Dusseldorf germană. Dusseldorf HBf | |
---|---|
Deutsche Bahn AG | |
51°13′13″ N SH. 6°47′34″ in. e. | |
Operator | Deutsche Bahn |
data deschiderii | 1891 |
Tip de | statie de pasageri |
răcoare | unu |
Numărul de platforme | 8 (față-verso) |
Numărul de căi | 20 (dintre care 4 tehnice, fără platforme) |
Tip platformă | Insulă |
Forma platformelor | Direct |
Lungime platformă, m | 170 - 510 |
Lățimea platformei, m | 9–11 |
Arhitecti | Edouard Benez [1] |
Ieșire spre | Konrad-Adenauer-Platz, Graf-Adolf-Straße, Bertha-von-Suttner-Platz, Ludwig-Erhard-Allee, Willi-Becker-Allee |
Codul stației | KD |
Cod în „ Express 3 ” | 8000260 |
Învecină despre. P. | Gara Köln , Köln - Messe/Deutz , Aeroportul Dusseldorf (gara) , Gara Duisburg , Gara Meerbusch-Osterath [d] , Gara Düsseldorf-Bilk [d] , Gara Düsseldorf Wehrhahn [d] , Köln Messe/Deutz (tief) stația [ d] , Aeroportul Dusseldorf (gara) , Gara Duisburg și Gara Köln |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Gara Düsseldorf ( germană Düsseldorf Hauptbahnhof ) este principala gară din orașul Düsseldorf , capitala statului federal Renania de Nord-Westfalia .
Clădirea gării este situată la granița de sud-est a părții centrale a orașului, între piețele gării Konrad-Adenauer-Platz (Konrad-Adenauer-Platz, Konrad Adenauer Square ) și Bertha-von-Suttner-Platz (Bertha-von-). Suttner-Platz, Bertha Square von Sutner ).
Gara Düsseldorf este una dintre cele mai importante gări din Renania de Nord-Westfalia și Germania. Stația trimite zilnic 250.000 de pasageri. Împreună cu stațiile din Hamburg , München , Frankfurt pe Main , Berlin , Köln și Hanovra , gara Dusseldorf este una dintre cele mai vizitate stații din Germania. Conform sistemului de clasificare german, stația Düsseldorf aparține categoriei 1, fiind astfel una dintre cele mai importante stații din Germania (sunt 21 în total).
Din 12 februarie 1985, gara Düsseldorf se află sub protecția statului ca monument de arhitectură tehnică [2] . Este compus din trei etaje. Cel de sus servește drept platformă pentru trenuri de călători pe distanțe lungi, comunicații interregionale și suburbane. Etajul din mijloc servește drept coridoare și spații care deservesc gara, un loc de trafic masiv de pasageri. Etajul inferior (subteran) este platforma tramvaielor de metrou .
Înainte de construcția gării principale, aceasta a fost precedată de trei gări deținute de diferite companii de căi ferate construite în diferite părți ale orașului.
Anii nouăzeci ai secolului al XIX-lea.
Demolarea statiei la inceputul secolului XX.
Placă comemorativă la stația modernă.
Primele două stații construite în interiorul orașului în expansiune au interferat cu construcția noului cartier Friedrichstadt . Concurența ulterioară a societăților private pe acțiuni. companiile din interiorul Düsseldof, spațiul larg ocupat de șine sub șinele lor practic paralele și nemulțumirea orașului au dus la faptul că în anii 1879-1892 statul prusac a naționalizat aceste companii și s-a pus problema construirii unei singure gări centrale.
Marea deschidere a gării centrale a avut loc la 1 octombrie 1891 [3] . Cu toate acestea, după numai trei decenii, această gară nu a mai putut face față traficului de pasageri puternic crescut și a încetat să mai corespundă gustului epocii, ceea ce a necesitat din nou construirea unei noi stații.
În noiembrie 1930, 8 proiecte de arhitectură ale noii gări, elaborate de diferite birouri de arhitectură la sfârșitul anilor 1920, au fost supuse judecății publicului. Proiectul arhitecților Kruger și Eduard Bene din Wuppertal a câștigat. În anii 1932-36, clădirea gării a fost construită în stilul modernismului arhitectural și direcția ei de „nou obiectivism”. Acest stil a fost persecutat în Germania nazistă ca fiind „degenerat”, astfel că arhitecții și odată cu ei și directorul căii ferate imperiale din Wuppertal, unde slujeau, și-au pierdut slujba. O trăsătură caracteristică a structurii sunt pereții monolitici din cărămizi coapte goale, cu elemente separatoare din piatră naturală. Un turn cu ceas maiestuos se ridică deasupra clădirii, care a servit în acei ani și ca turn de apă pentru alimentarea locomotivelor cu abur.
În timpul numeroaselor bombardamente ale aviaţiei britanice din timpul celui de -al Doilea Război Mondial , clădirea gării a fost grav avariată iar lucrările de restaurare au continuat până în 1959 .
Douăzeci de ani mai târziu, în legătură cu amenajarea tunelului Düsseldorf pentru primul tramvai de metrou din oraș și punerea în funcțiune a noului tren de navetă Hagen - Mönchengladbach , a fost luată decizia de a realiza o reconstrucție la scară largă a întregului complex de stații. În plus, închiderea siderurgiei situate în partea de est a gării a creat oportunitatea deschiderii unei a doua ieșiri din stație spre Oberbilk . Reconstrucția gării a început în 1979 și a durat aproape zece ani. Ultima lucrare de amenajare a tunelului tramvaiului de sub statie a fost finalizata la 16 decembrie 1985 . După amenajarea și testarea infrastructurii tunelului și finalizarea stațiilor acestuia, traficul pe tronsonul tramvaiului subteran dintre Altstadt și gara principală a fost deschis în mod solemn la 7 mai 1988 . Finalizarea completă a reconstrucției a fost sărbătorită la 29 mai 1988 , când a început circulația trenurilor electrice suburbane S8 și S11.
cale | Linia | Direcţie |
---|---|---|
1-3 | - | Nu este folosit de pasageri (nu au platforme) |
patru | RE 4 RE 13 | Wuppertal , Aachen , Venlo |
RE 6 RE 10 | Minden , Krefeld , Kleve | |
5 | RE 10 | Krefeld, Cleve |
6 | RB 38 | Grevenbroich , Kerpen , Köln |
7 | RE 4 RE 13 | Aachen, Wuppertal |
opt | - | Mod de transport (fără platformă) |
9/10 | RE 2 RE 3 RE 6 S68 | Duisburg , Münster , Hamm , Minden, Langenfeld |
unsprezece | S1 S6 S68 | Köln, Solingen |
12 | S8 S11 S28 | Neuss , Mönchengladbach , Köln, Carst |
13 | S8 S11 S28 | Wuppertal, Dusseldorf (aeroport) , Mettmann |
paisprezece | S1 RE 6 S68 | Duisburg, Dortmund , Essen |
15/16 | RE 1 RE 5 | Duisburg, Köln |
17/18 | RE 1 RE 5 | Köln, Duisburg |
19/20 | - | Rezervă (de exemplu, când trimiteți grupuri de suporteri în timpul meciurilor de fotbal) |
Linia | Traseu |
---|---|
ICE 10 | Berlin (Gara de Est) - Hanovra - Bielefeld - Hamm - Dortmund - Bochum - Essen - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Dusseldorf - Köln-Messe/Deutz - Köln - Aeroport Köln-Bonn |
ICE 31 | Kiel - Hamburg - Bremen - Osnabrück - Münster - Dortmund - Düsseldorf - Köln - Bonn - Koblenz - Mainz - Frankfurt pe Main - Würzburg - Nürnberg - Mannheim - Karlsruhe - Offenburg - Freiburg - Basel |
ICE 41 | Hamm - Dortmund - Bochum - Essen - Duisburg - Düsseldorf - Köln-Messe/Deutz - Köln - Frankfurt pe Main - Würzburg - Nürnberg - Munchen |
ICE 42 | Dortmund - Bochum - Essen - Duisburg - Düsseldorf - Köln - Frankfurt pe Main - Mannheim - Stuttgart - Munchen |
ICE 78 | Amsterdam - Oberhausen - Duisburg - Düsseldorf - Cologne-Messe/Deutz - Köln - Frankfurt pe Main - Mannheim - Offenburg - Basel |
ICE 80 | Paris (Gara de Nord) - Bruxelles - Liege - Aachen - Köln - Dusseldorf - Duisburg - Essen |
ICE91 | Dortmund - Bochum - Essen - Duisburg - Düsseldorf - Köln - Bonn - Koblenz - Mainz - Frankfurt pe Main - Würzburg - Nürnberg - Regensburg - Passau - Linz |
IC 30 | Westerland - Hamburg - Münster - Dortmund - Bochum - Essen - Duisburg - Düsseldorf - Köln - Koblenz - Mannheim - Stuttgart - Freiburg |
IC 32 | Berlin - Hanovra - Bielefeld - Dortmund - Bochum - Essen - Mulheim an der Ruhr - Duisburg - Düsseldorf - Köln - Koblenz - Mannheim - Stuttgart - Munchen |
IC 35 | Emden - Lehr - Münster - Recklinghausen - Vanne Eickel - Gelsenkirchen - Oberhausen - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Dusseldorf - Köln - Koblenz - Mannheim - Offenburg - Konstanz - Vaihingen an der Enz - Stuttgart |
IC51 | Binz - Berlin - Halle - Erfurt - Kassel - Dortmund - Essen - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf - Köln |
Linia | Nume | Traseu |
---|---|---|
RE 1 | NRW Express | Paderborn - Soest - Hamm - Dortmund - Bochum - Essen - Mülheim an der Ruhr - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf - Cologne-Messe/Deutz - Köln - Aachen |
RE 2 | Rhein-Haard-Express | Münster - Recklinghausen - Wanne Eickel - Gelsenkirchen - Essen - Mülheim an der Ruhr - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf |
RE 3 | Rhein-Emscher-Express | Hamm - Kamen - Dortmund - Castrop-Rauxel - Herne - Vanne Eickel - Gelsenkirchen - Oberhausen - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf |
RE 4 | Wupper Express | Aachen - Mönchengladbach - Neuss - Düsseldorf - Wuppertal - Schwelm - Hagen - Witten - Dortmund |
RE 5 | Rhein Express | Emmerich am Rhein - Wesel - Dinslaken - Oberhausen - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf - Cologne-Messe/Deutz - Köln - Bonn - Koblenz |
RE 6 | Westfalen Express | Minden - Bielefeld - Hamm - Dortmund - Bochum - Essen - Mülheim an der Ruhr - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf |
RE 10 | Niers Express | Dusseldorf - Krefeld - Kempen - Geldern - Kleve |
RE 13 | Maas-Wupper-Express | Venlo - Viersen - Mönchengladbach - Neuss - Düsseldorf - Wuppertal - Hagen - Hamm |
RB 35 | Der Weseler | Emmerich am Rhein - Wesel - Dinslaken - Oberhausen - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf - Köln |
RB 38 | Erftbahn | Köln-Messe/Deutz- Köln- Bedburg - Grevenbroch -Neuss- Düsseldorf |
S1 | S-Bahn Rin-Ruhr | Dortmund - Bochum - Essen - Mülheim an der Ruhr - Duisburg - Aeroport (Düsseldorf) - Düsseldorf - Hilden - Solingen |
S6 | S-Bahn Rin-Ruhr | Essen - Ratingen - Düsseldorf - Langenfeld - Köln-Messe/Deutz - Köln |
S8 | S-Bahn Rin-Ruhr | Hagen - Wuppertal - Wuppertal-Wochwinkel - Düsseldorf - Neuss - Mönchengladbach |
S11 | S-Bahn Rin-Ruhr | Aeroportul Düsseldorf - Düsseldorf - Neuss - Köln-Nippes - Köln-Messe/Deutz - Köln - Bergisch Gladbach |
S28 | S-Bahn Rin-Ruhr | Mettmann - Düsseldorf - Neuss - Kaarster See |
S68 | S-Bahn Rin-Ruhr | Wuppertal-Vowinkel - Dusseldorf - Langenfeld |
Stații din Germania categoria 1 | ||
---|---|---|
|