Roulen, Merritt

Merritt Roulen
Data nașterii 10 mai 1944( 10.05.1944 )
Locul nașterii
Data mortii 29 ianuarie 2021( 29.01.2021 ) (vârsta 76)
Un loc al morții
Țară
Sfera științifică lingvistică
Loc de munca
Alma Mater
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Merritt Ruhlen ( eng.  Merritt Ruhlen [ˈmɛrɪt ˈruːlən] ; născut la 10 mai 1944 , Washington [1] ) este un lingvist american , cunoscut pentru munca sa privind clasificarea limbilor, paleolingvistica și evoluția limbilor. Părerile lui Roulin au fost puternic influențate de J. Greenberg , cu care a colaborat mult timp. La rândul său, Roulin l-a influențat pe J. MacWhorter , deși acesta din urmă și-a criticat în mod repetat părerile. O serie de idei ale lui Roulin au o reputație controversată în comunitatea lingvistică.

Și-a luat doctoratul la Universitatea Stanford în 1973 pentru o disertație privind analiza generativă a morfologiei limbii române, înaintea căreia a colaborat cu o serie de universități europene și americane. Mai târziu, timp de câțiva ani, a participat sub conducerea lui J. Greenberg și C. Ferguson ( Charles Ferguson ) la proiectul Stanford Universals. Din 1994, a ținut prelegeri despre antropologie și biologie umană la Stanford, în plus, este co-director (împreună cu M. Gell-Mann și regretatul S. Starostin ) al programului Institutului Santa Fe privind evoluția limbilor umane.

Proceedings

Roulin este autorul unui număr de lucrări fundamentale despre lingvistică:

Ghid pentru limbile lumii

Un ghid al limbilor lumii conține informații despre sistemele fonologice și clasificarea a 700 de limbi. Prefața oferă o imagine de ansamblu pentru lingviști și non-lingviști. [2] O versiune semnificativ extinsă a acestei lucrări a fost publicată în 2005 pe site-ul web al Institutului Santa Fe.

Ghid pentru limbile lumii

În 1987, Roulin a publicat A Guide to the World's Languages. Volumul I, Clasificare, care includea o clasificare completă a limbilor lumii, precum și o istorie și o analiză detaliată a clasificării genetice a limbilor. [3] Pe lângă informațiile faptice din această carte, Roulin a oferit o analiză detaliată și un argument pentru taxonomia lui Joseph Greenberg , care are o reputație controversată în comunitatea lingvistică.

Despre originea limbilor: studii de taxonomie lingvistică

În 1994, Roulin a publicat două cărți sub titluri similare. Despre Originea Limbilor: Studii în Taxonomie Lingvistică este destinat unui public academic și provoacă o serie de teorii comune ale lingvisticii istorice. [4] În special, Roulin pune sub semnul întrebării credința larg răspândită că doar descoperirea corespondențelor fonetice regulate și reconstrucția unui proto-limbaj pot fi considerate dovezi convingătoare în favoarea existenței unei familii de limbi - acești pași, în opinia sa, pot fi considerate să fie luate numai după ce familia lingvistică a fost descoperită prin clasificare.

Originea limbii: în urma evoluției vorbirii native

O altă carte a lui Roulin, publicată în 1994, The Origin of Language: Tracing the Evolution of the Mother Tongue , explorează practic aceleași probleme, dar este destinată unui public mai larg, fără un fundal lingvistic special. [5] Cartea include exerciții în care cititorii sunt rugați să clasifice limbile după principiul „comparației lexicale multilaterale în masă”.

Interese

Abordare interdisciplinară

Roulin este unul dintre pionierii cercetării conexe la intersecția lingvisticii istorice și a altor științe umaniste, cum ar fi genetica și arheologia . [6] [7] [8] În acest domeniu, a colaborat intens timp de câteva decenii cu geneticianul L. Cavalli-Sforza și cu arheologul C. Renfrew ( Colin Renfrew ).

Metode taxonomice

O serie de critici ale lui Rouhlen se bazează pe metoda Greenberg, al cărei susținător este. Metoda se numește „comparație de masă” sau „comparație multilaterală” (comparație de masă, comparație multilaterală), și presupune compararea vocabularului limbilor studiate din punct de vedere al similitudinii fonologice și semantice, pe baza căreia se formulează o ipoteză de clasificare. (adică atribuire bazată pe asemănarea cu unul sau altul taxon lingvistic - familie, grup etc.). Roulin consideră acest pas o condiție necesară pentru a trece pe viitor la metode mai obiective de comparație.

Criticii lui Rulen, cercetători precum Hawk [9] [10] , susțin că doar reconstrucția proto-limbii confirmă apartenența la taxon, deoarece existența unor familii precum indo-european , uralic , dravidian , austronezian , bantu și uto . -Aztecanul a fost dovedit prin reconstrucții reușite ale proto-limbilor acestor familii. Roulin răspunde la aceasta că [11] ,

cu toate acestea, existența tuturor acestor familii a fost considerată general acceptată cu mult înainte ca cineva să încerce să-și reconstruiască proto-limbile.

Ca exemplu, Rouhlen se referă la Delbrück , care credea că existența familiei indo-europene a fost dovedită pe vremea lui Bopp , la începutul secolului al XIX-lea, pe baza „comparației de cuvinte și forme cu același sens”. [12] .

Probabil cel mai puternic argument independent în favoarea ideilor lui Roulin a venit din munca geneticianului Luigi Luca Cavalli-Sforza , care a studiat genele grupurilor de populație din întreaga lume și a reconstruit un arbore filogenetic care seamănă în multe privințe cu arborele tradițional al familiilor de limbi. unde fiecare ramură reprezintă un taxon genetic (și simultan lingvistic) separat [13] [14] . Rezultatele cercetării lui Sforza, deși nu sunt acceptate de cercetătorii individuali, se bucură de un sprijin larg în lumea științifică și, în același timp, sunt de acord cu macrofamiliile ipotetice ale limbilor lumii reconstruite de Roulin. Cu toate acestea, deși contactul pe termen lung al limbilor este aproape întotdeauna asociat cu formarea căsătoriilor între vorbitori de limbi, relația genetică în sine nu este întotdeauna o dovadă a relației dintre limbi (de exemplu: vorbitorii de engleză sunt scoțieni și africani neînrudiți genetic ). americani ).

O serie de lingviști și antropologi au criticat arborele Rulen pe următoarele motive (în special):

Macrofamilia amerindiană

Roulin a susținut și a colectat dovezi suplimentare în favoarea uneia dintre cele mai controversate ipoteze ale lui Joseph Greenberg, și anume existența unei (macro) familii de limbi amerindiene , care ar include toate limbile aborigene cunoscute din America de Nord și de Sud, cu cu excepția a două familii cunoscute - limbile Na-Dene și Eschimo-Aleut . [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26]

Astfel, Roulin argumentează împotriva credinței larg răspândite că există mai mult de 200 de familii lingvistice separate, fără dovezi sigure de relație genetică, [27] și subliniază importanța triplului ablaut i / u / a (adică bărbat / femeie / med. ) în astfel de forme precum t'ina / t'una / t'ana ( "fiu / fiică / copil" ), precum și paradigma pronominală tipică americană comună na / ma (adică "eu / tu" ), care a fost observată pentru prima dată de Alfredo Trombetti în 1905 O serie de lingvişti au explicat această paradigmă pronominală din alte motive decât cele genetice. [28] Se referă la începutul discuției, [4] [11] citând o scrisoare personală a lui E. Sapir către A. L. Kroeber (AL Kroeber, 1918): [29]

În fapte concrete, cum naiba ai de gând să explici genetic n-ul american pentru „eu”?

Trebuie subliniat că opiniile lui Greenberg și Rouhlen asupra limbilor Americii nu au găsit sprijin în rândul majorității lingviștilor care lucrează cu limbile indienilor.

Kusunda ca limbă indo-pacifică

Roulen a participat la cercetarea Kusunda, o limbă izolată a Nepalului . [30] [31] Rezultatele studiului arată cu o oarecare probabilitate că Kusunda aparține macrofamiliei ipotetice Indo-Pacific [32] mai degrabă decât familiei Tibeto-Birmane , așa cum au susținut anterior în mod eronat de unii cercetători. [33]

În calitate de student al lui J. Greenberg, Ruhlen și-a susținut ipoteza despre limbile indo-pacific. Rulen a considerat că următoarele caracteristici ale Kusund sunt comune tuturor limbilor indo-pacifice:

(a) pronume independent de persoana I cu tulpină în /t/; (b) pronume independent de persoana a doua cu tulpină în /n/ sau / ŋ /; (c) un pronume independent de persoana a treia cu tulpini în /g/ sau /k/; (d) alternanțe vocale la pronumele independente de persoana I și a II-a în care /u/ apare sub forme subiective și /i/ în forme posesive sau indirecte; (e) sufix posesiv -/yi/ (f) tulpina consonantică arată și subiectul verbal (g) pronumele demonstrative provin din /t/ și /n/ (h) vocabular de bază

Următorul tabel listează exemple de asemănări între sistemele de pronume ale unui număr de limbi indo-pacifice (dintre care comparațiile Kusunda cu limbile andamaneze par a fi cele mai convingătoare ): [31]

Pronume Kusunda limbi andamaneze
Familia Halmaher de Nord		 Familia lui p/o-va
Chendravasih
juvoi Bo Galela Karon-Dori
eu chi [34]
tsi [35]
tshi [36]		 tui tu-lʌ la tuo
Ale mele chi-yi [34] tii-ye cravată d͡ʒi "eu"
tu nu [34]
nu [35]
nu [36]		 Luui ŋu-lʌ Nu nu
ta ni-yi [34] ŋii-da nu "tu"
el ea gida [34]
git [35]		 kitɛ kitɛ gao

Unii critici au ridicat următoarele obiecții la această ipoteză: [37]

  1. existența unei macrofamilii Indo-Pacific este controversată;
  2. pronumele puteau fi împrumutate;
  3. asemănările pot fi fost accidentale;
  4. teoria conexiunilor lingvistice nu se poate baza doar pe atributele fizice ale vorbitorilor nativi;
  5. datele conțin erori (de exemplu, kitɛ în Juwoi este de fapt un pronume demonstrativ „it” și nu este folosit ca pronume personal).

Ca răspuns la aceste obiecții , J. McWhorter afirmă [38] [39] că, din moment ce nu există dovezi ale unor contacte între vorbitorii de limbă Kusunda și alte grupuri cu care această limbă este asociată, este dificil de explicat asemănarea prin „împrumuturi”. „, iar coincidența întregului sistem pronominal extrem de improbabilă. Mai mult, ipoteza se bazează exclusiv pe analiza lingvistică, și nu pe caracteristicile fizice ale vorbitorilor nativi, deși acestea din urmă ar putea servi drept argument indirect. Poate că în viitor, analiza ADN-ului difuzoarelor Kusunda va face lumină asupra acestei probleme .

Yenisei - limbi na-dene

Potrivit lui Rulen, o serie de fapte susțin faptul că limbile Yenisei, o familie pe cale de dispariție din Siberia centrală, sunt strâns legate de familia Na-Dene din America de Nord (indienii vorbitori de Na-Dene diferă ca genotip de alți nord-americani). limbi).indieni). În același timp, Roulen include limba Haida în familia Na-Dene , cu care nu toți lingviștii sunt de acord. [40] Ipoteza a fost susținută de rezultatele obținute independent de alți lingviști, în special, cum ar fi Heinrich C. Werner [41] sau Edward J. Waida (cel din urmă, totuși, nu este de acord cu includerea lui Haida în Na- familia Dene). [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

Aceasta înseamnă că strămoșii vorbitorilor de Na-Dene au reprezentat un val separat de migranți din Asia, între prima migrație a vorbitorilor de amerindian (acum aproximativ 13.000 de ani) și ultima migrație a vorbitorilor de eschimo-aleuți cu aproximativ 5.000 de ani în urmă. Dezvoltând ideile lucrării sale anterioare, [4] [51] [52] [53] Roulen crede că habitatul original al limbilor Denoi-Yenisei a fost în Asia de Vest, unde au fost găsite rude îndepărtate ale acestor limbi - limbile caucaziene și Burushaski, la care se referă la ipotetica macrofamilie dene-caucaziană .

Ipoteza despre limba lumii

Cu privire la problema existenței unei limbi comune primare a Homo sapiens și a etimologiilor globale, cei mai mulți lingviști de renume resping presupunerile și metodele lui Roulin, [54] [55] [56] insistând că este imposibil să se reconstruiască o limbă care a fost vorbită aproximativ 30.000 de persoane. cu ani în urmă.(și la cele mai îndrăznețe estimări, acum mai bine de 100.000 de ani). Ca răspuns la critici, Roulin a susținut că nici el, nici susținătorul său Bengtson nu au pretins vreodată că ar fi fost capabili să reconstruiască limba originală, dar a remarcat doar că rămășițele de cuvinte foarte vechi pot fi încă găsite în limbile moderne: [57]

Pentru orice etimologie (globală)... punem la dispoziție un glosar fonetic și semantic și îl însoțim cu exemple din diferite familii de limbi. ... Nu încercăm o reconstrucție, iar ele (adică glosare semantice și fonetice) sunt destinate doar să caracterizeze sensul cel mai general și forma fonologică a fiecărui morfem . Lucrările de reconstrucție ulterioare vor dezvălui, fără îndoială, cazuri în care sensul cel mai comun al morfemului diferă de cel original.

Rulen mai susține că „plafonul de timp” pe care îl pretind lingviștii consacrați că există (adică presupusa limită de timp dincolo de care metodele comparative sunt considerate ineficiente), pe care ei sugerează [58] [28] este acum aproximativ 6-8 mii de ani, nu există și că credința acum larg răspândită în existența unei familii de limbi atât de străvechi precum limbile afrasiatice , ca să nu mai vorbim de limbile nostratice mai vechi ( limbi eurasiatice ), a căror existență este încă subiect de controversă, arată că metoda poate merge înapoi mult mai departe decât sunt dispuși să admită lingviștii moderni.

Note

  1. ↑ Baza de date a autorităților Bibliotecii Congresului , preluată la 3 septembrie 2007
  2. ↑ RUHLEN, Merritt (1975), A Guide to the Languages ​​​​of the World , Stanford , OCLC: 1940981 
  3. ↑ RUHLEN, Merritt (1987), A Guide to the World's Languages, Vol. 1: Clasificare , Stanford : Stanford University Press , ISBN 0804712506 
  4. ↑ 1 2 3 RUHLEN, Merritt (1994), On the Origin of Languages: Studies in Linguistic Taxonomy , Stanford : Stanford University Press , ISBN 0804723214 
  5. ↑ RUHLEN, Merritt (1994a), Originea limbajului: urmărirea evoluției limbii materne , New York : John Wiley & Sons , ISBN 0471584266 
  6. ↑ CHEN, Jiangtian; SOKAL, Robert R. & RUHLEN, Merritt (1995), Analiza mondială a relațiilor genetice și lingvistice ale populațiilor umane, Biologie umană ( Wayne State University Press ). — T. 67 (4): 595–612, ISSN: 0018-7143 
  7. ^ RUHLEN , Merritt (1995), Worldwide Analysis of Genetic and Linguistic Relationships of Human Populations, Cambridge Archaeological Journal ( Cambridge University Press ). — T. 5: 265–68 
  8. ↑ CAVALIER, Alec; UNDERHILL, Peter A.; MORTENSEN, Holly M. & ZHIVOTOVSKY, Lev A. ( 18 aprilie 2003 ), Divergența cromozomului Y african și ADNmt oferă o perspectivă asupra istoriei limbajelor de clic , Biologie curentă ( Presă celulară ). — V. 13 (6): 464–473, ISSN 0960-9822 , doi : 10.1016/S0960-9822(03)00130-1 , < http://www.sciencedirect.com/science?_ob=MImg&_imagekey=B6VRT- 4861XN1-K-8 & _CDI = 6243 & _USER = 10 & _ORIG = BROWSE & _COVERDATE = 03%2F18% 2F2003 & _SK = 99986993 Preluat la 29 aprilie 2007. 
  9. ↑ HOCK, Hans Heinrich (1986), Principles of Historical Linguistics , Berlin ; New York : Mouton de Gruyter , ISBN 0899252206 
  10. ↑ HOCK, Hans Heinrich & JOSEPH, BD (1996), Language History, language change, and language relationship: An introduction to historical and comparative linguistics , Berlin ; New York : Mouton de Gruyter , ISBN 3110147858 
  11. ↑ 1 2 RUHLEN, Merritt (iulie 2001), Controverse taxonomice în secolul XX , în TRABANT, Jürgen & WARD, Sean, New Essays on the Origin of Language, Trends in Linguistics. Studii și monografii [TiLSM] ( Mouton de Gruyter ) (nr. 133): 197–214, ISBN 978-3-11-017025-2 
  12. ↑ DELBRÜCK, Berthold (1880), Einleitung in das Sprachstudium. Ein Beitrag zur Geschichte und Methodik der vergleichenden Sprachforschung , Leipzig : Breitkopf & Härtel , OCLC: 3961260 
  13. ↑ CAVALLI-SFORZA, Luigi Luca ; PIAZZA, Alberto; MENOZZI, Paolo & MOUNTAIN, Joanna (1988), Reconstrucția evoluției umane: reunirea datelor genetice, arheologice și lingvistice , PNAS ( Academia Națională de Științe ). — T. 85: 6002-6006, ISSN : 1091-6490 0&resourcetype=HWCIT > . Preluat la 30 aprilie 2007. Arhivat la 1 octombrie 2007 la Wayback Machine 
  14. ↑ CAVALLI-SFORZA, Luigi Luca (2000), Genes, peoples, and languages , New York : North Point Press , ISBN 0865475296 
  15. ↑ BATEMAN, Richard; GODDARD, Ives; O'GRADY, Richard & FUNK, VA (februarie 1990), Speaking of Forked Tongues, Current Anthropology ( The Wenner-Gren Foundation for Anthropological Research ; The University of Chicago Press ). - T. 31 (1): 1-24 
  16. ↑ TRASK, R.L. (1996), Lingvistică istorică , Londra ; New York : Arnold Sf. Martin's Press , ISBN 0340662956 
  17. ↑ RUHLEN, Merritt (1994), Evolution of Language, în MACEY, Sam, Encyclopedia of Time , New York : Garland Science , ISBN 0815306156 
  18. ↑ RUHLEN, Merritt (1994), Linguistic Evidence for the Peopling of the Americas, în BONNICHSEN, Robson & STEELE, D. Gentry, Method and Theory for Investigating the Peopling of the Americas , Corvallis, Oregon : Center for the Study of the First Americani, Universitatea de Stat din Oregon , p. 177–188, ISBN 0912933097 
  19. ^ RUHLEN , Merritt (noiembrie 1994), Plus ça change, plus c'est la même chose, Mother Tongue Newsletter (Association for the Study of Language In Prehistory (ASLIP)) (nr. 23): 72-73, OCLC: 35315526 
  20. ↑ RUHLEN, Merritt (1994), Review of 'Linguistic Diversity in Space and Time' By Johanna NICHOLS, Anthropos T. 89: 640–641, ISSN: 0257-9774 
  21. ↑ RUHLEN, Merritt (martie 1995), A Note on Amerind Pronouns, Mother Tongue Newsletter (Association for the Study of Language In Prehistory (ASLIP)) (nr. 24): 60–61, OCLC: 35315526 
  22. ↑ RUHLEN, Merritt (martie 1995), Proto-Amerind *QETS' 'Left (Hand)', Mother Tongue Newsletter (Association for the Study of Language In Prehistory (ASLIP)) (nr. 24): 69–70, OCLC: 35315526 
  23. ↑ RUHLEN, Merritt (1995), On the Origin of the Amerind Pronominal Pattern, în Chen, Matthew Y. & Tzeng, Ovid JL, In Honor of William SY. Wang , Taipei : Pyramid Press, p. 405–407, ISBN 957926855X 
  24. ↑ RUHLEN, Merritt (ianuarie 1995), Proto-Amerind Numerals, Anthropological Science ( Tokio : Anthropological Society of Nippon). — T. 103 (3): 209–225, ISSN: 1348-8570 
  25. ↑ RUHLEN, Merritt (2004), On the Amerind Origin of the Proto-Algonquian Numeral Suffix *-a:šyeka, în JONES, Martin, Traces of ancestry: studies in honor of Colin Renfrew , Cambridge : McDonald Institute for Archaeological Research , p. . . 139–142, ISBN 1902937252 
  26. ↑ GREENBERG, Joseph H. & RUHLEN, Merritt ( 4 septembrie 2007 ), An Amerind Etymological Dictionary , Corvallis, Oregon : Departamentul de Științe Antropologice, Universitatea Stanford 
  27. ↑ CAMPBELL, Lyle (1997), Limbi indiene americane: lingvistica istorică a Americii native , New York : Oxford University Press , ISBN 058537161X 
  28. ↑ 1 2 NICHOLS, Johanna (1992), Diversitatea lingvistică în spațiu și timp , Chicago : University of Chicago Press , ISBN 0226580563 
  29. ↑ SAPIR, Edward (1984), Letter to AL Kroeber (1918), The Sapir-Kroeber correspondence: letters between Edward Sapir and AL Kroeber, 1905-1925 , Berkeley : University of California at Berkeley , Survey of California and Other Indian Languages OCLC: 17922146 
  30. ↑ STAROSTIN, Serghei A. Merritt Ruhlen . Institutul Santa Fe (13 iulie 2004). Preluat la 2 mai 2007. Arhivat din original la 18 august 2012.
  31. ↑ 1 2 WHITEHOUSE, Paul; USHER, Timotei; RUHLEN, Merritt & WANG, William S.-Y. ( 13 aprilie 2004 ), Kusunda: an Indo-Pacific Language in Nepal , Proceedings of the National Academy of Sciences ( Statele Unite ale Americii National Academy of Sciences ). — T. 101 (15): 5692–5695, ISSN: 0027-8424, doi : 10.1073/pnas.0400233101 , < http://www.pnas.org/cgi/reprint/101/15/5692 > Copie arhivată din 3 iunie 2008 la Wayback Machine 
  32. ↑ GREENBERG, Joseph Harold (1971), Caiete lingvistice regionale, limbi din Pacific, ca. 1969-1971 , OCLC: 122369578 
  33. ↑ WATTERS, David (2006), Notes on Kusunda Grammar: A language isolate of Nepal , Himalayan Linguistics Archive (nr. 3): 1-182: pp. 9,10,15,33 , < http://www.linguistics.ucsb.edu/HimalayanLinguistics/grammars/2006/HLA03_Watters.pdf > . Extras 2 mai 2007. Arhivat 22 iunie 2010 la Wayback Machine 
  34. ↑ 1 2 3 4 5 HODGSON, BH (1857), Comparativ vocabular of the languages ​​of the broken tribes of Népál, Journal of the Asiatic Society of Bengal (Calcutta: Asiatic Society Bengal) . - T. 26: 317-332, OCLC: 20216845 
  35. ↑ 1 2 3 REINHARD, Johan (1976), Jurnalul Institutului de Studii Asiatice din Nepal ( Universitatea Tribhuvan ). — T. 4: 1–21 
  36. ↑ 1 2 REINHARD, Johan & TOBA, Tim (1970), A Preliminary Linguistic Analysis and Vocabulary of the Kusunda Language , Kirtipur : Institutul de Vară de Lingvistică și Universitatea Tribhuvan , OCLC: 650443 
  37. ↑ POSER, Bill Kusunda . Listă de corespondență Jurnal de limbă ( 10 iunie 2004 ). Preluat: 2 mai 2007.
  38. ↑ MCWHORTER, John Pot fi stabilite relațiile dintre limbi după 80.000 de ani? . Listă de corespondență Jurnal de limbă ( 10 iunie 2004 ). Preluat: 2 mai 2007.
  39. ↑ MCWHORTER, John Pronumele sunt ca puloverele: Kusunda revisited . Listă de corespondență Jurnal de limbă ( 13 iunie 2004 ). Preluat: 2 mai 2007.
  40. ↑ RUHLEN, Merritt ( 28 ianuarie 1998 ), The origin of the Na-Dene , Proceedings of the National Academy of Sciences ( Academia Națională de Științe din Statele Unite ). — T. 95: 13994–13996, ISSN: 0027-8424, doi : 10.1073/pnas.95.23.13994 , < http://www.pnas.org/cgi/reprint/95/23/13994.pdf > . Consultat la 4 mai 2007. Arhivat la 30 septembrie 2007 la Wayback Machine 
  41. ↑ WERNER, Heinrich K. (2004): Zur jenissejisch-indianischen Urverwandtschaft [Despre relația primordială yeniseian-[american] indian]. Wiesbaden: Harrassowitz
  42. ^ VAJDA , Edward J. 2000. Evidence for a genetic connection between Na-Dene and Yenisian (Siberia Centrală). — Lucrare citită la: reuniunea din ianuarie 2000 a Societății pentru Studiul Limbilor Indigene ale Americii (SSILA) și a Societății Lingvistice din America (LSA)
  43. ↑ VAJDA, Edward J. 2000a. Yeniseian și Na-Dene: dovezi pentru o relație genetică. — Lucrare citită la: 38th Conference on American Indian Languages ​​(SSILA), Chicago, ian. 2000
  44. ↑ VAJDA, Edward J. 2000b. Yeniseian și Athabaskan-Eyak-Tlingit.' — Lucrare citită la: Linguistics Department Colocvium, University of British Columbia, martie. 2000
  45. ↑ VAJDA, Edward J. 2000c. Morfologia verbului Ket și paralelele sale cu Athabaskan-Eyak-Tlingit: dovezi ale unei legături genetice. — Lucrare citită la: Athabaska Language Conference, Moricetown, BC, 9 iunie 2000
  46. ↑ VAJDA, Edward J. 2000d. Athabaskan-Eyak-Tlingit și Yeniseian: paralele lexicale și fonologice. Citiți la: a 39-a Conferință despre limbile indiene americane, San Francisco, nov. 14-18, 2000
  47. ↑ VAJDA, Edward J. (2001): Toward a typology of position class: comparing Navajo and Ket verb morphology. Citiți la: Întâlnirea de vară a SSILA, 7 iulie 2001
  48. ↑ VAJDA, Edward J. (2001a): Relații lingvistice în strâmtoarea Bering: Siberia și amerindienii. Citiți la: Biroul de Cercetare a Facultății, Universitatea Western Washington, Bellingham, WA, 8 martie 2001
  49. ↑ VAJDA, Edward J. (2002): Originea tonului fonemic în yeniseic. CLS 37 (Parasession on Arctic languages): 305-320
  50. ↑ VAJDA, Edward J. (2004): Ket. (Limbi ale lumii, Materiale, 204) München: LINCOM Europa
  51. ↑ RUHLEN, Merritt (octombrie 1997), Une nouvelle famille de langues: le déné-caucasien, Pour la Science (Dossier): 68–73 
  52. ↑ RUHLEN, Merritt , Dene-Caucazian: A New Linguistic Family, în OMOTO, Keiichi & TOBIAS, Phillip V., The Origins and Past of Modern Humans-Towards Reconciliation , Singapore : World Scientific, p. 231–246 
  53. ↑ RUHLEN, Merritt , Il Dene-caucasico: una nuova famiglia linguistica, Pluriverso vol . 2: 76–85 
  54. ^ KESSLER , Brett (2001), The Significance of Word Lists: Statistical Tests for Investigating Historical Connections Between Languages , Stanford : CSLI Publications, University of Chicago Press , ISBN 1575862999 
  55. ↑ PICARD, Marc (1998), The Case Against Global Etymologies: Evidence from Algonquian, International Journal of American Linguistics ( New York : Douglas C. McMurtrie). - T. 64 (2): 141-147, ISSN: 0020-7071 
  56. ↑ SALMONS, Joseph (1997), „Global Etymology” as Pre-Copernican Linguistics, Californialɪŋ gwɪs tɪk Note(Fullerton: Program in Linguistics,California State University). - V. 25 (1): 1, 5–7, 60, ISSN 1548-1484 
  57. ↑ BENGTSON, John D. & RUHLEN, Merritt (1994), Global Etymologies , în RUHLEN, Merritt, On the Origin of Languages: Studies in Linguistic Taxonomy , Stanford : Stanford University Press , p. 277-336: p. 291 și nota 3, ISBN 0804723214 Arhivat la 28 septembrie 2007 la Wayback Machine 
  58. ↑ KAUFMAN, Terrence (1990), Language History in South America: What We Know and How to Know More, în PAYNE, DL, Amazonian Linguistics: Studies in Lowland South American Languages ​​, Austin : University of Texas Press 

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii