.  Halbvokale , fr.  voyelles ultra-breves [1] [2] .

A. Leskin și V. Vondrak credeau că ъ corespunde sunetului în engleză.  pasăre „pasăre” ( ɜ ), și b  - la sunetul din ea.  glaube „cred” ( ə ) [3] .

R. F. Brandt credea că ъ suna ca primul sunet în rusă. ajutor ( ə ) și ь ca primul sunet în rusă. mal ( ɪ ) [4] .

Exemple

• gre-ue h 3 m i gʰleh 2 > alt grecesc. ὁμ ί χλη , lit. m i glà , pra-slav . *m ь gla „ceață” [5] .
• gre-ue dʰ u gh 2 tēr > lit. d u ktė̃ , protoslav . *d ъ kti „fiică” [6] .

Cronologie

Cronologie absolută

Yu. V. Shevelev datează apariția celor cu timp redus în jurul anului 800 d.Hr. e. [7] Z. Stieber plasează apariția celor reduse după secolul al VII-lea și crede că în secolul al IX-lea erau deja prezente în sistemul fonetic al limbii proto-slave [8] . M. Sheckley se referă la acest eveniment la intervalul de timp cuprins între 800 și 850 d.Hr. e. [9]

În slavismele finlandeze timpurii găsim în locul i și u redus [10] :

• *l ъ ž ь ka > fin. l u s i kka „linguriță”;
• *ok ъ nu > formați. fin. ikk u na "fereastră";
• *t ъ ska > fin. t u ska „durere, angoasă”;
• *vorbesc ъ nu > fin. vorbește cu „ fulgi de ovăz ”;
• * krь stъ > fin. r i sti „cruce”;
• *d ъ xor ь „dihor” > fin. t u hkur i " nurcă ".

Aceasta, potrivit lui Z. Stieber, sugerează că în epoca primelor contacte finno-slave, proto-slavii *i și *u și-au păstrat calitatea inițială [11] . S. B. Bernshtein obiectează că în acest caz ne confruntăm cu înlocuirea sunetelor i și u, care sunt absente în limba finlandeză, reduse de sunetele apropiate lor i și u. Z. Stieber crede însă că cele reduse erau sunetele din seria mijlocie, iar în caz de substituție ar fi fost înlocuite cu e și o [12] .

Reducere în împrumuturile rusești vechi din limbile finno-ugrice [13] :

• EST. Viljandi > *Vьlьjędь > alt rus Vel'd ;
• fin. Musta "negru" > alt rus M'sta ;
• fin. *rōtsi „Suedia” > OE rusă ;
• fin. purje > *pъrě > alt rus prѣ „sail”.

Slavisme care conțin reduse în limba română [11] :

• sъto „sută” > sutǎ;
• stüklo "sticlă" > sticlǎ;
• metъla „broom” > mǎturǎ (dial. meturǎ).

Note

1. ↑ Shevelov GY A Preistory of Slavic. - Carl Winter Universitätsverlag. - Heidelberg, 1964. - P. 435.
2. ↑ Chekman V. N. Cercetări privind fonetica istorică a limbii proto-slave. - Stiinta si Tehnologie. - Minsk, 1979. - S. 177.
3. ↑ Bernstein S. B. Gramatica comparativă a limbilor slave. — Editura Universității din Moscova, Editura Nauka. - M. , 2005. - S. 178.
4. ↑ Brandt R. t. Scurtă gramatică comparativă a limbilor slave. - M. , 1915. - S. 7.
5. ↑ Šekli M. Primerjalno glasoslovje slovanskih jezikov. - Lubljana: Znanstvena založba Filozofske fakultete, 2016. - Vol. 1. - P. 275. - ISBN 978-961-237-742-7 .
6. ↑ Šekli M. Primerjalno glasoslovje slovanskih jezikov. - Lubljana: Znanstvena založba Filozofske fakultete, 2016. - Vol. 1. - P. 276. - ISBN 978-961-237-742-7 .
7. ↑ Shevelov GY A Preistory of Slavic. - Carl Winter Universitätsverlag. - Heidelberg, 1964. - P. 439.
8. ↑ Stieber Z. Zarys gramatyki porównawczej języków słowianskich. — Państwowe Wydawnictwo Naukowe. - Varșovia, 2005. - P. 28. - ISBN 83-01-14542-0 .
9. ↑ Šekli M. Primerjalno glasoslovje slovanskih jezikov. - Lubljana: Znanstvena založba Filozofske fakultete, 2016. - Vol. 1. - P. 279. - ISBN 978-961-237-742-7 .
10. ↑ Shevelov GY A Preistory of Slavic. - Carl Winter Universitätsverlag. - Heidelberg, 1964. - P. 437.
11. ↑ 1 2 Stieber Z. Zarys gramatyki porównawczej języków słowiańskich. — Państwowe Wydawnictwo Naukowe. - Varșovia, 2005. - P. 21. - ISBN 83-01-14542-0 .
12. ↑ Stieber Z. Zarys gramatyki porównawczej języków słowianskich. — Państwowe Wydawnictwo Naukowe. - Varșovia, 2005. - P. 22. - ISBN 83-01-14542-0 .
13. ↑ Shevelov GY A Preistory of Slavic. - Carl Winter Universitätsverlag. - Heidelberg, 1964. - P. 437-438.

Literatură

• Chekman V. N. Cercetări privind fonetica istorică a limbii proto-slave. - Minsk: Știință și tehnologie, 1979. - S. 175-213.
• Shevelov GY O preistorie a slavei. - Heidelberg: Carl Winter Universitätsverlag, 1964. - P. 432-465.