Franceza în Canada este una dintre cele două limbi oficiale ale Canadei, alături de engleză . Numărul total de canadieni care vorbesc limba franceză este de aproximativ 7,2 milioane (20,6% din populație; începând cu 2016) [1] . Rezidenții vorbitori de limbă franceză din Canada sunt numărați drept francofoni (foști canadieni francezi ) în recensămintele populațieise disting apoi quebecii , franco-ontarienii , acadienii și alte grupuriPeste 90% dintre francofonii canadieni trăiesc în provinciile Quebec , Ontario și Nouveau Brunswick / New Brunswick ( Acadia ).
Primii francezi au apărut pe teritoriul Canadei moderne în timpul expedițiilor din 1534 . Așezarea Canadei de către francezi a început după 1642 . Până în 1759 , când Noua Franță a fost invadată de Marea Britanie, aproximativ 60.000 de francofoni trăiau în Canada, inclusiv mestizorii canadieni .
După căderea Noii Franțe, limba franceză a fost persecutată de autoritățile britanice. Până la 75% din populația francofonă a Acadiei a fost deportată sau a murit în timpul deportărilor . Cu toate acestea, puternicele tradiții patriarhale catolice din Quebec , împreună cu rata ridicată a natalității a canadienilor francezi, le-au permis să mențină o zonă lingvistică compactă în această provincie, în ciuda presiunii administrative din partea elitei anglo-Quebec . În plus, canadienii francezi au continuat să exploreze în mod activ regiunile de vest ale țării și nordul canadian, unde la începutul secolului al XIX-lea, înainte de începerea unui aflux masiv de imigranți din Europa, limba franceză era foarte populară în rândul populației autohtone. . Pe baza franceză s-a format limba franco-creolă a Canadei , precum și o limbă specială de contact, michif . În ciuda anglicizării treptate a acestor grupuri, majoritatea francofonă a Quebecului nu s-a supus și a continuat să lupte pentru drepturile lor lingvistice. Revoluția liniștită din anii 1960 a creat condiții favorabile pentru întărirea poziției limbii franceze chiar în Quebec. Lucrurile s-au îmbunătățit curând pentru francofonii din Acadia, care au primit propria lor universitate francofonă din Moncton . Carta limbii franceze (Bill 101) a făcut franceza singura limbă oficială a Quebecului, deși anglofonii au păstrat o serie de privilegii.
În Canada modernă, franceza este una dintre cele două limbi oficiale ale întregii Canade numai la nivel federal. De fapt, aceasta înseamnă că limba franceză poate fi folosită numai în toată țara în chestiuni de scară federală. În afacerile locale și în viața de zi cu zi, prezența sa este aproape inexistentă în majoritatea provinciilor din Canada, parțial datorită unei lungi istorii de ostilitate deschisă între cele două grupuri principale ale țării. La nivel local, franceza este limba oficială a provinciei Quebec . Singura provincie oficial bilingvă la nivel local este New Brunswick , dar chiar și acolo bilingvismul real este limitat la partea de nord a țării. În provincia Ontario, limba franceză nu este oficială, dar este permisă utilizarea în județele în care locuiesc mai mult de 5.000 de francofoni, sau mai puțin dacă ponderea acestora este de 10% sau mai mult din populația totală a județului. Singura unitate administrativă din America de Nord unde numărul francofonilor este în creștere este provincia Quebec .
Aceste fenomene sunt explicate prin mai mulți factori. În primul rând, la colonizarea Canadei au participat în principal oameni din nord-vestul Franței, în principal locuitori ai peninsulelor Bretania și Normandia . În al doilea rând, limba franceză din epoca Franței pre-revoluționare, când a avut loc colonizarea Quebecului , era semnificativ diferită de cea modernă, deoarece revoluționarii francezi s-au angajat într-o construcție activă a limbii post-revoluționare , deoarece credeau că regalul curtenii au stabilit moda vorbirii franceze înainte de revoluție. Franceza regală în Franța a fost brusc percepută ca pretențioasă și pompoasă. O serie de norme lingvistice, inclusiv cele fonetice, au fost revizuite. De exemplu, combinația -oi, care era pronunțată ca -we la curte înainte de revoluție, a fost schimbată în -wa, care era considerată colocvială înainte de aceasta . O serie de lexeme franceze veche s-au scufundat în cele din urmă în trecut. Cu toate acestea, deoarece aceste schimbări în Franța au avut loc după 1789 , limba franceză din Canada, care a fost preluată de britanici în 1759 , nu a suferit o revizuire lingvistică și până în prezent, într-o măsură mai mare sau mai mică, păstrează trăsăturile regale. franceza, care a inceput treptat sa dispara.abia in ultimii 20-30 de ani[ când? ] . Autoritatea coroanei franceze, precum și a Bisericii Catolice din Quebec, a fost păstrată de zeci de ani și, prin urmare, limbajul francez al canadienilor francezi a păstrat multe trăsături istorice ale acelei epoci. De asemenea, menționează conservarea unui număr de forme arhaice precum „nous-autres” (noi) și „vous-autres” (tu), a căror conservare, aparent, a fost influențată de spaniolele „nosotros” și „vosotros” corespunzătoare. „, întrucât Noua Franță avea anterior granițe comune cu America Spaniolă. Ca și în spaniolă, verbul „espérer” („așteaptă”, nu doar „spera”, ca în franceza modernă) și-a păstrat vechiul sens. Istoricismul „ piastru ” este folosit pentru a se referi la dolarul canadian [2] . O caracteristică este, de asemenea, păstrarea sunetului „r” fără iarbă într-un număr de regiuni din Quebec. O trăsătură caracteristică a francezei canadiane este prezența unor straturi extinse de limbaj obscen asociat subiecților catolici .
După 1759, proporția francofonilor din Canada a scăzut constant în imigrația în masă a anglofonilor și alofonilor care gravitau către limba engleză. Între 1840 și 1860, populația de limbă engleză a Canadei a depășit populația de limbă franceză. În viitor, acest decalaj a continuat să se lărgească. În prima etapă, influența francezei asupra englezei canadiane a fost semnificativă, dar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, împrumuturile au trecut din engleză în franceză. Având în vedere statutul incert al limbii franceze în Canada, unde administrația britanică a făcut tot posibilul pentru a o eradica, numărul de împrumuturi directe anglo-americane în ea a fost semnificativ până la mijlocul secolului al XX-lea . Vocabularul tehnic a fost împrumutat în mod special de francofoni, deoarece engleza era limba de lucru a industriei și nu s-a acordat nicio atenție educației vorbitoare de limbă franceză. După Revoluția liniștită și stabilirea statutului oficial al limbii franceze, purismul lingvistic activ al franco-Québecs a dus la o reducere bruscă a numărului de împrumuturi directe. Deci, chiar și în locul internaționalismului STOP / STOP, a început să fie folosit ARRET. Limba franceză din Canada se încadrează într-o serie de variante regionale, dintre care cele mai mari sunt:
Multe școli de limbă engleză din Canada (în primul rând în Ontario) au un program de „ Imersie în franceză ” în care toate sau o parte din discipline sunt predate în franceză.
| Soiuri regionale de franceză | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| limba franceza | |||||||
| America |
| ||||||
| Asia |
| ||||||
| Africa |
| ||||||
| Europa |
| ||||||
| Oceania | Noua Caledonie | ||||||
| Alte | |||||||
| Note : † - mort | |||||||