Doi husari (roman)

Doi husari
Gen Poveste
Autor Lev Tolstoi
Limba originală Rusă
data scrierii 1856
Data primei publicări 1856
Logo Wikisource Textul lucrării în Wikisource

„Doi husari”  - o poveste de Lev Tolstoi , publicată pentru prima dată cu o dedicație lui M. N. Tolstoi, sora autorului, în 1856, în al cincilea număr al revistei Sovremennik . [unu]

Povestea a fost scrisă între 12 martie și 14 aprilie 1856 (data autorului din manuscris este 11 aprilie). Numele original „Tatăl și Fiul” a fost schimbat la sugestia lui Nikolai Nekrasov . [unu]

Plot

Epigraful este din „Cântarea bătrânului husar” de Denis Davydov .

Intriga povestirii se bazează pe opoziția dintre obiceiurile începutului (prima jumătate a povestirii) și mijlocul secolului al XIX-lea (a doua jumătate).

În anii 1820, celebrul husar conte Fyodor Turbin ajunge într-un oraș de provincie, aici în hotel îl întâlnește pe cornet Ilyin, care, în ciuda avertismentului contelui că partenerul său de card este un trișor, pierde banii guvernamentali încredințați lui de către comandant de regiment. Ilyin este disperat, se gândește la sinucidere. Turbin salvează cornetul de-a face cu trișorul care l-a bătut pe Ilyin și luând banii pierduți. În același timp, Turbin nu uită să devină sălbatic, să aibă grijă (cu succes) de tânăra văduvă Anna Fedorovna.

Actiunea celei de-a doua jumatati a povestirii are loc in 1848 . Pe moșia Annei Feodorovna, un husar, fiul contelui Fiodor Turbin, se oprește cu un tovarăș, cornet Polozov, care se află sub influența sa puternică. Anna Feodorovna este entuziasmată de întâlnirea cu fiul celebrului husar. Turbin o bate pe gazda în cărți cu o sumă destul de mare, încercând să obțină o întâlnire și intimitate cu fiica gazdei Lisa. Interpretând greșit cuvintele Lizei ca pe o invitație în dormitor, Turbin încearcă să intre noaptea pe fereastră, dar este respins. Îi spune cornetului despre această încercare, este revoltat de comportamentul lui Turbin, se ceartă.

Personaje

Critica

Deja în manuscris, povestea a fost primită cu entuziasm de Turgheniev , Nekrasov, Botkin [1] .

În articolul „Furtuna de zăpadă”. - „Doi husari” din povestea contelui L. N. Tolstoi „ Druzhinin a scris:” întreaga lucrare a ieșit... o poveste minunată în două părți, bogată în frumuseți semnificative și pagini extrem de poetice. „Oglinda poetică a contelui Tolstoi lovește prin puritatea ei fără egal, motiv pentru care noi, fără ezitare, ne recunoaștem autorul drept unul dintre scriitorii noștri, destinat celui mai strălucit viitor.” [2]

Pozitiv evaluat povestea și Chernyshevsky . În articolul „Copilărie și adolescență. Compoziția contelui L. N. Tolstoi, Sankt Petersburg. 1856. Poveștile militare ale contelui L. N. Tolstoi. SPB. 1856” a scris că „în „Notele unui marker” și „Doi husari” a făcut din nou un pas înainte. [3]

Povestea este una dintre primele lucrări ale lui Tolstoi traduse într-o altă limbă. În 1875 a fost publicată o traducere franceză cu o prefață de Turgheniev (Le Temps, 1875, nr. 5047, 10 fevrier). În ea, Turgheniev a scris: „această poveste oferă o idee destul de exactă a modului contelui Leo Tolstoi” [4] .

Adaptare ecran

Note

  1. ↑ 1 2 3 L. N. Tolstoi. Lucrări adunate în 22 de volume.Moscova: Ficțiune, 1978-1985. vol. II, N. V. Burnasheva. Comentarii
  2. ↑ A. V. Druzhinin „Furtuna de zăpadă”. - „Doi husari” din povestea contelui L. N. Tolstoi. Biblioteca de lectură, 1856, nr. 9, sec. V, p. 1-30. Fără semnătură.
  3. ↑ Cernîșevski N. G. Copilărie și adolescență: (Compoziția contelui L. N. Tolstoi. Sankt Petersburg. 1856); Povești militare: (Contele L. N. Tolstoi. Sankt Petersburg. 1856) // L. N. Tolstoi în critica rusă: Sat. Artă. / Intrare. Artă. şi note de S. P. Bychkov. - Ed. a II-a, adaug. - M .: Stat. Editura Artiștilor. lit., 1952. - S. 91-105.
  4. ↑ I. S. Turgheniev Opere și scrisori complete în douăzeci și opt de volume. Lucrări în cincisprezece volume. Volumul cincisprezece. Corespondenţă. Discursuri. Prefaţă. Scrisori deschise. Autobiografie și multe altele. (1848-1883) Indicatori. M.--L., „Știință”, 1968

Link -uri