| Natsuhiko Kyogoku | |
|---|---|
| 京極夏彦 | |
| Data nașterii | 26 martie 1963 (59 de ani) |
| Locul nașterii | Otaru, Hokkaido |
| Cetățenie | Japonia |
| Ocupaţie | romancier |
| Gen | detectiv mistic |
| Limba lucrărilor | japonez |
| Debut | Ubume no Natsu (姑獲鳥の夏) |
| Premii | Al 49-lea premiu al Clubului Scriitorilor Detectivi Japonezi, al 16-lea Shugoro Yamamoto, Premiu. Sanjugo Naoki |
| Premii | Premiul Renzaburo Shibata [d] ( 2011 ) Premiul literar Kyoki Izumi ( 1997 ) Premiul Yamamoto Shugoro [d] ( 2003 ) |
| Autograf | |
Natsuhiko Kyogoku (京極 夏彦; 26 martie 1963) este un scriitor japonez de romane polițiste. Două dintre romanele sale au fost transformate în lungmetraje [1] [2] ; romanul The Box of Demons ( Mōryō no Hako ) a câștigat al 49-lea premiu al Clubului Detectivilor din Japonia în 1996. Pe baza acestui roman, precum și pe „Kosetsu Hyaku Monogatari”, au fost filmate seriale anime. Vertical și-a publicat romanul de debut Ubume Summer [3] .
Kyogoku sa născut în Otaru , Hokkaido . După ce a abandonat Școala de Design Kuwasawa, a lucrat ca agent de publicitate și a început o companie de design. În 1994, Kodansha a publicat primul său roman Ubume Summer (姑獲鳥の夏). De atunci, a scris multe romane și a câștigat două premii literare japoneze; în 2003, Kyogoku a primit premiul al 16-lea. Shugoro Yamamoto pentru „Nozoki Koheiji” (覘き小平次), iar în 2004 - premiul pentru ei. Sanjugo Naoki pentru Nochi no Kosetsu Hyaku Monogatari (後巷説百物語). Majoritatea lucrărilor sale se referă la yōkai , creaturi din folclorul japonez; el se autointitulează cercetător youkai. În acest sens, el a fost foarte influențat de Shigeru Mizuki (水木しげる), care este un specialist remarcabil în ele. Kyogoku este membru al asociației Yokai a lui Mizuki.
Kyogoku vede folclorul youkai ca pe o formă de sublimare și folosește această idee în romanele sale [4] . Editorii își reclamă adesea lucrările ca romane despre supranatural, iar acest lucru se reflectă și în coperți. Cu toate acestea, în povestea în sine, youkai nu apar în carne și oase, ci doar ca legende care servesc la explicarea motivelor personajelor criminale. De exemplu, ubume în romanul Summer of Ubume este introdus ca parte a folclorului despre fantomele femeilor care au murit la naștere. Cu toate acestea, „ubume” în sine apare în text doar la sfârșit.
Chūzenji Akihiko, numit și Kyogokudo, este protagonistul lucrărilor lui Kyogoku, în special seria aferentă (京極堂). El rezolvă crimele „eliminând posesia” cu o tehnică numită tsukimono-otoshi. Acest termen provine de la onmyōdō și se referă la exorcizarea youkai, a demonilor sau a fantomelor. Chuzenji interpretează tsukimono otoshi pe parcursul unei povești care dezvăluie experiențele ascunse și reprimate ale personajelor, care sunt asemănătoare cu un anumit yokai. Faptul că aceasta rezolvă de obicei crima este doar un efect secundar neintenționat pentru Kyogokudo.
O altă trăsătură distinctivă a operei lui Natsuhiko este designul cărților sale: coperta, grosimea și aranjarea textului. După cum am menționat mai sus, a înființat o companie de design și, când a devenit mai târziu scriitor, a continuat să lucreze ca designer. Prin urmare, el se ocupă întotdeauna direct de designul și legarea cărților sale și, uneori, dezvoltă designul cărților ale altor scriitori.
Coperțile cărților lui Natsuhiko Kyogoku reflectă de obicei temele lor. În seria Kyōgokudō, ei reprezintă youkai care apar în fiecare poveste individuală. Versiunea Kodansha Novels a acestei serii folosește ilustrații desenate de Shiro Tatsumi (辰巳四郎) și Ayako Ishiguro (石黒亜矢子), în timp ce copertele versiunii Kodansha Bunko, precum și Yudan, Shineba ii noni, sunt fotografii ale sculpturilor din hârtie realizate de Ryo Arai (荒井良).
Multe cărți Kyogoku, în special seria Kyogokudo, diferă de alte romane japoneze prin lungimea lor. De exemplu, „Tesso no ori” (鉄鼠の檻) are 826 de pagini, „Jorogumo no kotowari” (絡新婦の理) are 829 de pagini, un roman în două volume „Nuribotoke no utage, Utage no shitaku” (塗仏の宴宴の支度) și „Nuribotoke no utage, Utage no shimatsu” (塗仏の宴宴の始末) au 1248 de pagini în total. Din cauza grosimii cărții, acest scriitor este numit în glumă „cărămizi-cărți” sau „cuburi-cărți” [5] .
Textul din cărțile lui Kyogoku urmează propriile sale reguli. În primul rând, o propoziție nu se împarte niciodată în două pagini. Mai mult, de fiecare dată când este pregătită o nouă versiune a unei publicații, scriitorul recectează întotdeauna designul în conformitate cu acest principiu. El explică astfel: "Le-am dat cititorilor posibilitatea de a se opri de îndată ce au vrut. Dacă o propoziție sare de la o pagină la alta, atunci cititorii care s-au săturat să citească ar trebui să întoarcă pagina. În opinia mea, aceasta este răutăcioasă. , pentru că lectura nu interesează istorie, ci factorul fizic” [6] . În al doilea rând, multe dintre kanji -urile din scrierile sale sunt furnizate în mod constant cu indicii fonetice . Kyōgokudō folosește adesea kanji și ateji învechite pentru a transmite atmosfera vremurilor în romanele sale. Cu toate acestea, astfel de semne nu sunt ușor de citit chiar și pentru japonezi înșiși, așa că indicarea kana împreună cu kanji este extrem de importantă pentru înțelegerea lor [7] . În al treilea rând, frazele individuale sunt subliniate cu linii goale înainte și după, separându-le de restul textului. Această tehnică permite cititorilor să simtă o pauză curioasă înaintea propozițiilor semnificative [8] . Astfel, Kyogoku se gândește întotdeauna la experiența cititorului și îi pasă nu numai de conținutul cărților, ci și de designul acestora. Totuși, acest lucru nu se extinde la traducerile în engleză ale cărților sale.