Lamentări

Lamentări
ebraică מְגִלַּת אֵיכָה
Capitol	Ketuvim
Titlu în alte limbi:	greacă Θρήνοι Ιερεμίου ; lat.  Lamentări ;
Traducere	Rembrandt , „Ieremia deplânge distrugerea Ierusalimului”.
Limba originală	ebraică
Timpul real de creare	O.K. 586 î.Hr e.
Anterior (Tanah)	Cartea lui Ruth
Anterior (Ortodoxia)	Cartea profetului Ieremia
Următorul	mesajul lui Ieremia
Text în Wikisource
Fișiere media la Wikimedia Commons

Plângerile lui Ieremia  este o carte care face parte din Biblia ebraică ( Tanakh ) și din Vechiul Testament . A șasea carte a secțiunii Ketuvim a Bibliei ebraice.

Caracteristici generale

În ebraică, cartea poartă numele primului cuvânt Eihaʹ! ("Cum!"). Talmudul babilonian folosește expresia Kinot, adică Lamentations, Elegies. În Septuaginta , cartea este numită altă greacă. θρῆνοι („Plângeri”, „Plângeri”), respectiv în Vulgata - Lamentationes , care a devenit baza pentru titlul cărții în multe limbi europene.

În traducerile în latină și rusă ale Bibliei, Plângerea este plasată după cartea profetului Ieremia, în Septuaginta, între cartea profetului Ieremia și Plângerea lui Ieremia, este plasat Baruc . În canonul evreiesc, Plângerile se găsesc, de obicei, în secțiunea Hagiografică sau Scripturi, care include și cărțile Cântarea Cântărilor, Rut, Eclesiastul și Estera — cinci suluri adunate sub titlul Megillot (Scriuri). În unele ediții moderne ale Scripturilor ebraice, Plângerile lui Ieremia sunt plasate între cartea Rut sau Estera și cartea Eclesiastului, dar în manuscrisele antice a venit după cartea lui Ieremia.

Cartea este un cântec lamentabil, care exprimă tristețea pentru dezastrul care a lovit poporul Israel în anul 586 î.Hr. când regele babilonian Nebucadneţar a distrus Ierusalimul.

Calitatea de autor, ora și locul scrierii

În mod tradițional, profetul Ieremia este considerat autorul cărții (așa cum cartea este intitulată pentru prima dată în Septuaginta ), lucru care, totuși, nu a fost dovedit [1] [2] . Se crede că cartea a fost scrisă lângă Ierusalim după distrugerea ei în 586 î.Hr. e.

În Septuaginta , cartea este însoțită de următoarele cuvinte introductive: „Și s-a întâmplat că, după ce Israel a fost luat captiv și Ierusalimul a fost pustiit, profetul Ieremia a șezut în lacrimi și a plâns cu acest plâns asupra Ierusalimului și a spus... ”. Ieronim , creatorul primei traduceri latine, a considerat aceste cuvinte adăugate și le-a omis în traducerea sa. Cu toate acestea, în mod tradițional, evreii atribuie autorul Plângerii profetului Ieremia. (În plus, Biblia siriacă ( Peshitta ), Vulgata latină , Targumul lui Ionatan, Talmudul babilonian și alte traduceri îi susțin paternitatea.)

Cu toate acestea, unii bibliști moderni dau o altă atribuire cărții. Se crede că cartea a fost scrisă între 587 și 582 î.Hr. e., dar nu profetul Ieremia [3] . Faptul este că o serie de semne fac să se îndoiască că Ieremia ar putea fi autorul ei.

• Unii savanți văd în Plângere un regret că Israel nu a primit ajutor din Egipt ( 4:17 ). Dar profetul Ieremia a fost puternic împotriva speranței unui astfel de ajutor ( Ieremia  35:5-10 ). Cu toate acestea, alții văd în acest verset doar falsele speranțe ale evreilor transmise de Ieremia, în care anterior îi denunțase pe concetățenii săi ( Ieremia  37:5-10 ).
• Cartea Plângerilor vorbește cu mare respect despre regele Zedechia și despre speranțele puse în domnia sa ( 4:20 ). Aceste cuvinte nu ar fi putut veni de la Ieremia, care l-a denunțat pe acest rege. Alți cercetători, din nou, văd în aceasta doar opinia generală a ierusalimilor, transmisă de autor, care, în același timp, tradițional pentru un evreu evlavios, tratează cu evlavie demnitatea regală.
• Stilul rafinat al poeziei vorbește despre un autor care a scris într-un mediu calm, în timp ce ultimii ani ai vieții lui Ieremia au fost petrecuți în alte condiții [3] .

Caracteristici structurale

Plângerile lui Ieremia conţine cinci cântece. În primul, în al doilea și în al patrulea cântec sunt 22 de versuri fiecare - în funcție de numărul de litere ale alfabetului ebraic. Fiecare verset este „numerotat” cu litera corespunzătoare și începe cu aceeași literă (de exemplu, în Vulgata Lam 1.1: ALEPH. Quomodo sedet…, Lam 1.2: BETH. Plorans ploravit…, Lam 1.3: GIMEL. Migravit Iuda… etc. .) [4] . Al treilea canto are 66 de versuri, organizate în 22 de grupuri de trei versuri; fiecare verset dintr-un singur trei rând începe cu litera alfabetului ebraic care îl precede (în Vulgata, Lam 3.1,3.2,3.3 începe cu cuvântul ALEPH, Lam 3.4,3.5,3.6 începe cu cuvântul BETH etc. ). Al cincilea canto este, de asemenea, format din 22 de versuri, dar nu conține numerotarea lor alfabetică (și, în consecință, nu conține un acrostic).

Acrosticul din Biblia ebraică nu a putut fi tradus în alte limbi. Numele literelor sunt afișate oficial în Vulgata (în ciuda faptului că literele inițiale ale versetelor, desigur, „alfabetic” nu sunt de acord cu litera numită), în unele ediții ale Septuagintei și în Biblia slavonă bisericească. . În ediția critică a Septuagintei de A. Ralphs, în traducerile protestante și în traducerea sinodală rusă a Plângerii, nu sunt.

Un principiu structural și poetic similar este observat în Psalmul 118 și, într-o formă mai simplă (o frază pentru fiecare literă), într-un număr de alți psalmi, de exemplu, 9-10 .

Recepție în muzică

Verse separate din Plângerile lui Ieremia au fost cântate de secole (într-un ton special de psalm ) la Utrenia Patimilor a catolicilor din Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare, cunoscute în Occident sub numele metaforic Tenebrae . Fiecare vers, de regulă, se termină cu un refren text-muzical (textul este tot din Plângerile lui Ieremia) Ierusalem , converte ad Dominum Deum tuum („Ierusalim, întoarce-te la Domnul Dumnezeul tău!”).

Compozițiile vocale ale compozitorului (cu sau fără instrumente) bazate pe textele „Lamentationes” (de regulă, cântate pe muzică care nu are nimic de-a face cu tonurile tipice psalmilor) sunt cunoscute din Renaștere (a doua jumătate a secolului al XV-lea) până în Secolului 20; printre autorii Lamentations se numără Pierre de la Rue (publicație 1549; paternitatea contestată), F. de Peñalosa , J. Isac ( Oratio Jeremiae prophetae ), J. Arcadelt , C. Festa , C. de Sermisi , C. de Morales , J. P. Palestrina (patru colecții pentru diverse compoziții vocale), O. Lasso (trei colecții), T. Crekiyon , J. Handl , T. Tallis , A. Lobo , F. Dentice , O. Vecchi , E. Cavalieri , J. Carissimi , F. Durante , Ya. D. Zelenka , G. F. Handel , E. Ksheneck , I. F. Stravinsky [5] , V. I. Martynov . Versurile din „Lament” s-au bazat pe genul muzicii baroc franceze de cameră (vocal-instrumental) numit fr.  Leçons de Ténèbres (lit. „lecturi în întuneric”), în care au scris M. A. Charpentier , F. Couperin , M. R. Delalande și alții. „Plângerile” compozitorului din epoca barocului erau muzică de concert foarte rafinată (ca o cantată sau un oratoriu) și nu erau destinate cultului.

În literatura de referință și științifică, aranjamentele muzicale din Lamentations of Ieremiah sunt numite lamentations [6] .

Traduceri

• Vechiul Testament: Plângerile lui Ieremia, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor. Traducere în rusă de I. M. Dyakonov, L. E. Kogan, cu participarea lui L. V. Manevich. M.: RGGU, 1998.

Publicații și literatură

• Mehrstimmige Lamentationen aus der ersten Hälfte des 16. Jahrhunderts, hrsg. v. Gunther Massenkeil. Mainz: Schott, 1965. 163 S.

Note

1. ↑ 1001 lucruri surprinzătoare pe care ar trebui să le știi despre Biblie de Jerry MacGregor și Marie Prys (2002) #568
2. ↑ Ieremia - articol din Marea Enciclopedie Sovietică . 
3. ↑ 1 2 Protopopul Alexandru Men. Cum să citești Biblia. Un ghid pentru citirea cărților Vechiului și Noului Testament. Partea a II-a. - C. 229. (link inaccesibil) . Consultat la 18 octombrie 2017. Arhivat din original la 18 octombrie 2017. (nedefinit) 
4. ↑ Incipiturile versurilor latine sunt date în mod tradițional conform Liber usualis (ortografia este ușor diferită în ediția critică a Vulgatei).
5. ↑ Culegere gratuită de versuri din cântecele trei și cinci.
6. ↑ Lamentări  / M. M. Popova // Marea Enciclopedie Rusă  : [în 35 de volume]  / cap. ed. Yu. S. Osipov . - M .  : Marea Enciclopedie Rusă, 2004-2017.

Link -uri

• Lamentările lui Ieremia - articol din Enciclopedia Evreiască Electronică
• Plângerea lui Ieremia // Enciclopedia Ortodoxă
•  Lamentations (Lamentations of the Prophet Ieremiah ) pe medieval.org

Dicționare și enciclopedii	biblic mare danez evreii Brockhaus și Efron Scurtă ebraică Britannica (online) Universalis