imperiu | |
Imperiul Qin | |
---|---|
|
|
←
→ → → 221 î.Hr e. - 206 î.Hr e. |
|
Capital | Xianyang (100.000 de ore) |
Populația | 10 milioane de ore (~206 î.Hr.) |
Forma de guvernamant | monarhie absolută |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Imperiul Qin ( chineză: 秦朝 , pinyin Qín Cháo , pall. Qin chao ) este primul imperiu din întreaga istorie a întregii Chinei [1] .
Fondatorul imperiului - conducătorul regatului chinez Qin Shi Huang - a unit China sub conducerea sa în 221 î.Hr. e. , împărțind țara în 36 de provincii, conduse de funcționari numiți de împărat. Împăratul Qin Shi Huang a creat un stat centralizat, controlat, bazat pe legalism , în timp ce au fost efectuate represiuni împotriva susținătorilor confucianismului : de exemplu, în 213 î.Hr. e. a fost emis un decret privind arderea lucrărilor neautorizate aflate în posesia privată, iar în 212 î.Hr. e. (acest lucru nu este de încredere) 460 de confuciani au fost executați și un număr semnificativ au fost „exilați la frontiere”.
Qin Shi Huang a anunțat încetarea pentru totdeauna a tuturor războaielor, a adunat arme de la prinți și s-a topit, construind 12 monumente mari. El a simplificat măsurile și greutățile, a introdus o ortografie standard a hieroglifelor și a organizat un sistem birocratic rigid de guvernare.
Domnia lui Qin Shihuang a fost caracterizată de un număr mare de lucrări publice, care au implicat milioane de oameni. În această perioadă s-a început construcția Marelui Zid Chinezesc de 8851,8 km lungime, a fost construit mormântul unic al lui Qin Shi Huang, care a inclus Armata de teracotă , imensul palat imperial Epan . O rețea de drumuri cu o lungime totală de 7500 km încercuia țara, drumurile aveau lățime de 15 m cu trei benzi, cu banda centrală destinată împăratului.
Moartea lui Qin Shi Huang în 210 î.Hr e. a venit în timpul unei călătorii prin țară, în care a fost însoțit de fiul său cel mic Hu Hai, șeful biroului Zhao Gao și consilierul șef Li Si . De teamă de tulburări, au ascuns moartea împăratului și, încheind un acord, au fabricat o scrisoare în numele împăratului, în care nu fiul cel mare al lui Fu Su, ci fiul cel mic, Hu Hai, a fost declarat moștenitor la tron. . Aceeași scrisoare conținea un ordin de a „acorda o moarte onorabilă” lui Fu Su și comandantului Meng Tian.
Hu Hai a urcat pe tron la vârsta de 21 de ani sub numele de Er Shi Huang , dar de fapt a rămas o marionetă a lui Zhao Gao și a fost forțat să se sinucidă trei ani mai târziu, din ordinul lui.
Revoltele au început în imperiu, conduse de Chen Sheng , Wu Guang și Liu Bang (sfârșitul anului 209 î.Hr. - începutul anului 208 î.Hr.). În octombrie 207 î.Hr. e. capitala Imperiului Xiang a fost luată de trupele lui Liu Bang, care a fost proclamat împărat și a devenit fondatorul dinastiei Han .
În ianuarie 206 î.Hr. e. generalul Xiang Yu a recucerit capitala, care i-a fost cedată de Liu Bang, a distrus orașul și a exterminat în mod masiv locuitorii, Ziying - ultimul conducător al Qinului - a fost executat.
De la sfârşitul secolului al IX-lea î.Hr e. Conducătorii Qin au purtat titlul de tunuri (prinți), din 325 î.Hr. e. - Vans (regi), din 221 î.Hr. e. - di (imparati).
Titlu /nume postum | nume de familie | Perioada de guvernare | |
---|---|---|---|
Nume în literatură : Qin + nume postum | |||
Wen-wang (惠文王 Huiwen) (Huiwen-jun) | Ying Si (嬴駟 yíng si) | 324 î.Hr e. - 311 î.Hr e. | |
Wu-wang (武王 Wu) | Ying Dan (嬴蕩 yíng dang) | 310 î.Hr e. - 307 î.Hr e. | |
Zhaoxiang-wang (昭襄 Zhāoxiang) | Ying Ze (嬴則 yíng zé sau 嬴稷 yíng jì) | 306 î.Hr e. - 250 î.Hr e. | |
Xiaowen-wang (孝文 Xiaowén) | Ying Zhu (嬴柱 yíng zhù) | 250 î.Hr e. | |
Zhuangxiang-wang (莊襄 Zhuāngxiāng) | Ying Zichu (嬴子楚 yíng zi chǔ) | 249 î.Hr e. - 247 î.Hr e. | |
Qin Shi Huangdi (始皇帝 Shǐ Huángdì) | Ying Zheng (嬴政 yíng zhèng) | 246 î.Hr e. - 210 î.Hr e. | |
Ershi Huangdi (二世皇帝 Èr Shì Huángdì) | Ying Huhai (嬴胡亥 yíng hú hài) | 209 î.Hr e. - 207 î.Hr e. | |
Ziying _ | Ying Ziying (嬴子嬰 yíng zi yīng) | 207 î.Hr e. |
Istoria Chinei | |
---|---|
China antică |
|
imperial timpuriu | |
şase dinastii |
|
Imperial mijlociu |
|
imperial târziu | |
Modern |
|