Nazarbayev, Nursultan Abișevici

Nursultan Abisevici Nazarbayev
kaz. Nursultan Abishuly Nazarbayev

Stema lui Nursultan Nazarbayev ca deținător al Ordinului spaniol al Isabelei Catolica
Membru al Consiliului Constituțional al Kazahstanului
din 19 martie 2019
Președinte al partidului Nur Otan
4 iulie 2007  - 28 ianuarie 2022
Predecesor post stabilit
Succesor Kassym-Iomart Tokaev
Președinte al Adunării Poporului Kazahstan
1 martie 1995  - 28 aprilie 2021
Predecesor post stabilit
Succesor Kassym-Iomart Tokaev
Președinte al Adunării Popoarelor din Kazahstan până în 2007
Președinte al Consiliului de Securitate al Republicii Kazahstan
21 august 1991  - 5 ianuarie 2022
Predecesor post stabilit
Succesor Kassym-Iomart Tokaev
Președintele Republicii Kazahstan
16 decembrie 1991  - 20 martie 2019
Şeful guvernului Listă Uzakbai Karamanov
(1989-1991);
Serghei Tereșcenko
(1991-1994);
Akezhan Kazhegeldin
(1994-1997);
Nurlan Balgimbaev
(1997-1999);
Kassym-Zhomart Tokayev
(1999-2002);
Imangali Tasmagambetov
(2002-2003);
Daniel Akhmetov
(2003-2007);
Karim Massimov
(2007-2012);
Serik Akhmetov
(2012-2014);
Karim Massimov
(2014-2016);
Bakytzhan Sagintaev
(2016-2019);
Askar Mamin
(2019)
Vice presedinte Serghei Tereșcenko
(1990, ca vicepreședinte al RSS Kazahului)
Erik Asanbaev (1991-1996)
funcție desființată (din 1996)
Predecesor pozitia stabilita; el însuși ca președinte al Sovietului Suprem al RSS Kazahului
Succesor Kassym-Iomart Tokaev
24 aprilie 1990 - 16 decembrie 1991 - Președinte al RSS Kazahului
Președinte al Consiliului șefilor de stat CSI
1 ianuarie  — 31 decembrie 2015
Predecesor Alexandru Lukașenko
Succesor Almazbek Atambaev
20 mai 2006  - 5 octombrie 2007
Predecesor Vladimir Putin
Succesor Kurmanbek Bakiev
Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan
22 iunie 1989  - 28 august 1991
Predecesor Gennady Kolbin
Succesor Vladislav Anufriev ( actorie )
Membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCUS
14 iulie 1990  - 28 august 1991
Președintele Sovietului Suprem al RSS Kazahului [1]
22 februarie  - 24 aprilie 1990
Predecesor Makhtai Sagdiev
(în calitate de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Kazahului; înalt oficial) ;
Kiylybay Medeubekov
(ca președinte al Sovietului Suprem al RSS Kazahului; președinte al Parlamentului)
Succesor el însuși
(ca președinte al RSS Kazahului; cel mai înalt funcționar) ;
Erik Asanbaev
(ca președinte al Sovietului Suprem al RSS Kazahului; Președinte al Parlamentului)
Președinte al Consiliului de Miniștri al RSS Kazahului
22 martie 1984  - 27 iulie 1989
Predecesor Baiken Ashimov
Succesor Uzakbai Karamanov
Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan
1979  - 1984
Al doilea secretar al Comitetului Regional Karaganda al Partidului Comunist din Kazahstan
1978  - 1979
Naștere 6 iulie 1940( 06.07.1940 ) [2] [3] [4] (82 de ani)
p. Chemolgan,districtul Kaskelensky,Alma-Ata,RSS Kazah,URSS
Tată Abish Nazarbayev (1903-1971)
Mamă Alzhan Nazarbayeva (1910-1977)
Soție Sara Alpysovna Nazarbayeva
Copii Dariga Nursultanovna Nazarbayeva , Dinara Nursultanovna Kulibayeva și Aliya Nursultanovna Nazarbayeva
Transportul
Grad academic Doctor în economie ( 1992 )
Atitudine față de religie islam ( sunit )
Autograf
Premii

Kazahstan :

URSS :

Rusia :

Alte state:

Premii confesionale:

Site-ul web elbasy.kz
Serviciu militar
Ani de munca 1991-2019
Afiliere  URSS → Kazahstan 
Rang
Comandant suprem
a poruncit Forțele armate ale Kazahstanului
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Nursultan Abishevich Nazarbayev ___________nɑzɑrˈbɑæbəʃʊˈlɯnʊrsʊlˈn[NazarbayevәbishulyNursuletan.Kaz ( 1989 [ 5 20.1989 ]

Președinte al RSS Kazahului (1990-1991). Primul președinte al Republicii Kazahstan din 16 decembrie 1991 până în 20 martie 2019 [5] . A fost ales șef al statului la alegerile din 1991 , 1999 , 2005 , 2011 , 2015 . După ce a părăsit președinția, a păstrat funcțiile de șef al Consiliului de Securitate al Kazahstanului, de președinte al Adunării Poporului Kazahstan și de președinte al partidului de guvernământ Nur Otan și a rămas, de asemenea, membru al Consiliului Constituțional al Kazahstanului [6] . Președinte al Adunării Poporului Kazahstan (1995-2021). Președinte al partidului politic Nur Otan (2007-2022). Președinte al Consiliului de Securitate al Republicii Kazahstan (1991-2022) [7] . Membru al Consiliului Constituțional al Kazahstanului (din 2019).

Deținătorul recordului pentru perioada de timp la putere în spațiul post-sovietic a  fost liderul Kazahstanului din 22 iunie 1989 (până la 24 aprilie 1990 ca prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan [8] ) până la 19 martie 2019 sau 29 de ani, 8 luni și 26 de zile. Purtător al titlului oficial de Primul Președinte al Republicii Kazahstan - Elbasy (Liderul Națiunii) din 2010 [9] până în 2022.

Președinte al Consiliului Suprem al RSS Kazahului (1990). Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan (1989-1991). Președinte al Consiliului de Miniștri al RSS Kazahului (1984-1989). Membru al Comitetului Central al PCUS (1986-1991); membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCUS (1990-1991). Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan (1979-1984). Deputat al Sovietului Suprem al URSS al convocărilor 10-11 (1979-1989) din regiunea Kazahstanului de Nord [10] [11] . Adjunct al Poporului al URSS (1989-1991).

Biografie

Pornire de carieră

Nursultan Nazarbayev s-a născut la 6 iulie 1940 în satul Chemolgan, districtul Kaskelensky, regiunea Alma-Ata, RSS Kazahă, în familia lui Abish (1903-1971) și Alzhan (1910-1977). În 1957 a absolvit școala secundară numită după Abay din orașul Kaskelen.

După ce a aflat despre recrutarea Komsomol pentru construirea întregii uniuni a unei fabrici metalurgice în Temirtau, Nursultan Nazarbayev a decis să devină metalurgist. Primele două luni din 1958 a locuit într-un cămin din satul Tokarevka , la 15 kilometri de orașul Temirtau , regiunea Karaganda [12] . A studiat în Ucraina la școala profesională nr. 22 la Uzina metalurgică Nipru din Dneprodzerjinsk , absolvind în 1960. În 1960, a obținut un loc de muncă ca muncitor în departamentul de construcții al trustului Kazmetallurgstroy din orașul Temirtău. La 3 iulie 1960, a fost lansat primul furnal din Kazahstan și Asia Centrală, Nazarbayev a luat parte la topirea primei fonte din Kazahstan . Apoi a lucrat la Uzina Metalurgică Karaganda ca o mașină de îmbuteliere din fontă, o vatră de furnal , un dispecer, un gazier, un senior al unui magazin de furnal. În 1967 a absolvit VTUZ la Uzina Metalurgică Karaganda .

Din 1969 până în 1973 a fost la partidul Komsomol de la Temirtău. În 1973-1978 - secretarul comitetului de partid al uzinei metalurgice Karaganda, de fapt, Nazarbayev a devenit a doua persoană după directorul fabricii de la întreprindere, care avea 30 de mii de angajați. Potrivit memoriilor lui Nazarbayev, acesta nu avea ambiții umflate și nu simțea prea multă pasiune pentru funcțiile de conducere, dar de mic și-a format obiceiul de a fi mereu primul. În această perioadă, ca lider, a căpătat experiență în comunicare - de la șefii de ateliere până la miniștri.

În 1978-1979 - secretar, al doilea secretar al comitetului regional de partid Karaganda . În 1979 a fost ales secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan.

Președinte al Consiliului de Miniștri al RSS Kazahului. Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan

În 1984-1989 - Președintele Consiliului de Miniștri al RSS Kazahului , a devenit la 44 de ani cel mai tânăr lider al guvernului Republicii Unirii.

În decembrie 1986, au început revolte în capitala republicii, Alma-Ata , cauzate de faptul că Gennady Kolbin , care nu locuise anterior în Kazahstan, a fost ales în funcția de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan în loc de Dinmukhamed Kunaev . Demonstrațiile de tineret au fost suprimate cu brutalitate, participanții la evenimente au fost reprimați și reabilitati abia în 1989-1991.

În 1989-1991 - Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan. În 1989-1992 - Adjunct al Poporului al URSS. În februarie - aprilie 1990 - simultan președinte al Consiliului Suprem al RSS Kazahului. Din 14 iulie 1990 până în 23 august 1991 - Membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCUS . Membru al Comisiei Centrale de Audit a PCUS (1981-1986). Membru al Comitetului Central al PCUS (1986-1991).

Alegerea ca președinte, anii 1990

La 24 aprilie 1990, Consiliul Suprem al RSS Kazahului la sesiune a stabilit postul de președinte al RSS Kazahului și l-a ales pe Nursultan Nazarbayev [13] .

În vara anului 1991, în timpul semnării unui nou Tratat de Unire cu M. Gorbaciov și B. Elțin , s-a ajuns la un acord că Nazarbayev ar putea prelua postul de președinte al guvernului Uniunii Statelor Suverane, dar putsch-ul din august Comitetul de Stat de Urgență a prevenit aceste planuri [14] . Nazarbayev a susținut transformarea URSS într-o confederație [15] [16] .

La 28 august, la Plenul Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan, președintele Nazarbayev și-a anunțat retragerea din PCUS [17] . La 1 decembrie 1991, au avut loc primele alegeri prezidențiale naționale ale RSS Kazahului, cu participarea unui candidat, în urma cărora Nazarbayev a primit sprijinul a 98,7% dintre alegători.

Pe 10 decembrie, KazSSR a fost redenumit Republica Kazahstan . La 16 decembrie 1991, Sovietul Suprem al RSS Kazahstan a adoptat Legea privind independența de stat a Republicii Kazahstan, iar Nursultan Nazarbayev a devenit primul președinte al Republicii Kazahstan . După 5 zile, în acest statut, a semnat Declarația de la Alma-Ata privind scopurile și principiile CSI , care a confirmat desființarea URSS.

În 1995, în urma unui referendum organizat la 29 aprilie, puterile prezidențiale ale lui Nazarbayev au fost prelungite până în 2000.

La 10 ianuarie 1999, Nazarbayev a fost ales președinte cu 79,78% din voturi.

anii 2000–2010

La 4 decembrie 2005, Nazarbayev a fost ales președinte al Republicii Kazahstan, primind 91,15% din voturi.

La 15 iunie 2010, lui Nazarbayev i s-a atribuit oficial statutul de prim președinte al Republicii Kazahstan - Elbasy.

Pe 23 decembrie 2010, la forumul de la Ust-Kamenogorsk , a apărut o propunere de extindere a puterilor președintelui țării până în 2020 și pentru a face acest lucru, organizarea unui referendum la nivel național. Unul dintre vorbitori a fost Olzhas Suleimenov . Deja la 7 ianuarie 2011, președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a respins propunerile Parlamentului Republicii de a depune amendamente și completări la Constituția Republicii Kazahstan la referendumul republican pentru a extinde atribuțiile președintelui în exercițiu fără alegeri populare până în 2020 [18] [19] . Strângerea de semnături a continuat, iar la 13 ianuarie 2011 au fost strânse 5 milioane 16 mii de semnături în sprijinul acestei inițiative. La 14 ianuarie 2011, Parlamentul Kazahstanului a adoptat în unanimitate amendamente la constituție. La 31 ianuarie, Consiliul Constituțional al Kazahstanului a recunoscut ca neconstituțională legea privind înlocuirea alegerilor cu un referendum [20] .

În aceeași zi, adresându-se oamenilor, președintele a fost de acord cu decizia Consiliului Constituțional și a propus organizarea de alegeri prezidențiale anticipate [21] . Pe 3 aprilie, la alegerile prezidențiale anticipate , a fost reales președinte al Kazahstanului până în decembrie 2016 [22] . Potrivit datelor finale ale Comisiei Electorale Centrale, Nursultan Nazarbayev a câștigat 95,5 la sută din voturi. Conform constituției, aceeași persoană nu poate fi aleasă președinte de mai mult de două ori la rând, însă această restricție nu se aplică primului președinte al Republicii Kazahstan.

În martie 2015, Nazarbayev a fost înregistrat ca candidat la președinție pentru a participa la alegerile prezidențiale anticipate din Republica Kazahstan din 26 aprilie 2015 [23] . A obținut 97,75% din voturi.

Pensionare și activități ulterioare

La 19 martie 2019 a semnat un decret privind demisia președintelui din 20 martie 2019 la cererea proprie [24] [25] . În discursul adresat oamenilor, Nazarbayev a declarat:

Am luat decizia de a-mi înceta atribuțiile de președinte. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de când ocup cel mai înalt post. Oamenii mi-au dat ocazia să fiu primul președinte al Kazahstanului independent [26] .

Competențele președintelui, conform Constituției Republicii Kazahstan, sunt transferate președintelui Senatului Parlamentului țării, Kassym-Jomart Tokayev , care a depus jurământul pe 20 martie la o ședință comună a camerelor. al Parlamentului Kazahstanului. Nazarbayev a păstrat apoi funcțiile de președinte al Adunării Poporului Kazahstan, șef al Consiliului de Securitate al țării, membru al Consiliului Constituțional al Kazahstanului și președinte al partidului de guvernământ Nur Otan [27] .

După ce a demisionat din funcția de președinte al Republicii Kazahstan , a rămas în cele mai înalte funcții de stat și de partid. În 2021, se împlinesc 30 de ani de când Nursultan Nazarbayev a condus Consiliul de Securitate al republicii. În 2020, a fost cea de-a 25-a aniversare de a fi președinte al Adunării Poporului Kazahstan. De asemenea, a ocupat fruntea listei partidului Nur Otan la alegerile parlamentare din 2021 .

De asemenea, a continuat să se implice în activități sociale în cadrul Fondului Primului Președinte. În 2019, Fundația a lansat programele de sprijin pentru tineri El Umiti și Kamkorlyk. Primul vizează formarea tinerilor manageri de schimbare. Ca parte a programului, participanții au beneficiat de oportunitatea de a studia la universități și companii de top din lume, precum și de interacțiune directă cu experți guvernamentali, interni și internaționali, care le acționează ca mentori. Conform programului „Kamkorlyk”, au fost deschise centre de reabilitare în spitale și săli de sprijin pentru incluziune în școli pentru a oferi reabilitare completă gratuită pentru până la 5 mii de copii anual [28] .

În iunie-iulie 2020, Nursultan Nazarbayev a contractat coronavirus [29] [30] [31] . În timpul pandemiei de coronavirus, Nursultan Nazarbayev a inițiat acțiunea națională „Biz Birgemiz!” („Suntem împreună!”), care a oferit asistență a peste 2,3 milioane de cetățeni: s-au achiziționat coșuri cu alimente pentru familiile nevoiașe, asistență voluntară pentru lucrătorii medicali, calculatoare pentru copii pentru învățământ la distanță au fost achiziționate pentru familii cu venituri mici etc. [32]. ]

La 28 aprilie 2021, Nursultan Nazarbayev a transferat lui Kassym-Jomart Tokayev atribuțiile președintelui Adunării Poporului Kazahstan, pe care o conducea din 1995, subliniind necesitatea de a continua integrarea tuturor grupurilor etno-sociale în societatea generală din Kazahstan. Nazarbayev a primit titlul de președinte de onoare al adunării [33] [34] .

În aprilie 2021, la inițiativa lui Nazarbayev, a fost lansat un eveniment caritabil la scară largă „Elbasy Zhyluy”. Ca parte a campaniei, Fundația Nursultan Nazarbayev și Fundația Caritabilă Degdar oferă asistență familiilor cu venituri mici, cu mulți copii, familiilor care cresc copii cu nevoi speciale și familiilor în care trăiesc veteranii Marelui Război Patriotic. Fiecare dintre cele 681 de familii nevoiașe a primit bunuri în greutate de aproximativ 132 kg [35] .

La 23 noiembrie 2021, el a anunțat că va transfera puterile președintelui partidului Nur Otan lui Kassym-Jomart Tokayev, întrucât, în opinia sa, președintele țării ar trebui să fie șeful partidului [36] ( a fost președinte al partidului până la 28 ianuarie 2022).

Pe 28 decembrie 2021, Nazarbayev, împreună cu Tokayev, au sosit la Sankt Petersburg pentru un summit al liderilor țărilor CSI, unde s-a întâlnit cu președintele rus Putin.

Pe 5 ianuarie 2022, pe fundalul protestelor în masă din țară , inclusiv cererilor ca Nazarbayev să părăsească politica, Tokayev l-a înlocuit în funcția de președinte al Consiliului de Securitate [37] . Numeroase rude și apropiați ai lui Nazarbayev au început să-și piardă pozițiile în conducerea republicii. Semnele, tăblițele și citatele cu numele Primului Președinte au început să dispară de pe străzi, cărțile și portretele lui sunt scoase din librării [38] . După cum a raportat ulterior secretarul de presă al lui Nazarbayev, el însuși a decis să transfere postul de președinte al Consiliului de Securitate președintelui, deoarece tulburările și teroarea cereau un răspuns prompt, dur și fără compromisuri din partea conducerii țării [39] [40] . Pe 18 ianuarie, fostul președinte Nazarbayev a înregistrat un mesaj video pentru prima dată de la revolte, în care a declarat că zvonurile despre confruntări în elite sunt nefondate, el a transferat întreaga putere lui Tokayev în 2019. În timpul revoltelor, Nazarbayev se afla în Nur-Sultan și nu a plecat nicăieri [41] [42] . Înainte de publicarea declarației, din cauza faptului că Nazarbayev nu a apărut în public timp de 3 săptămâni și nu a vorbit despre situația din țară, presa a răspândit diverse zvonuri, inclusiv despre starea fostului președinte [43] , că a părăsit țara după începutul tulburărilor [44] , privind redistribuirea bunurilor între elite [45] .

La 26 ianuarie 2022, deputații Senatului (camera superioară) a Parlamentului Kazahstanului au aprobat amendamente legislative care desființează președinția pe viață a lui Nursultan Nazarbayev a Adunării Poporului Kazahstan (APK) și a Consiliului de Securitate [46] .

O familie

Nursultan Nazarbayev și-a cunoscut descendența din copilărie până la a douăsprezecea generație: Abish (1903-1971), Nazarbai, Edil, Kembaba, Myrzatai, Aidar, Koshek, Karasai , Altynai, Eskozha, Maldy-Ystyk, Shapyrashty, Baibekmanbet [4] . Strămoșul direct al lui Nursultan în a opta generație a fost Karasay batyr , care în anii 1640-1680 a făcut multe isprăvi în războiul împotriva dzungarilor [ 48] . Bunicul lui Nursultan, Nazarbai, era biy și, conform documentelor Arhivei Centrale a Kazahstanului, în anii 1880 era un om bogat, deținea o moară de apă și un „ șanț lung de 100 de sazhens” [49] . De asemenea, de la o vârstă fragedă, Nazarbayev a cunoscut și shezhera maternă: Alzhan (1910-1977), Bukharbay (Buka), Zhatkanbay, Kenebay, Olzhabay, Izbasar, Zholai, Tygyr, Zhalmambet, Zhanys, Dulat [ 50] .

În cartea Fără dreapta și stânga, publicată în 1991, Nazarbayev a scris:

Recent, moda de a se lăuda cu o origine „proletară” a fost brusc înlocuită de un alt moft: a căuta și, prin toate mijloacele, a găsi sânge „albastru” în strămoși. Nu a fost niciodată în familia noastră. Sunt fiul, nepotul și strănepotul de ciobani, adică nu din nobilime.

Născut în familia lui Abish și Alzhan, care a lucrat în domeniul agriculturii. Provine din genul Shaprashty al Seniorului Zhuz [51] . Tatăl lui Nursultan Nazarbayev, Abish, s-a născut în 1903 la poalele muntelui Alatau în familia Nazarbay. Abish Nazarbayev a murit în 1971. Mama lui Nazarbayev, Alzhan, s-a născut în 1910 în familia unui mullah din satul Kasyk , districtul Kurdai , regiunea Zhambyl , și a murit în 1977 [52] . Mama provine din subgenul Beskalmak din clanul Zhanys din tribul Dulat [53] .

Opinii Politice

Politica externa

Una dintre primele decizii ale lui Nazarbayev în calitate de președinte a fost să închidă situl de teste nucleare de la Semipalatinsk și apoi să abandoneze cel de-al patrulea arsenal de arme nucleare ca mărime din lume. Kazahstanul a devenit unul dintre participanții activi la toate tratatele și instituțiile din domeniul neproliferării nucleare [62] [63] [64] .

În anii 1990, președintele a anunțat caracterul multi-vector al politicii externe a Kazahstanului, adică dezvoltarea relațiilor de prietenie cu toate țările care joacă un rol semnificativ în afacerile mondiale [65] . În timpul președinției, Kazahstanul a stabilit relații diplomatice cu 130 de state. În cadrul integrării regionale, Nazarbayev s-a bazat pe revigorarea relațiilor comerciale și economice dintre fostele republici ale URSS, natura pur economică a Uniunii Economice Eurasiatice .

Kazahstanul a participat activ la activitățile organizațiilor internaționale. În 2010, Kazahstanul a prezidat OSCE , în 2011 - Organizația pentru Cooperare Islamică . Din primele zile a participat activ la lucrările Organizației de Cooperare din Shanghai, în 2010-2011 a fost președintele acesteia. În 2016, țara a fost aleasă membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru perioada 2017-2018 [66] .

În 2015, Fundația Nursultan Nazarbayev a organizat platforma internațională de discuții Astana Club, care reunește anual politicieni, diplomați și experți de la think tank-uri din Statele Unite, Rusia, China, Europa, Orientul Mijlociu și Asia pentru a discuta tendințele globale și a găsi soluții. la probleme care au influență asupra întregii lumi și a regiunii eurasiatice [67] [68] [69] .

Nazarbayev a acționat ca mediator de pace în timpul conflictului din Karabakh din 1987, al crizei ucrainene din 2014, al procesului de la Astana asupra Siriei și al altor conflicte internaționale [70] [71] [72] [73] .

În 2011, Nazarbayev a propus crearea unei noi platforme de comunicare G-Global, deoarece, în opinia sa, formatele G-20 și G-8 nu au rezolvat problema planului global anticriză. Ideea G-Global este că deciziile fatidice ale lumii ar trebui luate pe baza principiilor democratice, cu participarea unui număr maxim de țări și cetățeni ai planetei. În acest scop, a fost creată o platformă internațională de informare și comunicare pe internet pentru a discuta probleme, inclusiv întrebări adresate liderilor de țară sau experților și răspunsurile acestora [74] .

În 2017, la Astana, cu participarea a 112 state, a avut loc Expoziția Mondială EXPO-2017, dedicată temei energiei alternative. După finalizarea expoziției, Centrul Financiar Internațional Astana a fost deschis la locul său [75] .

Dezvoltare socio-economică

După prăbușirea URSS timp de 4 ani, volumul producției industriale din Kazahstan a fost redus la jumătate, agricultura - cu 30%, multe întreprinderi mari au fost oprite. În timpul conducerii Kazahstanului, volumul economiei țării (PIB) a crescut de 15 ori, venitul populației de 9 ori în dolari, sărăcia a scăzut de 90% de 10 ori. În 2018, în volumul total al industriei, sectorul prelucrător a depășit 40%. Volumul punerii în funcțiune a locuințelor în Kazahstan a depășit 10 milioane de metri pătrați pe an, furnizarea de locuințe pe locuitor a crescut la 21,8 m².

În 1997, președintele a prezentat Strategia de dezvoltare „ Kazakhstan-2030 ”. Unul dintre obiectivele sale a fost creșterea economică bazată pe o economie de piață deschisă, cu niveluri ridicate de investiții străine și economii interne. Sub conducerea Președintelui a fost creat Consiliul Investitorilor Străini. În 1993-2006, Kazahstanul a atras 51,2 miliarde de dolari SUA de investiții străine directe (mai mult de 80% din total în regiunea Asiei Centrale).

Pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, Fondul Național al Republicii Kazahstan a fost creat prin acumularea unei părți din veniturile din petrol ale țării.

Nazarbayev a fost un susținător activ al transferului capitalei de la Alma-Ata la Astana. La 15 septembrie 1995, a semnat un decret „Cu privire la Capitala Republicii Kazahstan”, prin care a dispus formarea unei Comisii de Stat care să organizeze lucrările pentru mutarea celor mai înalte și centrale autorități în orașul Akmola [76] . Akmola a fost declarată capitala Kazahstanului pe 10 decembrie 1997 , pe 6 mai 1998 capitala a fost redenumită Astana, în 2019 - Nur-Sultan.

În educație, principiul trilingvismului a fost anunțat, astfel încât absolvenții la absolvire să cunoască fluent kazahă, rusă și engleză. În 1993, de către Președinte a fost lansat programul educațional Bolashak , în cadrul căruia absolvenții de școală erau trimiși să studieze în străinătate cu burse de stat prin concurs. Peste 15.000 de specialiști au fost instruiți în cadrul programului. În 2010, la inițiativa președintelui, au fost deschise Universitatea Nazarbayev și școlile intelectuale Nazarbayev .

În sistemul de sănătate s-a făcut o tranziție treptată la un sistem de asigurări sociale obligatorii de sănătate (OSMI), bazat pe responsabilitatea comună a populației, a statului și a angajatorilor.

În 2010, prin decret prezidențial, a fost aprobat Programul de stat pentru dezvoltarea industrială și inovatoare accelerată al Republicii Kazahstan pentru a diversifica și crește competitivitatea economiei prin dezvoltarea sectorului non-primar al economiei și îmbunătățirea bunăstării oamenilor prin creșterea veniturilor.

În decembrie 2012, a fost elaborat un program de dezvoltare a Kazahstanului până în 2050 cu scopul de a deveni una dintre cele mai dezvoltate 30 de țări [77] .

Ca răspuns la criza economică globală care a început în 2008, Nazarbayev a inițiat noua politică economică a Kazahstanului „Nurly Zhol”. Programul de măsuri anticriză sa concentrat pe 5 domenii principale: stabilizarea sectorului financiar; rezolvarea problemelor de pe piața imobiliară; sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii; stimularea complexului agroindustrial; implementarea proiectelor industriale și de infrastructură. Una dintre sarcinile importante ale programului anticriz a fost protecția socială a populației, inclusiv reducerea inflației și creșterea prețurilor la produsele alimentare de bază, creșterea salariilor angajaților din sectorul public, creșterea securității sociale pentru grupurile vulnerabile ale populației: pensionari, persoane cu dizabilități. , orfani, prin majorarea pensiilor pentru limită de vârstă, a pensiilor de invaliditate, a prestațiilor de urmaș [78] .

Apartenența la partid

Înainte de prăbușirea URSS, a fost membru al PCUS. În timpul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 1999, a fost creat un sediu public în sprijinul candidatului la președinție Nursultan Nazarbayev. În ajunul învestirii Președintelui din 19 ianuarie 1999, la o ședință a sediului, s-a hotărât crearea unui partid politic pe baza acestuia, la 12 februarie fiind înregistrat Partidul Politic Republican „Otan” . La Primul Congres s-au alăturat partidului Partidul Unității Naționale din Kazahstan, Partidul Democrat din Kazahstan, Mișcarea Liberală din Kazahstan și mișcarea „Pentru Kazahstan-2030” [79] . În 2007, în legătură cu modificările aduse Constituției, Nursultan Nazarbayev și-a asumat oficial funcția de președinte al partidului Nur Otan [80] .

Drepturile omului

În anii 1990, Kazahstanul a ratificat convențiile privind drepturile copilului și eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor. Potrivit raportului organizației americane „ Freedom House ” pentru 2019, țara a avut un rating de democrație de 22 de puncte.

În 2003, prin decretul președintelui Nursultan Nazarbayev, a fost înființată Comisia pentru Drepturile Omului sub președintele Kazahstanului.

În 2014, după negocierile cu președintele francez Francois Hollande, Nazarbayev a declarat într-o conferință de presă că reprezentanții a zeci de naționalități care trăiesc în Kazahstan „au aceleași drepturi, limbile și culturile lor sunt protejate” și „școlile funcționează în 18 limbi”. Potrivit președintelui Kazahstanului, 40 de confesiuni religioase operează în țară „în mod complet liber”.

Unele organizații pentru drepturile omului indică încălcarea unor drepturi în Kazahstan, potrivit The Guardian , Nazarbayev a instituit un regim autoritar [81] .

Critică

La alegerile din 2015, la care Nursultan Nazarbayev a participat ultima dată în calitate de candidat, observatorii misiunii OSCE au remarcat un nivel ridicat de organizare, dar în același timp o lipsă de alegere a candidaților opoziției.

Unii politicieni și jurnaliști, precum Zhasaral Kuanyshalin și alții, notează cultul personalității lui Nazarbayev [82] [83] [84] [85] . Potrivit jurnalistului Dilyaram Arkin, cultul personalității lui Nazarbayev începe să se răspândească dincolo de Kazahstan [86] [87] .

Bolat Ryskozha:

Kazahstanul a trăit mult timp sub cultul personalității lui Nazarbayev, spun oponenții președintelui. Cu toate acestea, susținătorii săi, care sunt și asociați de partid, nu sunt de acord cu acest lucru. Există însă și păreri că oamenii de rând înșiși sunt de vină pentru cultul personalității [88] .

La rândul lor, o serie de politicieni și jurnaliști neagă existența unui cult al personalității, deoarece reforma constituțională a lui Nazarbayev în politica internă a avut ca scop redistribuirea responsabilității între ramurile puterii.

De exemplu, fostul deputat al Majilis-ului Parlamentului, Ahmed Muradov, a negat existența cultului personalității lui Nazarbayev:

Este necesar să vă încordați intens imaginația pentru a vă gândi la asta înainte. În 2017, la inițiativa lui Nursultan Abișevici, noi în parlament am analizat toate legile privind reforma constituțională privind redistribuirea puterilor de la președinte către parlament și guvern. Despre ce cult al personalitatii vorbim? Prin urmare, cred că cei care cunosc normele legale nu pot spune asta. Și dacă cineva are percepții personale [a cultului], să citească mai multă literatură pentru a se familiariza mai bine cu munca președintelui însuși.

Însuși Nazarbayev, întrebat cum se raportează el la critică, a răspuns [89] :

Prin urmare, așa simt eu față de această critică: tragem concluzii din ea, corectăm greșelile și mergem treptat pe calea democratizării societății noastre. După un asemenea regim totalitar avem, slavă Domnului, alegeri libere pentru un președinte la nivel național, alegeri parlamentare libere pe liste de partid. Ca urmare, partidele câștigătoare formează guvernul, controlează organele executive, parlamentul controlează numirea judecătorilor, procurorilor și așa mai departe. Adică, odată cu ultimele modificări din Constituție, țara noastră a devenit una prezidențial-parlamentară.

Un raport din 2019 al Chatham House notează că cele mai valoroase active economice erau deținute fie de familia lui Nazarbayev, fie de cei apropiați. Fiica cea mare a lui Nazarbayev, Dariga Nazarbayeva , ginerele său Timur Kulibayev (soțul celei de-a doua fiice a lui Nazarbayev, Dinara ) și nepotul său, Kairat Satybaldi, precum și soții, copiii și cei dragi, au influențat o mare parte a economiei kazahe. În 1998, guvernul a suspendat privatizarea sectorului petrolier după câțiva ani de luptă fracțională, ceea ce i-a permis lui Kulibayev să preia controlul asupra structurilor importante de petrol și gaze [90]

Clasamente, titluri și premii

Premii de stat ale Kazahstanului:

Premiile de stat ale URSS:

La 12 mai 2010, deputații Majilis , camera  inferioară a Parlamentului Kazahstanului, au adoptat în unanimitate amendamente la pachetul de proiecte de lege care acordă președintelui Nazarbayev statutul de prim președinte al Republicii Kazahstan, Elbasy. În 2012, a fost adoptată o normă conform căreia Primul Președinte al Republicii Kazahstan, prin statutul său, are titlul de Erou al Poporului din Kazahstan (Khalyk kaharmany).

La 30 mai 2019, a fost stabilit statutul de „Senator de onoare”, care a fost acordat primului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, „pentru o contribuție remarcabilă la formarea fundamentelor constituționale și juridice ale Republicii Kazahstan ca stat democratic , stat laic , juridic și social , precum și la formarea și dezvoltarea parlamentarismului intern » [93] [94] .

La 28 aprilie 2021, i s-a acordat statutul de președinte de onoare al Adunării Poporului Kazahstan [95] .

cultură

Filmul epic „Calea liderului” este dedicat căii de viață a lui Nursultan Nazarbayev. Primele patru filme ale epicului - „The Sky of My Childhood” (2011), „River of Fire” (2013), „Iron Mountain” (2013), „Breaking the Vicious Circle” (2014), povestind despre copilărie , tineretul și tineretul viitorului președinte, au fost puse în scenă de regizorul kazah Rustem Abdrashov [96] . Rolul lui Nazarbayev în copilărie a fost jucat de tânărul actor Yelzhas Alpiev, iar în tinerețe de Nurlan Alimzhanov . Rolul bunicii a fost jucat de Bibigul Tulegenova , rolul mamei a fost Natalia Arinbasarova , rolul tatălui a fost Nurzhuman Ikhtymbaev . Pentru filmarea filmului final al epicului „Modul în care s- au format stelele ”, care acoperă perioada anilor 90, care reprezintă momentele de cotitură din istoria Kazahstanului și a întregului spațiu post-sovietic, regizorul de film rus Serghei Snezhkin , care are experiență în punerea în scenă a unor serii istorice complexe [97] [98] , a fost invitat . Rolul principal în filmul „Așa s-au format stelele” a fost jucat de Berik Aitzhanov .

În septembrie 2011, canalul NTV a lansat un film regizat de Alexander Mokhov " Eltsin . Trei zile în august ”, unde rolul Nursultan Nazarbayev a fost interpretat de actorul Sherkhan Abilov . În noiembrie 2011, la Astana, la Palatul Păcii și Reconcilierii, a avut loc premiera dramei „Teren tamyrlar” de Yerkin Zhuasbek, dedicată aniversării a 20 de ani de la independența Kazahstanului, despre rolul președintelui în timpul formării și întăririi Kazahstanului. independența, a avut loc [99] .

Din 2004 a fost implementat programul de stat „Madeni mura” ( moștenire culturală ), al cărui scop a fost restaurarea monumentelor istorice și culturale din Kazahstan [100] .

Pe lângă cele mai mari două teatre din Asia Centrală - Opera Astana și Baletul Astana, Academia Națională de Coregrafie din Kazahstan a fost deschisă în capitala Kazahstanului la inițiativa lui Nazarbayev.

În 2017, președintele a inițiat programul Rukhani Zhangyru ( modernizare spirituală ) pentru păstrarea valorilor spirituale. O tranziție treptată a limbii kazahe la alfabetul latin a fost planificată pentru integrarea acesteia în spațiul mondial. Obiectele proiectului Geografia Sacră a Kazahstanului au devenit centre pentru dezvoltarea turismului în țară. 100 de manuale moderne de istorie, științe politice, sociologie, filozofie, psihologie, studii culturale și filologie au fost traduse în kazah [101] .

În 2018, orașului Turkestan a primit statutul de centru regional, după care a început un proces pe scară largă de reînnoire și dezvoltare a orașului, care este capitala antică a Hanatului Kazah și este adesea numită „capitala spirituală a lumea turcească”. În ziua semnării decretului privind crearea regiunii Turkestan, Nazarbayev a ținut o întâlnire și a cerut șefilor companiilor naționale și reprezentanților marilor întreprinderi să ia parte activ la construcția orașului. În 2021, Nazarbayev a vizitat noi facilități construite în Turkestan - un aeroport, un caravanserai etc., observând că de mulți ani Turkestanul nu a văzut o astfel de renaștere [102] .

Pe 18 martie 2019, a pus prima piatră pe șantierul unei noi moschei centrale din capitală , cea  mai mare din Kazahstan și Asia Centrală. El a fost inițiatorul construcției, a fost susținut de investitori privați, nu s-au folosit fonduri de la bugetul de stat [103] . La 12 august 2022, moscheea a fost deschisă cu participarea lui Nazarbayev [104] .

În 2020, la inițiativa lui Nazarbayev, în Nur-Sultan a fost ridicată o nouă clădire a Teatrului Academic de Muzică și Dramă din Kazahstan, numită după K. Kuanyshbayev, cu o suprafață de peste 22 mii m². În timpul unei conversații cu reporterii, Nazarbayev a subliniat că, de la transferul capitalei, visase să construiască o nouă clădire mare pentru teatrul de teatru kazah din oraș.

În 2020-2021, pe baza unui interviu exclusiv, a fost publicat seria „Strokes to a Portrait” - un film documentar în mai multe părți dedicat vieții și operei lui Nursultan Nazarbayev.

În 2021, a fost lansat filmul documentar „Kazah: povestea unui om de aur”, regizat de Oliver Stone și Igor Lopatyonok, despre viața lui Nazarbayev [105] .

Lucrări științifice

Nazarbaev - Doctor în Economie [106] , tema tezei este „Strategia economisirii resurselor în condițiile formării și dezvoltării relațiilor de piață” [107] . Apărarea a avut loc la Academia Rusă de Management (1992) (candidat la științe economice - în 1990).

Lucrări principale

Articole

Note

  1. ↑ În această calitate, el nu a fost doar președintele parlamentului, ci și cel mai înalt oficial al Kazahstanului. Toți președinții anteriori și ulterioare ai Consiliului Suprem au fost doar președinți ai parlamentului
  2. ↑ Nursultan Nazarbayev // Arhiva Artelor Plastice - 2003.
  3. ↑ Nursultan Nasarbajew // Munzinger Personen  (germană)
  4. ↑ Lista de participanți la Davos 2014
  5. ↑ 1 2 Nazarbayev a demisionat din funcția de președinte al Kazahstanului . Kommersant (19 martie 2019). Preluat la 19 martie 2019. Arhivat din original la 20 martie 2019.
  6. ↑ Nazarbayev va păstra postul de șef al Consiliului de Securitate al Kazahstanului . www.interfax.ru (19 martie 2019). Preluat la 19 martie 2019. Arhivat din original la 20 martie 2019.
  7. ↑ Tokayev a condus Consiliul de Securitate al Kazahstanului în locul lui Nazarbayev . Preluat la 5 ianuarie 2022. Arhivat din original la 5 ianuarie 2022.
  8. ↑ 24 aprilie 1990 din art. Articolul 6 din Constituția RSS Kazahului a exclus prevederea privind rolul principal al Partidului Comunist din Kazahstan.
  9. ↑ Legea Constituțională a Republicii Kazahstan din 20 iulie 2000 Nr. 83-II „Cu privire la primul președinte al Republicii Kazahstan – Elbasy” . Preluat la 20 iulie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  10. ↑ Lista deputaților Sovietului Suprem al URSS de convocarea a X-a . Preluat la 21 aprilie 2017. Arhivat din original la 10 iulie 2013.
  11. ↑ Lista deputaților Sovietului Suprem al URSS de convocarea a 11-a . Consultat la 1 iunie 2013. Arhivat din original pe 26 septembrie 2011.
  12. ↑ De la metalurgist la un lider mondial recunoscut . Biblioteca Primului Președinte al Republicii Kazahstan - Elbasy (19 iulie 2019). Preluat la 5 februarie 2021. Arhivat din original la 23 februarie 2020.
  13. ↑ Cele mai înalte organe ale puterii de stat din RSS Kazah . Preluat la 1 septembrie 2021. Arhivat din original la 14 aprilie 2019.
  14. ↑ Radio Liberty. Față în față. Mihail Gorbaciov . Consultat la 17 decembrie 2011. Arhivat din original la 26 aprilie 2013.
  15. ↑ Buletinul nr. 2 al ședinței comune a Consiliului Uniunii și a Consiliului Naționalităților Sovietului Suprem al URSS din 26 august 1991, p. 4-6 . Consultat la 8 septembrie 2016. Arhivat din original pe 11 septembrie 2016.
  16. ↑ Kazahstanul propune confederația . Preluat la 1 septembrie 2021. Arhivat din original la 27 august 2021.
  17. ↑ „Nazarbayev a părăsit partidul” Copie de arhivă din 6 octombrie 2013 pe Wayback Machine // Nezavisimaya Gazeta, 29 august 1991, nr. 101
  18. ↑ Olga Kovalenko. Nazarbayev a refuzat să anunţe un referendum privind extinderea puterilor sale . RIA Novosti (7 ianuarie 2011). Data accesului: 7 ianuarie 2011. Arhivat din original pe 24 august 2011.
  19. ↑ Nazarbayev respinge referendumul prezidențial până în 2020 . BBC (7 ianuarie 2011). Data accesului: 7 ianuarie 2011. Arhivat din original pe 24 august 2011.
  20. ↑ Consiliul Constituțional al Kazahstanului a declarat ilegală extinderea puterilor lui Nursultan Nazarbayev Arhivat 29 septembrie 2020 la Wayback Machine Rossiyskaya Gazeta , 31.01.2011.
  21. ↑ Nazarbayev a refuzat referendumul și a decis să organizeze alegeri anticipate
  22. ↑ Candidatul care a câștigat alegerile prezidențiale va conduce țara până în decembrie 2016 (link inaccesibil) . Consultat la 6 aprilie 2011. Arhivat din original pe 3 decembrie 2013. 
  23. ↑ Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat pe Nursultan Nazarbayev ca candidat la președinție , election.vlast.kz (15 martie 2015). Arhivat din original pe 2 aprilie 2015. Preluat la 19 martie 2015.
  24. ↑ Nursultan Nazarbayev a demisionat . TASS . Preluat la 19 martie 2019. Arhivat din original la 10 mai 2019.
  25. ↑ Putin își ia rămas bun de la Elbasy. Kazahstan și Rusia după Nazarbayev . Radio Liberty. Preluat la 20 martie 2019. Arhivat din original la 31 martie 2019.
  26. ↑ Nursultan Nazarbayev a decis să demisioneze președintele Kazahstanului . Informburo.kz (19 martie 2019). Preluat la 19 martie 2019. Arhivat din original la 22 martie 2019.
  27. ↑ Jukov, Serghei . Președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbayev demisionează , DW  (19 martie 2019).
  28. ↑ „El umіtі” zhane „Kamkorlyk” zhobalary daryndy zhastardy koldauga bagyttalada  (kazah) . Egemen Qazaqstan (16 august 2019). Consultat la 10 iunie 2020. Arhivat din original pe 9 iunie 2021.
  29. ↑ Nazarbayev a contractat coronavirus . lenta.ru . Preluat la 18 iunie 2020. Arhivat din original la 18 iunie 2020.
  30. ↑ A intrat în izolare: Nazarbayev are coronavirus . Ziarul.Ru . Preluat la 18 iunie 2020. Arhivat din original la 18 iunie 2020.
  31. ↑ Nazarbayev a contractat coronavirus . RIA Novosti (20200618T1000). Preluat la 18 iunie 2020. Arhivat din original la 18 iunie 2020.
  32. ↑ Nazarbayev: Trecem printr-una dintre cele mai dificile perioade din anii independenței noastre . Informburo.kz (13 august 2020). Preluat la 10 iunie 2020. Arhivat din original la 25 septembrie 2020.
  33. ↑ Nazarbayev a transferat puterile președintelui ANC lui Tokayev . Tengri News (28 aprilie 2021). Preluat la 10 iunie 2020. Arhivat din original la 28 aprilie 2021.
  34. ↑ Nazarbayev și-a predat postul de viață lui Tokayev . Lenta.ru (28 aprilie 2021). Preluat la 10 iunie 2020. Arhivat din original la 6 iulie 2021.
  35. ↑ Un eveniment caritabil la scară largă „Elbasy Zhyluy” a început în Kazahstan . Tengri News (1 mai 2021). Preluat la 10 iunie 2020. Arhivat din original la 1 mai 2021.
  36. ↑ Nazarbayev a decis să demisioneze din funcția de lider al partidului Nur Otan la putere . „ Interfax ” (23 noiembrie 2021). Preluat la 23 noiembrie 2021. Arhivat din original la 23 noiembrie 2021.
  37. ↑ Tokaev a anunțat înlăturarea lui Nursultan Nazarbayev din postul său . Preluat la 7 ianuarie 2022. Arhivat din original la 15 ianuarie 2022.
  38. ↑ Semnele cu numele Nazarbayev au început să fie îndepărtate pe străzile din Kazahstan . Copie de arhivă din 18 ianuarie 2022 pe Wayback Machine // RBC
  39. ↑ Secretarul de presă al lui Nazarbayev a explicat transferul postului de șef al Consiliului de Securitate către Tokaev . rbc.ru (9 ianuarie 2022). Preluat la 12 ianuarie 2022. Arhivat din original la 11 ianuarie 2022.
  40. ↑ Secretarul de presă al lui Nazarbayev - Nazarbayev însuși a transferat postul de șef al Consiliului de Securitate lui Tokayev . tengrinews.kz (9 ianuarie 2022). Preluat la 12 ianuarie 2022. Arhivat din original la 10 ianuarie 2022.
  41. ↑ Nazarbayev a transmis un mesaj video pentru prima dată de la proteste . Preluat la 19 ianuarie 2022. Arhivat din original la 19 ianuarie 2022.
  42. ↑ Nazarbayev a făcut o declarație . Preluat la 19 ianuarie 2022. Arhivat din original la 19 ianuarie 2022.
  43. ↑ Politolog a explicat tăcerea lui Nazarbayev după revoltele din Kazahstan . Preluat la 18 ianuarie 2022. Arhivat din original la 18 ianuarie 2022.
  44. ↑ Satenii lui Nazarbayev au dezvăluit locația lui . Preluat la 18 ianuarie 2022. Arhivat din original la 18 ianuarie 2022.
  45. ↑ The Guardian a raportat lupta lui Nazarbayev cu Tokayev pentru putere și bunuri . Kommersant (17 ianuarie 2022). Preluat la 17 ianuarie 2022. Arhivat din original la 17 ianuarie 2022.
  46. ↑ Parlamentul Kazahstanului l-a privat pe Nazarbayev de președinția pe viață în Consiliul de Securitate  // RIA Novosti. — 2022.
  47. ↑ Saparaly B.T. Presidenttin balalyk steps. - Almaty: Er-Daulet, 1995. - S. 55,77. — 174 p. — ISBN 5-7667-3762-9 .
  48. ↑ Saparaly B.T. Tұңғysh Presidenttin balalyk pasi. - Almaty: Kaganat, 2011. - S. 40, 43, 109-112. — 240 s. — ISBN 9965-430-81-0 .
  49. ↑ Nazarbay bi zhane tugan olke tarihy (tarihi-tanymdyk zhinak). - Astana, 2000. - P. 4.
  50. ↑ Saparaly B.T. Tұңғysh Presidenttin balalyk pasi. - Almaty: Kaganat, 2011. - S. 91. - 240 p. — ISBN 9965-430-81-0 .
  51. ↑ Kazakhstanskaya Pravda (link inaccesibil) . Consultat la 5 aprilie 2011. Arhivat din original pe 21 mai 2013. 
  52. ↑ Pagina personală Biografie și familie (link inaccesibil) . Preluat la 2 iunie 2013. Arhivat din original la 15 mai 2013. 
  53. ↑ Bala Sultannan dana Nursultanga deyin . Preluat la 17 septembrie 2019. Arhivat din original la 23 septembrie 2020.
  54. ↑ Nepotul lui Nursultan Nazarbayev face carieră în KNB . Preluat la 2 august 2014. Arhivat din original la 10 august 2014.
  55. ↑ „Calea spre succes”: Nursultan Nazarbayev (video) | polittech (link indisponibil) . Preluat la 2 august 2014. Arhivat din original la 11 august 2014. 
  56. ↑ Nazarbayev Bolat Abishevich (referință personală) . Preluat la 13 ianuarie 2021. Arhivat din original la 24 ianuarie 2021.
  57. ↑ Olga Vidova. Nursultan Nazarbayev . — M .: Eksmo , 2021. — 446 p. — ISBN 9785457613294 .
  58. ↑ Burkutbay Ayaganov . Nazarbayev Nursultan Abishevich, fondatorul unui stat independent (enciclopedie biografică) . - M .: Enciclopedia kazahă , 2010. - S. 12. - 223 p. — ISBN 9789965893445 .
  59. ↑ Nepotul primului președinte al Kazahstanului, Aisultan Nazarbayev, a murit la Londra . Nepotul în vârstă de 29 de ani al fostului președinte kazah Nursultan Nazarbayev a murit la Londra. Potrivit presei kazahe, presupusa cauză a morții lui Aisultan Nazarbayev a fost stopul cardiac . //bbc.com . BBC (16 august 2020) . Preluat la 21 august 2020. Arhivat din original la 17 august 2020.
  60. ↑ Ascensiunea „soțului” Dariga Nazarbayeva . Preluat la 30 ianuarie 2022. Arhivat din original la 30 ianuarie 2022.
  61. ↑ Miliardarii lumii 2011 . Consultat la 30 septembrie 2017. Arhivat din original la 29 septembrie 2017.
  62. ↑ Adăugarea de prieteni și reducerea inamicilor . time.kz (1 iulie 2020). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 24 octombrie 2020.
  63. ↑ Nursultan Nazarbayev: pacificator și constructor de stat . kp.ru (2 iulie 2020). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 4 iulie 2020.
  64. ↑ Politologi coreeni: N. Nazarbayev este un pacificator și mediator . 24.kz (22 iunie 2019). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  65. ↑ Politica multi-vector ne-a permis să ne recomandăm ca o națiune iubitoare de pace - Nursultan Nazarbayev . inbusiness.kz (28 aprilie 2021). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  66. ↑ Kazahstanul a devenit pentru prima dată președintele Consiliului de Securitate al ONU . dw.com (25 iulie 2019). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 22 iunie 2021.
  67. ↑ Nazarbayev: Lumea este în starea celui de-al treilea război mondial . Forbes (13 noiembrie 2017). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 21 noiembrie 2017.
  68. ↑ Nazarbayev a discutat cu Karzai problema părților aflate în conflict în Afganistan . Vlast.kz (13 noiembrie 2018). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 15 august 2020.
  69. ↑ În capitală a avut loc întâlnirea Clubului Astana cu participarea lui Elbasy . 24.kz (12 noiembrie 2019). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  70. ↑ De ce are nevoie Kazahstanul de negocieri siriene și de ce a fost efectuată operațiunea Zhusan . Tengrinews.kz (25 iulie 2019). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 28 ianuarie 2021.
  71. ↑ Kazahstanul va găzdui discuțiile cu Siria . Diplomatul (8 mai 2015). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 8 mai 2015.
  72. ↑ SUA trebuie să prevină un vid de securitate în Asia Centrală . Dealul (11 mai 2021). Preluat la 20 iulie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  73. ↑ Lumea de astăzi seamănă cu anii Războiului Rece – dar statele mai mici devin din ce în ce mai puternice . Independent (14 mai 2021). Preluat la 20 iulie 2021. Arhivat din original la 14 mai 2021.
  74. ↑ Proiectul G-Global: O lume a inovației și a oportunităților . Kazakhstanskaya Pravda (6 iulie 2020). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  75. ↑ Nazarbayev despre EXPO, Siria și munca sa . Vlast.kz (14 septembrie 2017). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 24 decembrie 2018.
  76. ↑ „Drumul Kazahstanului. N.Nazarbayev» | Capitolul 9_2  (link indisponibil)
  77. ↑ Experți: programul „Kazahstan-2050” este o imagine a viitorului pentru stat . RIA Novosti (19 martie 2013). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  78. ↑ La aprobarea Programului de dezvoltare a infrastructurii de stat Nurly Zhol pentru 2020-2025 . Preluat la 20 iulie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  79. ↑ „Nur Otan”: 20 de ani de creație și dezvoltare. - Astana: Tome, 2019. - S. 17-19. — 220 s. - 2500 de exemplare.  — ISBN 978-601-338-243-2 .
  80. ↑ Şeful statului Nursultan Nazarbayev a condus partidul Nur Otan / Zi de zi / Ziar pe internet. Kazahstan . Consultat la 26 decembrie 2008. Arhivat din original la 22 aprilie 2016.
  81. ↑ Pannier, Bruce . Președintele pe termen lung al Kazahstanului va candida la alegeri anticipate – din nou  (engleză) , The Guardian  (11 martie 2015). Arhivat din original pe 11 septembrie 2019. Preluat la 11 martie 2019.
  82. ↑ La un sfert de secol după Zheltoksan, cultul personalității a revenit, spun politicienii (link inaccesibil) . Consultat la 27 aprilie 2012. Arhivat din original pe 5 februarie 2013. 
  83. ↑ În Kazahstan, cultul personalității președintelui Nazarbayev este consacrat legal  (link inaccesibil)
  84. ↑ Consilier privat al Superkhan. Cine și cum creează cultul personalității lui Nazarbayev în Kazahstan  (link inaccesibil)
  85. ↑ Kazahstan: se dezvoltă cultul personalității lui Nazarbayev . Data accesului: 18 mai 2012. Arhivat din original pe 6 aprilie 2013.
  86. ↑ Opiniile politologilor: Un cult fără personalitate (link inaccesibil) . Consultat la 15 martie 2013. Arhivat din original pe 15 martie 2013. 
  87. ↑ Harta cultului personalității lui Nazarbayev . Consultat la 15 martie 2013. Arhivat din original pe 15 martie 2013.
  88. ↑ „Kazahstanul a trăit mult timp sub cultul personalității lui Nazarbayev, spun oponenții președintelui” . Data accesului: 18 mai 2012. Arhivat din original pe 6 aprilie 2013.
  89. ↑ „Găsim un limbaj comun și nu există întrebări aici” . Interfax (21 noiembrie 2008). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
  90. ↑ Kazahstan: test prin „tranzitul puterii” . Preluat la 16 aprilie 2022. Arhivat din original la 16 decembrie 2021.
  91. ↑ Decretul președintelui Republicii Kazahstan din 20 martie 2019 nr. 1 „Cu privire la conferirea titlului de Khalyk Kaharmany lui Nazarbayev N.A.” . Preluat la 9 iunie 2021. Arhivat din original pe 7 august 2019.
  92. ↑ Președintele Kazahstanului i-a acordat lui Nazarbayev cele mai înalte distincții ale țării . Preluat la 9 iunie 2021. Arhivat din original pe 20 decembrie 2019.
  93. ↑ Nazarbayev a primit oficial statutul de „senator de onoare” . Radio Azattyk (30 mai 2019). Preluat la 31 iulie 2019. Arhivat din original la 13 august 2019.
  94. ↑ Nazarbayev a primit semnul unui senator de onoare: Voi veni, ne vom consulta . Informburo.kz (6 iunie 2019). Preluat la 31 iulie 2019. Arhivat din original la 23 septembrie 2020.
  95. ↑ Nazarbayev a decis să-i transfere lui Tokayev dreptul de a conduce Adunarea poporului Kazahstan . Preluat la 28 aprilie 2021. Arhivat din original la 28 aprilie 2021.
  96. ↑ Onorariul lui Serghei Snezhkin este mai mic decât cel al unor regizori kazahi . Today.kz (25 noiembrie 2015). Consultat la 1 martie 2016. Arhivat din original pe 5 martie 2016.
  97. ↑ În Kazahstan, regizorul rus Snezhkin realizează un film despre primul președinte al republicii . TASS (23 august 2015). Data accesului: 1 martie 2016. Arhivat din original pe 8 martie 2016.
  98. ↑ Oficialii kazahi așteaptă un film interesant despre Nazarbayev de la Snezhkin . Today.kz (11 noiembrie 2015). Consultat la 1 martie 2016. Arhivat din original pe 5 martie 2016.
  99. ↑ Imaginea lui Nazarbayev în teatru (link inaccesibil) . Data accesului: 7 ianuarie 2012. Arhivat din original pe 28 decembrie 2011. 
  100. ↑ „Madeni mura” bagdarlamasy: zhazba derekterdi zhinau zhane zhariyalau maseleleri . e-history.kz (22 august 2013). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 19 iunie 2021.
  101. ↑ Articol al șefului statului „Privită spre viitor: modernizarea conștiinței publice” . akorda.kz (12 aprilie 2017). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 26 octombrie 2021.
  102. ↑ Nazarbayev pe Turkestan: Am construit o altă facilitate majoră . Forbes (12 mai 2021). Preluat la 25 iunie 2021. Arhivat din original la 19 iunie 2021.
  103. ↑ N. Nazarbayev a participat la așezarea unei pietre la șantierul moscheii . khabar.kz (18 martie 2019). Preluat: 31 august 2022.
  104. ↑ Nazarbayev a deschis cea mai mare moschee din Asia Centrală . ru.sputnik.kz (12 august 2022). Preluat: 31 august 2022.
  105. ↑ O proiecție închisă a filmului lui Oliver Stone despre Nazarbayev a avut loc la Moscova . TASS . Preluat la 16 iulie 2021. Arhivat din original la 15 iulie 2021.
  106. ↑ Catalog RNB . Preluat la 6 iulie 2016. Arhivat din original la 16 august 2016.
  107. ↑ „Căutare” nr. 2 (192), 8-14 ianuarie 1993
  108. ↑ Cartea „Era independenței” de Nursultan Nazarbayev a fost prezentată la Astana (link inaccesibil) . Preluat la 8 ianuarie 2018. Arhivat din original la 8 ianuarie 2018. 

Legături

  Accesați articolul Wikidata  În rețelele sociale
Foto, video și audio
Site-uri tematice
Dicționare și enciclopedii
 Cavalerii Ordinului Sfântului Apostol Andrei Cel Întâi Chemat (din 1998 )
  • 1 A refuzat premiul. 2 Cu săbii.
 Liderii Kazahstanului (din 1919)
 Candidații pentru alegerile prezidențiale din Kazahstan din 2011
 Cavalerii Ordinului „Heydar Aliyev”