Limbi omoțiane

Limbile Omotian  sunt o familie din cadrul familiei afroasiatice . Majoritatea vorbitorilor trăiesc în sud-vestul Etiopiei ; o limbă (Hanza) este vorbită în estul Sudanului . Numele familiei de limbi provine de la numele râului Omo .

Clasificare externă

Anterior, limbile Omotian au fost considerate ca un grup occidental de limbi cușitice , cu toate acestea, după lucrările lui G. Fleming , susținute ulterior de M. L. Bender și R. J. Hayward, au început să fie considerate o familie specială în cadrul macrofamiliei afroasiatice. Mai mult, uneori se pune întrebarea cu privire la apartenența limbilor omoțiane la aceasta.

Clasificare internă

Mai jos este clasificarea celor mai mari dintre limbile omoțiene, conform lui L. Bender ( Lionel Bender , 2000). Numărul de vorbitori se bazează pe recensământul din 2007.

• Ramura Aroid (Omotianul de Sud).
  • Hamer-banna (75.878 de persoane) cu dialectele Hamer, Banna, Karo, Beshada
  • aari (sau ari; 285.473 de persoane)
  • gayil (galila, aari de nord)
  • dime (6.500 de persoane conform recensământului din 1998)
• Subfamilia Omoto de Nord
  • Filiala Mao (Northern Mao) - un total de 33,7 mii de oameni.
    • Hozo-Hansa (Mao de Vest): limbile Hozo , Seso , Hansa
    • Est Mao: limba bambeshi (bambashi)
  • Ramura dizoidă
    • dizi (33.927 persoane)
    • Sheko ( 38.911 persoane)
    • nao (nayi) (38.911 persoane)
  • ramură gong-gimoja (ta-ne)
    • Grup de gong (kefoid)
      • cartier (38.911 persoane)
      • enfilo (500 de persoane, 1990 SIL)
      • gong sudic : adverbe de kaffa (834.918 persoane), urină (80.162 persoane), garo (†)
  • Grupul Yem: limba Yemsa (Djanjero; 92.177 persoane)
  • Grupul Gimir: limbile Bench (Gimirra; 347.636 de persoane) și She (492 de persoane)
  • Grupul Omet (macro-ometo)
    • chara (limbă) (13.100 de persoane)
    • Subgrupul Omet central
      • Clusterul Omet de Nord (3.570.809 persoane): dialecte/limbi Gamo-Gofa-Dauro (2.000.000 persoane), Gofa -Volaita (Volamo ; 1.627.955 persoane), Gamo - Dorze .
      • Basqueto (Mesqueto) (92.586 persoane)
      • melo ( 20.151 recensământ din 1998)
      • Oida (36.946 de persoane)
    • Limba masculină (94.746 persoane)
    • subgrupul Omet de Est
      • zaise-zergulla (18.512 persoane)
      • nucă de cocos (koorete; 163.841 persoane), incl. dialectul gidicho (4.619 persoane)
      • kachame-ganjule (6 301 persoane)

Această clasificare diferă de clasificarea anterioară a lui G. Fleming ( Harold Fleming , 1976), atât în ​​ceea ce privește terminologia, cât și includerea limbilor Mao, a căror afiliere genetică era anterior neclară, precum și unele diferențe în clasificarea internă.

Caracteristici tipologice

Tipologic, limbile Omoto sunt apropiate de limbile cușitice orientale și centrale și de alte limbi ale regiunii. Limbile omoțiane sunt în principiu limbi aglutinative .

Scrierea

La sfârșitul secolului al XX-lea, multe limbi Omot (Volaita, Gamo, Southern Gong, Aari, Bench etc.) au primit scriere bazată pe grafia latină , dar în multe cazuri este folosită într-o măsură limitată. Pentru literatura religioasă, scrierea etiopiană este adesea folosită .

Note

1. ^ Hayward, 2000
2. ↑ Bender, 2003

Literatură

• Limbi din Asia și Africa. Carte. IV. limbi afroasiatice. Partea 2. Limbi cușitice. limbi libian-guanche. limba egipteană. limbi ciadice. - M .: Nauka, 1991. - 399 p., ill.
• Bender ML Omotic: o nouă familie de limbi afroasiatice. Carbondale, 1975.
• Bender, M. Lionel. Morfologia comparată a limbilor omotice (studii LINCOM în lingvistica africană) . LINCOM Europa, 2000. ISBN 3-89586-251-7
• Bender, M. Lionel. Lexicon și fonologie omotică. Carbondale 2003.
• Bender, M. Lionel. Subiecte în morfologia omotică // Alan S. Kaye (ed.): Morphologies of Asia and Africa. Volumul 1. Eisenbrauns, Winona Lake, Indiana, 2007. pp. 729–751. ISBN 978-1-57506-110-8 .
• Fleming, HC Clasificarea West Cushitic în cadrul Hamito-Semitic // McCall D. et al. (eds.) Istoria Africii de Est. Lucrările Universității din Boston despre Africa. New York: Praeger, 1969.
• Fleming, HC Omotic Prezentare generală. // Limbile non-semite ale Etiopiei, ed. de M. Lionel Bender. East Lansing (MI): Universitatea de Stat din Michigan, 1976. pp. 299–323.
• Hayward, Richard J. (ed.): Omotic Language Studies. Londra: Școala de Studii Orientale și Africane, 1990. ISBN 0-7286-0166-4 .
• Hayward, Richard J. Omotic: The Empty Quarter of Afroasiatic Linguistics // Jacqueline Lecarme (ed.): Research in afroasiatic grammar. Lucrări de la a treia conferință despre limbile afroasiatice, Sophia Antipolis, Franța, 1996. Studii de la Amsterdam în teoria și istoria științei lingvistice, 4, Volumul 202 . Amsterdam: Benjamins, 2000. pp. 241–261. ISBN 90-272-3709-3 .