Fericiri

Poruncile fericirii (makarisme, din grecescul μακάριος  - fericit, binecuvântat) - conform doctrinei creștine , aceasta face parte din poruncile lui Isus Hristos , pronunțate de acesta în timpul Predicii de pe Munte și completând cele zece porunci ale lui Moise . Fericirile au intrat în Evanghelia după Matei și Luca ( Matei  5:3-12 și Luca  6:20-23 ) și ulterior în uz liturgic .

Fericirile și-au primit numele de la faptul că urmărirea lor în timpul vieții pământești duce la fericirea veșnică în viața veșnică ulterioară. .

Cele Zece Porunci și Fericirile

În viziunea creștinismului, Cele Zece Porunci se limitează la a interzice a face ceea ce este păcătos , în timp ce Fericirile învață cum se poate atinge perfecțiunea creștină (sfințenie). Cele Zece Porunci au fost date în vremurile Vechiului Testament pentru a-i feri pe oameni de rău. Fericirile sunt date creștinilor pentru a le arăta ce dispoziții spirituale trebuie să aibă pentru a se apropia de Dumnezeu și a dobândi sfințenie .

Cele Nouă Fericiri ale Evangheliei după Mt 5:3-11

1. Fericiți cei săraci cu duhul [1] ( anc . greacă πτωχοὶ τῷ πνεύματι ), căci a lor este Împărăția cerurilor ( ὅτι αὐτῶν ἐστιν ἡ βασιλενα τῶλενα τῶλείν τῶὐτῶν ἐστιν ).
2. Fericiți cei ce plâng [2] ( πενθοῦντες  - cei ce plâng), căci vor fi mângâiați.
3. Fericiți cei blânzi [3] ( πραεῖς ), căci ei vor moșteni pământul. [patru]
4. Fericiți cei care flămânzesc și însetează după dreptate ( δικαιοσύνην  - dreptate), căci ei vor fi săturați.
5. Fericiți cei milostivi ( ἐλεήμονες ), căci ei vor avea milă.
6. Fericiți cei curați cu inima ( καθαροὶ τῇ καρδίᾳ ), pentru că ei vor vedea pe Dumnezeu.
7. Fericiți făcătorii de pace ( εἰρηνοποιοί , în textele slave timpurii - smeriți , în ebraicul lui Ostromir .
8. Fericiți cei care sunt persecutați de dragul neprihănirii ( δεδιωγμένοι ἕνεκεν δικαιοσύνης , lit. „cei care au fost persecutați din cauza neprihănirii”, în evreul Ostromir și ꙁ persecuția neprihănirii), de dragul Împărăției lor, este pentru El. .
9. Fericiți ești când te ocărănesc și te prigonesc și te defăimează în orice fel, fără dreptate pentru mine. Bucurați-vă și bucurați-vă, căci mare este răsplata voastră în ceruri; așa i-au prigonit pe proorocii care au fost înaintea voastră.

În slavona bisericească după Mt 5:3-11

În Biblia elisabetană modernă [5] :

1. Fericitul cerșetor și dꙋhomom: ꙗ҆́кѡ тѣ́хъ є҆́ст црⷭ҇твїе нбⷭ҇noe.
2. Plâns binecuvântat: ꙗ҆́кѡ тіи ѹ҆тѣ́шацѧ.
3. Binecuvântat blând: ꙗ҆kѡ tіi moștenesc pământul.
4. Bl҃zheni а҆лчꙋшїи и҆ sete ꙋшїи adevăr: ꙗ҆́кѡ cei saturaţi ѧtsѧ.
5. Bl҃zheni mlⷭ҇tivїi: ꙗ҆́kѡ tіi pardon bꙋ́дꙋтъ.
6. Bl҃zheni Thuⷭ҇їand wedⷣtsem: ꙗ҆́кѡ тіи бг҃аѹ҆́зѧтъ.
7. Făcătorii de pace Bl҃zheny: ꙗ҆́kѡ tіi sn҃ove bzh҃їi numit ꙋ́tsѧ.
8. De dragul blasfemiei și de dragul adevărului:
9. Бл҃же́ни є҆стѐ, є҆гда̀ поно́сѧтъ ва́мъ, и҆ и҆жденꙋ́тъ, и҆ рекꙋ́тъ всѧ́къ ѕо́лъ глаго́лъ на вы̀ лжꙋ́ще, менє̀ ра́ди: ра́дꙋйтесѧ и҆ весели́тесѧ, ꙗ҆́кѡ мзда̀ ва́ша мно́га на нб҃сѣ́хъ: та́кѡ бо и҆згна́ша прⷪ҇ро́ки, и҆̀же (бѣ́ша) пре́жде ва́съ.

Fericiri după Luca 6:20-23

În traducere sinodală :

1. Fericiți cei săraci cu duhul, că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu.
2. Fericiți cei care sunt flămând acum, căci veți fi săturați.
3. Fericiți cei care plâng acum, căci veți râde.
4. Fericiți ești când oamenii te urăsc și când te excomunicează și te ocăresc și poartă numele tău ca fiind necinstit pentru Fiul Omului. Bucurați-vă în ziua aceea și bucurați-vă, căci mare este răsplata voastră în ceruri.

Tradus de Kuznetsova [6] :

1. Bucurați-vă, săracii! Împărăția lui Dumnezeu este a ta.
2. Bucura-te cine ii este foame acum! Dumnezeu te va hrăni.
3. Bucură-te, cine plânge acum! Tu vei râde.
4. Bucură-te când oamenii te urăsc și când te izgonesc, insultă și defăimează numele tău – și toate acestea din cauza Fiului Omului. Bucură-te în ziua aceea, sari de bucurie! O mare recompensă te așteaptă în rai!

În traducerea lui Averintsev [7] :

1. Fericiți cei săraci, că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu.
2. Fericiți cei care sunt flămânzi acum, căci veți fi săturați.
3. Fericiți cei care plâng acum, căci veți râde.
4. Fericiți ești când oamenii te urăsc, când te excommunică și te defăimează și necinstesc numele tău din pricina Fiului Omului; bucură-te în ziua aceea și bucură-te, căci iată, mare este răsplata ta în ceruri!

În traducerile moderne, ținând cont de critica biblică , primul macarism după Luca nu spune nimic despre spirit.

„Vai de tine”

Relativ necunoscut faptul că în Evanghelia după Luca ( Luca  6:24-26 ) Iisus Hristos pune în contrast poruncile fericirii cu „ poruncile durerii ”, dimpotrivă:

1. Vai de voi bogati! căci ai primit deja consolarea ta (text slav - ca și cum ți-ai apăra consolarea ).
2. Vai de voi care acum sunteți săturați! căci vei plânge.
3. Vai de voi care râdeți acum! căci vei plânge și te vei tângui.
4. Vai de tine când toți oamenii vorbesc bine despre tine! [8] Căci așa au făcut și părinții lor cu proorocii mincinoși.

Critica textului

Întrucât makarismele au ajuns până la noi în două versiuni (după Matei și Luca), problema reconstituirii istorice a sursei este investigată în studiile biblice . Metoda istoriei formelor face posibilă determinarea în mod fiabil a prezenței doar a trei macarisme în sursa primară comună [9] :

1. Fericiți cei săraci, că a lor este Împărăția lui Dumnezeu.
2. Fericiți cei ce plâng, căci vor fi mângâiați.
3. Fericiți cei flămânzi, căci ei vor fi săturați.

Interpretare

Când interpretăm, prima poruncă conform Mt.  5:3 : „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția cerurilor.”

• În interpretarea patristică, un duh sărac este înțeles ca acela care se străduiește să dobândească cea mai importantă virtute creștină - smerenia , care nu se opune Duhului lui Dumnezeu cu mândria sa, ci este deschis să-L cunoască pe Dumnezeu prin credință. Sfântul Ioan Gură de Aur în conversația XV a tâlcuirii Evangheliei după Matei spune [10] : „Ce înseamnă: sărac cu duhul? Smerit și cu inima zdrobită.” Sfântul Filaret al Moscovei este de acord cu această interpretare și adaugă că „sărăcia fizică poate sluji la desăvârșirea sărăciei spirituale, dacă un creștin o alege de bunăvoie, pentru Dumnezeu” [11] . Fericitul Ieronim de Stridon în „Comentariul său la Evanghelia după Matei” compară acest citat cu citatul din Psaltire „Și va mântui pe cei smeriți cu duhul” (Ps. 33:19) și subliniază că Domnul nu predică material sărăcia, dar sărăcia spirituală, vorbește despre acei oameni care sunt săraci prin voința Duhului Sfânt. Fericitul Ieronim mai spune că Mântuitorul a vorbit prin Isaia despre cei săraci din punct de vedere spiritual: „Domnul m-a uns să propovăduiesc Evanghelia săracilor” (Is. 61:1) [12] . Sfântul Ignatie Bryanchaninov în lucrarea sa „Experiențe ascetice” spune că sărăcia spiritului este un concept umil despre sine, cauzat de viziunea căderii omenirii. Sfântul mai arată că „sărăcia duhului dă naștere următoarei fericiri: „plânsul”. „Plânsul” este tristețea evlavioasă a unui suflet credincios, care se uită în oglinda Evangheliei, văzând în această oglindă nenumăratele ei pete păcătoase” [13] .
• Cuvânt rus vechi pentru „ cerșetor ”, c. πτωχός, însă, nu însemna un om sărac, ci unul care cere deschis ceea ce îi lipsește [14] : fie că este vorba de bani, haine, mâncare sau, cu alte cuvinte, „ cerșit ”. Și în acest caz, înseamnă o persoană care se străduiește să dobândească valori nu materiale, ci spirituale , despre darul Duhului. Traducerea modernă a acestor cuvinte corespunde conceptului de „ fericiți cei care caută Duhul ”, care ar corespunde, de exemplu, cuvintelor lui Serafim de Sarov că „ adevăratul scop al vieții noastre creștine constă în dobândirea acestui Spiritul lui Dumnezeu... Dobândirea este la fel ca dobândirea ” [ 15] .

• În lucrarea „Drama vieții lui Platon”, Vladimir Sergheevici Solovyov a comparat Fericirile cu paradoxurile lui Socrate . „Știu că nu știu nimic” – „Fericiți cei săraci cu duhul”. „Vreau să cunosc adevărul” – „Fericiți cei flămânzi și însetați de adevăr”. „Plâng pentru că nu cunosc adevărul” - „Fericiți cei ce plâng, căci vor fi mângâiați”... [16]

• O altă interpretare se găseşte la A. Bergson . El interpretează această frază după cum urmează: „Fericiți cei săraci“ la porunca spiritului lor, „adică cei care ei înșiși renunță de bună voie la averea lor“. Lucrul frumos este să nu fii lipsiți de proprietate și nici măcar să nu fii lipsit de proprietate. privați-vă de ea, dar să nu simțiți lipsuri.” Intenția acestei porunci este „de a aduce o anumită stare de spirit și „nu pentru sărac, ci pentru el însuși, bogatul trebuie să-și dea averea”. [17] Această versiune a traducerii „este confirmată atât de interpretările antice, cât și de observațiile semanticii textelor lui Qumran, în timp ce traducerea tradițională a „săracilor cu spiritul” duce la neînțelegeri”. [18] În cartea lui I. S. Sventsitskaya , se dă o explicație mai detaliată în acest spirit a vestitelor ziceri din Predica de pe munte a Evangheliei lui Matei: „Fericiți cei săraci cu duhul, căci a lor este Împărăția Cerurilor. . Fericiți cei ce plâng, căci vor fi mângâiați. Fericiți cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul. Fericiți cei flămânzi și însetați de dreptate, căci vor fi săturați” (5:3-6). Ei au analogii în Evanghelia după Luca și în Evanghelia lui Toma (în aceasta din urmă sunt date ca cuvinte separate, fără legătură). O comparație a acestor trei evanghelii ne permite să ne imaginăm clar cum au fost folosite zicerile de către diferiți autori: „... fericiți cei săraci {21}, căci a voastră este Împărăția lui Dumnezeu. Fericiți cei care sunt flămând acum, căci veți fi săturați. Fericiți cei ce plâng acum, căci veți râde” (Luca 6:20-21). „Isus a spus: Fericiți cei săraci, că a voastră este împărăția cerurilor; Isus a spus: Fericiți sunteți când sunteți urâți (și) persecutați. Și nu vor găsi locul unde ai fost persecutat; Isus a spus: Fericiți cei care sunt persecutați în inimile lor; ei sunt cei care îl cunosc pe Tatăl în adevăr. Fericiți cei flămânzi, căci pântecele celui ce dorește se va umple” (Toma 59, 72, 73).

La baza tuturor acestor promisiuni eshatologice stă pronunțarea fericirii față de sărac (în sensul săracilor, în primul rând, față de muncitorii care suferă de sărăcie, și neangajați în cerșitorie, mai ales profesional, precum și față de creștini). , numit pe atunci în aramaică „cerșetori”), flămânzi, persecutați. Expresia lui Matei „sărac cu duhul” corespunde, de asemenea, unei expresii similare din manuscrisul Qumran (o lectură este blândă în spirit). Una dintre explicațiile pentru această expresie este „sărac cu duhul” (adică voluntar). În plus, creștinii din timpul vieții lui Isus Hristos însuși nu erau numiți creștini, ci „cerșetori”. Dictonul „fericiți cei blânzi...” nu repetă sensul dicției anterioare „fericiți cei săraci cu duhul”, ci se întoarce la psalmul Vechiului Testament : „Dar cei blânzi vor moșteni pământul și se vor bucura de belșug. al lumii” (Ps. 36.11). [19]

Poruncile fericirii și poruncile durerii se completează reciproc [20] .

Fericiți [21] cei săraci, că a voastră este împărăția lui Dumnezeu [22] . Vai [23] vouă, bogaților, că deja v-ați primit mângâierea [24] . Fericiți cei care sunt flămânzi acum, căci veți fi săturați .Vai de tine, acum sătul, că vei flămânzi [26] . Fericiți cei care plâng acum, căci veți râde . Vai de voi care râdeți astăzi, căci veți plânge și veți jeli .

Note

1. ↑ Este.  66:2
2. ↑ Este.  61:2
3. ↑ Ps.  36:11
4. ↑ Ps.  36:11 Comentariul profesorului Lopukhin: „Cei care se încred în Domnul” sunt la fel ca „cei blânzi” (v. 11), deoarece încrederea în Dumnezeu este supunerea la călăuzirea Lui, supunerea voinței cuiva la instrucțiunile Lui. Ei „moștenesc pământul” - o parafrază a întregului Deuteronom, în care moștenirea Palestinei, ca pământ promis, este desemnată de Dumnezeu numai pentru oamenii care merită moral o răsplată de la Dumnezeu, pentru cei drepți.
5. ↑ Evanghelia după Matei în slavonă bisericească . Preluat la 6 martie 2020. Arhivat din original la 27 februarie 2020. (nedefinit)
6. ↑ Citat. de: „Evanghelii canonice”, Traducere din greacă de V. N. Kuznetsova , M .: „Nauka”, 1993 - p. 220.
7. ↑ Citat. Citat din: Averintsev S.S. Translations. K., 2004 - p. 129.
8. ↑ Text slav - când toți oamenii îți spun bine
9. ↑ Citat. de: Klaus Koch . A fost ist Formgeschichte? Methoden der Bibelexegese. 5. Aufl., Neukirchener Verlag, Neukirchen-Vluyn, 1989 - S. 52: „Demnach lassen sich nur drei Seligpreisungen mit völliger Sicherheit auf die gemeinsame Vorstufe beider Evangelisten zurückführen:
   • Selig sind die Armen, denn ihrer wird das Reich Gottes(?) sein.
   • Selig sind die Trauernden, denn sie werden getröstet werden.
   • Selig sind die Hungernden, denn sie werden gesättigt werden.”
10. ↑ „ Discursuri despre Evanghelia lui Matei Arhivat 2 aprilie 2015 la Wayback Machine ”.
11. ↑ Sfântul Filaret al Moscovei. Catehismul ortodox lung al Bisericii Ortodoxe Catolice de Răsărit . Preluat la 3 mai 2015. Arhivat din original la 17 aprilie 2015. (nedefinit)
12. ↑ Fericitul Ieronim de Stridon. Comentariu la Evanghelia după Matei . Preluat la 3 mai 2015. Arhivat din original la 16 aprilie 2015. (nedefinit)
13. ↑ Sfântul Ignatie Brianchaninov. Experiențe ascetice . Consultat la 3 mai 2015. Arhivat din original la 20 aprilie 2015. (nedefinit)
14. ↑ MR Vincent Word Studies in the New Testament (1957, Vol. I, p. 36)
15. ↑ „ Despre scopul vieții creștine ” Arhivat 21 noiembrie 2011 la Wayback Machine . Convorbirea Sf. Serafim de Sarov cu N. A. Motovilov .
16. ↑ V. S. Solovyov. Drama vieții lui Platon. . Consultat la 5 octombrie 2016. Arhivat din original pe 2 octombrie 2016. (nedefinit)
17. ↑ Bergson, A. Două surse de morală și religie / A. Bergson. - M., 1994. - S. 62.
18. ↑ Citat. Citat din: Averintsev S.S. Isus Hristos. Mituri ale popoarelor lumii // Enciclopedie. T. 1. - M., 1980 - S. 493.
19. ↑ Sventsitskaya I. S. , Partea I „Evangheliile apocrife ale tradiției Noului Testament” În cartea Apocrifele creștinilor antici: cercetări, texte, comentarii / Acad. societăți, științe aflate în subordinea Comitetului Central al PCUS. Inst. ateism; Editorial: A.F. Okulov (prev.) și alții - M .: Gândirea, 1989. - 336 p. - (Biblioteca ateului științific). ISBN 5-244-00269-4
20. ↑ Beatitudes Arhivat 20 octombrie 2019 la Wayback Machine . Interpretarea Mitropolitului Ilarion (Alfeev) asupra Fericirilor
21. ↑ Un vechi text siriac spune: „Săracii sunt binecuvântați, că a lor este împărăția cerurilor”.
22. ↑ Luca 6.20
23. ↑ Textul siriac scrie: „Oi”, care corespunde unei exclamații de regret și nu este un cuvânt, de exemplu, ruși (oh), armeni (wai), evrei (oh-wei)
24. ↑ Luca 6.24
25. ↑ Luca 6.21a
26. ↑ Luca 6.25a
27. ↑ Luca 6.21b
28. ↑ Luca 6.25b

Literatură

• Tkachenko A. A. Fericirile  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2008. - T. XIX: „ Mesajul către Efeseni  – Zverev ”. — S. 628-629. — 752 p. - 39.000 de exemplare.  - ISBN 978-5-89572-034-9 .
• Fericirile Evangheliei // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
• Fericirile din Biblie pe site-ul Centrului Biblic
• Iisus Hristos. Viața și Învățătura: Cartea 2. Predica de pe Munte. capitolul 2 Mitropolitul Ilarion (Alfeev)
• Fericiri: Mat. 5:1-12 - articol al preotului Konstantin Parkhomenko pe site-ul azbyka.ru
• Dodd CH Fericirile: un studiu critic de formă. Grand Rapids: Eerdmans, 1968.
• Aune, David Edward . Dicționarul Westminster al Noului Testament și literatura creștină timpurie. Louisville; Londra: Westminster John Knox Press, 2003, pp. 75-78.

Dicționare și enciclopedii	mare danez Brockhaus și Efron Brockhaus și Efron in jurul lumii Micul Brockhaus și Efron Ortodox teologic ortodox Britannica (online)
În cataloagele bibliografice	NKC : ph284029

Poruncile Sfintelor Scripturi
Vechiul Testament ( Tanakh )	613 porunci Zece comandamente
Noul Testament ( Evanghelia )	Iubește poruncile Fericiri Poruncile lui Isus Hristos